8,976 matches
-
mediatică și academică în contextul actualei crize economice. Prezervarea acestor echilibre a caracterizat multă vreme procesul de integrare europeană. Actul Unic European (1987) și Tratatul de la Maastricht (1993), primele reforme ale tratatelor fondatoare, și-au pus, într-o oarecare măsură, amprenta asupra lor. Chiar dacă s-au produs o serie de dezechilibre, cadrul de bază trasat de cele trei compromisuri rămâne nealterat. Aceste compromisuri între statele membre se regăsesc și în modul în care funcționează instituțiile Uniunii. În urma intrării în vigoare a
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
nostru analitic am plecat de la următoarele premise: 1. Citadinitatea fiecărei așezări umane se construiește în jurul funcției sau a funcțiilor dominante ale respectivei localități; 2. Fiecare grup - etnic, social, religios - prin coeziunea sa lăuntrică, prin tradițiile și valorile promovate, își pune amprenta - cel puțin - asupra realităților arhitectonice și economice ale orașului din care face parte; 3. Hărțile urbane privind structura socio-economică sau profesională, modul în care locuitorii se așează în teritoriu nu sunt rodul unor repartizări aleatorii, ci ilustrează „felul de a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
identifice, dincolo de elementele ce individualizează fiecare oraș, aspectele comune ale urbanismului moldovenesc. Așa cum vom încerca să demonstrăm, ele sunt date nu numai de un cadru comun al dezvoltării istorice sau de același tip de experiență juridico-administrativă, cât, mai ales, de „amprentele” lăsate de diferitele grupuri etnice în economia și fizionomia citadină - prin morfologie sau fizionomie urbană înțelegem „totalitatea trăsăturilor exterioare ale unui oraș, determinate de o serie de factori precum specificul cadrului natural, caracteristicile dezvoltării teritoriale în timp, specificul etnografic ș.a.
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu dinamismul, dar și insalubritatea specifice funcției industriale. Mai mult decât atât, modul în care diferitele naționalități au ocupat teritoriul urban ne indică aceeași distribuție a hărților etnice. Cu foarte puține excepții, zona centrală a orașelor din Moldova a purtat amprenta dominației grupurilor minoritare - în special evrei, alături de armeni și greci - cu o palidă prezență a elementului românesc, acesta din urmă rezervându-și restul teritoriului, adică periferia. În zonele centrale, funcția predilect comercială a acestora alături de stereotipia profilului etnic - majoritar evreiesc
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Eroi. Sunt puține locuri în județul Bacău, peste care pașii contemporanilor să nu calce pe osemintele Eroilor Marelui Război. Din păcate, această „topografie” eroico-monumentală se confruntă mult prea des cu indiferența membrilor societății civile. Timpul și nepăsarea și-au pus amprenta asupra multora dintre aceste monumente și cimitire. Degradarea, abandonarea, profanarea, dispariția, sau chiar mutilarea lor, creionează o simptomatologie a celei mai periculoase „boli” a timpului prezent: boala spiritului identitar. Degradarea lor înseamnă, de fapt, erodarea românismului în fiecare dintre noi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu dinamismul, dar și insalubritatea specifice funcției industriale. Mai mult decât atât, modul în care diferitele naționalități au ocupat teritoriul urban ne indică aceeași distribuție a hărților etnice. Cu foarte puține excepții, zona centrală a orașelor din Moldova a purtat amprenta dominației grupurilor minoritare - în special evrei, alături de armeni și greci - cu o palidă prezență a elementului românesc, acesta din urmă rezervându-și restul teritoriului, adică periferia. În zonele centrale, funcția predilect comercială a acestora alături de stereotipia profilului etnic - majoritar evreiesc
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
satul de baștină”, adică cel în care s-a născut. În România fusese evacuat în luna martie a anului 1944, fiind concentrat în armata română. Avea nevoie de „...un rând de rufe și o pereche de încălțăminte”. Neștiind carte, pusese amprenta degetului mare peste un X scris cu stiloul de către conțopistul Comisiei de Repatriere. Pentru a și face curaj în fața comisiei, Josu îl adusese și pe consăteanul său Erezianu Emil, născut în anul 1913. Și acest cetățean dorea încălțăminte și rufărie
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
zelosul „plotoner” major Costandache Gheorghe a „dresat” un proces-verbal, într-o magistrală „limbă de lemn” folosită cu succes și astăzi. Tânăra arestată, neștiind carte, a semnat cu degetul textul scris de bravul șef de post, care, în linii mari, poartă amprenta unei povestioare romantice. Așadar, Sonia s-a declarat a fi cetățeancă „...de origine etnică rusă, născută în comuna (sic!) Kerci, județul (sic!, n.a.) Kerci din Rusia. Ultimul domiciliu l’a avut în orașul Bălți, lângă Gara Mare”. Mai departe, povestește
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sovietici unde erau FORȚAȚI să completeze câte o declarație, dacă știau carte; dacă nu știau, le-o completa conțopistul român atașat CAlC-ului, după cum credea el de cuviință sau după cum îi dictau muscalii. În acest caz, viitorii „repatriați” își puneau amprenta degetului mare pe o cruce făcută din cerneală neagră sau albastră. 3) Cei din ultima categorie, puteau fi considerați a fi privilegiați, deoarece, ei erau cei ce REFUZAU repatrierea, din diverse motive dar care musai trebuiau a fi plauzibile. Dintre
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
lui Mihalcea, Radu Petrea, avusese pretenții mai mari decât acesta solicitând pentru același serviciu suma de 5.000 de lei. Cetățeanul analfabet basarabean Harabagi Neculai fusese pus de cei de la prefectură pe data de 28 decembrie 1944, să aplice o amprentă pe o chitanță prin care recunoștea că a cheltuit din banii statului român suma de 7.500 de lei, la fel ca și știutorul de carte Vasile Miloglu, dar cu câteva zile mai în urmă, pe 22 decembrie. Tot pentru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în cele ce urmează reprezintă aspectul văzut, auzit, scris, care lasă în istorie acel fir continuator al devenirii omului creștin. Pe baza acestui discurs se poate scrie istoria bisericii, se poate urmări evoluția acesteia în timp și spațiu, el fiind amprenta lăsată în istorie începând de la primele manifestări discursiv-religioase, apostolice, patristice, până la discursul credinciosului conectat la internetul zilelor noastre sau manifestat prin filmul religios. În România, țară preponderent ortodoxă 5, discursul religios este cel care a participat, conștient sau mai puțin
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
renaștere a unui popor a cărui libertate de expresie religioasă fusese îngrădită. Astfel, discursul celor ce aveau să preia destinele politice ale României împletea în chip subtil renașterea spirituală cu acest moment al Nașterii Mântuitorului. Presa a lăsat în urma sa amprenta unui început plin de speranță, întrezărită astăzi din articolele și reportajele vremii. Începuturile discursului religios în mass-media din România de după 1989 nu se încadrează în standarde jurnalistice, nu în cele retorice, însă se distinge, în ansamblu, o dorință de a
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
un limbaj de catehism. Asta fac, din păcate, cei de la Trinitas. Mă uitam la un documentar despre Taina Împărtășaniei; în primul rând citit prost, prea rar din manualul lui Ene Braniște. Păi nu! Dacă nu dai materialului puțină culoare, puțină amprentă proprie nu faci nimic"3. În sfera presei scrise, perioada 1990-1995 se caracterizează printr-o creștere inițială rapidă a publicațiilor și tirajelor, urmată apoi de o stabilizare a titlurilor și o așezare a tirajelor la cote mult mai reduse decât
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
8. S-a scurs aproape un sfert de veac de la evenimentele din decembrie, un timp ce poate fi considerat suficient pentru o nouă devenire sau insuficient pentru o națiune ce se dorește a fi, dincolo de toate, stabilă, unită, cu o amprentă inconfundabilă în spațiu și timp. Este totuși un timp al bulversării, al imposibilității afirmării și îmi argumentez acest aspect pe baza controverselor iscate în jurul evenimentelor din 1989. A fost un timp al devenirii, însă nu al afirmării. Poporul român și
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
în sensul echipei de emisiei, fie redacție. În cele din urmă s-a ales varianta redacției prin două voturi decizionale, cel al academicianului Răzvan Theodorescu și cel al arhimandritului de atunci, Bartolomeu Anania. Asupra denumirii noii redacții și-a pus amprenta fostul președinte al Televiziunii de dinainte de '89, Petre Constantin (considerat de Radu George Serafim "un comunist de omenie și un intelectual 100%"29), care în virtutea unui mental impregnat de ateism a argumentat că e de dorit denumirea de "Redacția Viața
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
a avut ca rezultat o "deteritorializare" a imaginii acesteia, precum și o "dereglare" îngrijorătoare a prezenței în spațiul mediatic"76. Evolutiv, în sfertul de veac care a trecut de la schimbarea regimului, am asistat la o schimbare discursivă ce și-a pus amprenta asupra percepției instituției Bisericii Ortodoxe la nivel național. Dacă în primii cinci ani se poate vorbi despre un discurs instituțional amalgamat, în următorii zece s-a sintetizat o oarecare direcție, în sensul că Biserica Ortodoxă a reușit nu doar să
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
modernizarea instituțională a României și integrarea ei în procesul relațiilor globale etc. Într-un articol publicat în ziarul Ziua, Vlad Niculescu-Dincă arată că: "Acești pași de folosire din ce în ce mai mult a corpului citit de mașini, ca sursă de identitate în fața statului (amprente, iris, retină, fața) renasc sensibilități profunde față de perioadele în care oamenii erau marcați pe corp cu identificatori numerici de către anumite state, fiind tratați similar unui obiect de inventar"115. Există această reticență, justificată de prezența din ce în ce mai intimă a cipurilor, a
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Andrei Tarkovski, cel care declara despre sine că "unii artiști creează (n.n. pe peliculă) propriul lor univers, alții reconstruiesc realitatea, eu fac parte, fără îndoială, din prima categorie"41. Nu e de mirare că filmele lui Andrei Tarkovski lasă o amprentă clară, de neșters în sufletul spectatorilor. "Înainte de 1990 scrie Manuela Cernat pentru spectatorii fostului lagăr sovietic, filmele lui Tarkovski erau superbul simbol al rezistenței spirituale împotriva opresiunii ideologice. Rubliov, Oglinda, Călăuza încifrau, în imagini de o vrăjită frumusețe, taina lumii
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
scară ontologica superioară, ca parte integrantă din Corpul Divin. În această rezidă și problema complexă a lui Mesia. Previzibil, figură paradigmatica decelabila la acest nivel este Isus, a cărui prezenta mântuitoare este invocată în repetate rânduri și care își pune amprenta asupra întregii intrigi că materializare a armoniei vizionare: "Come O thou Lamb of God and take away the remembrance of Sin" (E: 200). Îi sunt recunoscător lui Tannenbaum pentru gestul de a ne atrage atenția asupra plăcii a șaptesprezecea din
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
fabulistice ( Capra cu trei iezi, Punguța cu doi bani, Fata babei și fata moșneagului), basmele nuvelistice (Soacra cu trei nurori, Dănilă Prepeleac, Povestea lui Stan Pățitul, Ivan Turbincă) și basmele fantastice (Povestea porcului, Povestea lui Harap Alb, Făt Frumos, Fiul Iepei). Amprenta personalității creatoare a lui Creangă este prezentă într-o măsură sau alta în toate cele trei categorii. Un prim element pe care trebuie să-l avem în vedere în analiza poveștilor este limbajul și, în strânsă legătură cu acesta, impresia
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
materiale. Cezara e o ființă dominată de sentimente năvalnice care îndeamnă la pasiune. Ea ilustrează iubirea agresivă aflată „în faza declanșării simțurilor”, frenezia pasională sub forma unei beții a simțurilor. E o întruchipare a Venerei concupiscente, ale cărei simțuri poartă amprenta unei inocențe primitive. Ea simbolizează feminitatea sublimă sub al cărei chip inocent se ascunde senzualitatea: „Dar ce frumoasă, ce plină, ce amabilă era ea! Fața ei era de-o albeață chilimbarie întunecată numai de-o viorie umbră, transparițiunea acelui fin
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
de la prima pagină , există totuși un contrast puternic între cele două ,,părți” ale operei, contrast care vine din deosebirea semnificativă dintre caracterele lui Mavrodin și, respectiv Hasnaș. Diferențele de perspectivă asupra iubirii, de percepere a vieții în general își pun amprenta asupra celor două confesiuni și întrețin starea de confuzie a cititorului care, până la un moment dat ezită în a identifica pe Lena în Ileana și invers. Pe de altă parte, contrastul dintre Mavrodin și Hasnaș stă la baza creării unei
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
două planuri, trecut și prezent, confesiunea sa fiind adesea întreruptă de meditații sau de tăceri însoțite de gesturi care sporesc curiozitatea cititorului. Punctele de suspensie marchează deci, în cazul lui Mavrodin, ezitarea în fața povestirii unor evenimente care și-au pus amprenta asupra trecutului. Fragmentarea discursului este accentuată de folosirea punctelor de suspensie la finalul, dar și la începutul unei fraze: ,,[...] Am ieșit repede din parc și m-am suit în cea dintâi mașină care mi-a ieșit în cale... Mavrodin spuse
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
și a negocia "reintrarea în Europa" și aderarea la Uniunea Europeană și toate acestea, pe cît posibil, în mod civilizat, cu răbdare și înțelepciune politică. *** În timpul ultimului deceniu, care ar putea fi prezentat ca faza a treia a renașterii societății civile, amprenta termenului s-a răspîndit cu mult dincolo de granițele Europei. Și nu numai atît: limbajul societății civile, precum și contrastul implicit sau explicit cu instituțiile statului, a apărut într-o extraordinară varietate de contexte intelectuale, cu o mare diversitate de sensuri și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
slabă și o temperatură Curie superioară temperaturii mediului ambiant. Coercitivitatea nu trebuie să depindă de temperatură, de timp sau de tensiunile mecanice. Distribuția câmpului de remagnetizare trebuie să fie cât mai îngustă, pentru a minimiza lungimea tranziției și efectul de „amprentă” (magnetizația parazită datorată unei regiuni învecinate mediului, resimțită prin substrat) și pentru a optimiza suprascrierea („overwrite”) în cazul discurilor magnetice. Tabelul nr. 1 sintetizează principalele caracteristici ale mediilor particulate. B. Mediile în straturi subțiri Mediile în straturi subțiri prezintă două
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]