8,708 matches
-
loc în viața oamenilor sunt profunde și diverse. Se întărește puterea cetăților, care devin orașe prospere. Tot acum se nasc și înmulțesc frământările sociale, care nu mai pot fi clasate simplist în categoria ereziilor, renaște interesul pentru tradiția filosofică a Antichității, pentru idealismul lui Platon, pentru determinismul lui Epicur, pentru cosmogonie. Se transformă în erezii o seamă de convulsii sociale potrivnice ordinii ecleziaste dominante. Pentru sancționarea acestora a fost creată Inchiziția, iar unele persoane vor fi arse pe rug. Victimă a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
apariției psihologiei ca știință de sine stătătoare. Este interesant că, de atunci încoace, majoritatea istoricilor și analiștilor s-au străduit să raporteze evenimentul la o anume țară sau la un anume autor, ca victorioși în cursa de maraton începută din Antichitate, de când datează vechimea preocupărilor de acest fel. Desigur, în fiecare parte de lume civilizată au existat pionieri care, grație sclipirii și muncii lor creatoare, au marcat pasul decisiv pentru ca evenimentul să se întâmple diferiți în fiecare parte de Europă, în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
istorie a științei psihologice. În ochii a tot mai multor psihologi, realitatea fenomenală a ceea ce se reflecta avea nevoie să se bazeze pe o determinare proprie, diferită de celelalte științe conjugate. Pe această linie Wundt, asemenea înaintașilor săi încă din Antichitate, a procedat să caute explicații cu suport cauzal, a încercat descoperirea de legități proprii fenomenelor psihice. Cu aceste date, el trebuia să depășească generalitatea explicațiilor fiziologice și în egală măsură să le evite pe cele ale teologilor. A găsit oportun
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Prin această soluție Wundt se delimitează de perspectiva de abordare teologică, care slăvea eternitatea și indivizibilitatea experienței. În acest fel s-a făcut din experiență un obiect de cunoaștere experimentală, ale cărei origini pot fi căutate foarte bine încă din Antichitate. Astfel, încercarea lui Wundt de a face din experiență un obiect distinct de cunoaștere contribuie la definirea obiectului de cunoaștere al psihologiei. De acum sarcina psihologiei rămânea: a) alegerea și evocarea elementelor sale de bază; b) stabilirea însemnătății legăturilor dintre
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
s-a deschis un nou câmp de cercetare experimentală pentru acest tip de cercetări a TR. Inițierea studiului experimental al reacțiilor verbale a reprezentat un moment distinct și necesar în fundamentarea experimentală a psihologiei. Cuvântul era deja cunoscut încă din Antichitate ca fiind reprezentativ pentru modul uman de comportare. Hobbes și Harley i-au descris apoi implicarea în constituirea lanțurilor asociative. Nevoia de fundamentare experimentală a științei psihologiei a făcut ca problema rolului cuvântului în reflectare să fie formulată diferit. Acest
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
vorbă cu fiecare, să facă evaluări pe măsură. Se conturau zorii unei noi direcții de fundamentare experimentală a psihologiei. Problemele care se formulau în fața noii orientări aplicative a psihologiei nu erau cu totul noi. Se cunoștea faptul că deja din Antichitate a fost evocată existența unei diferențieri caracteriale dintre oameni care îi deosebea pe aceștia între ei la fel cum îi deosebeau caracteristicile lor trupești. Cugetări pe probleme de acest fel erau frecvente în gândirea filosofilor, a moraliștilor, a medicilor, a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
raționale noi în postulatul anatomic al complexității crescute a sistemului nervos, în mărimea crescută a creierului, hipercefalie, pusă pe seama evoluției biologice din natură. Descoperirile în domeniul psihofiziologiei sunt numeroase și interesante, atât pentru relevarea raportului suflet corp, invocat încă din Antichitate, cât și pentru explicarea concretă a vieții psihice a oricărui om. De exemplu, după ce a fost descoperit de către Cannon că în timpul emoțiilor are loc o creștere semnificativă a glicemiei, numeroase alte studii de acest fel au fost îndreptate spre descoperirea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și ajustabilă de către oricine cumpănește cu obiectivitate la destinul psihologiei ca domeniu distinct de cu-noaștere științifică, realizat în acord cu logica de dezvoltare generală a cunoașterii științifice. Construcția epistemologică a psihologiei propusă și-a completat laturile de susținere începând din Antichitate, după care, cu fiecare etapă istorică în parte, articulațiile sale s-au consolidat cu date, evenimente cu însemnătate, cu autori și lucrările lor. Cu fiecare nouă etapă s-au obținut noi deschideri în abordarea subiectivității, de acum de parcurs cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de al doilea, legat de o scăpare a lui I. Mânzat (1994), de altfel personal recunoscută, de a fi uitat să-l menționeze pe M. Beniuc, ca reprezentat al școlii bucureștene de psihologie. 6.1. Psihologia în creația poetului Ovidiu Antichitatea Psihologia este un domeniu de cunoaștere științifică, iar Ovidius un poet latin aparținând aristocrației romane, antice, necreștinate; între cele două un cititor obișnuit cu greu poate să facă o legătură. Ea este totuși făcută prin intermediul poetului respectiv, care a ajuns
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sale a influențat scrierilor unor mari creatori de literatură, pe Dante, pe Shakespeare. Îl el răzbate destinul unei vieți de psiholog, care a pătruns în adâncul sufletelor oamenilor, i-a învățat să iubească, să-și împlinească adevărata natură. Restituirea din Antichitate a gândirii psihologice a psihologului Ovidiu este un act juridic, al unei judecăți drepte. 6.2. Psihologia animală în leagănul școlii de psihologie din București Mihai Beniuc 5 6.2.1. Introducere (prolog) Multe studii istoriografice duc la cuvintele groparului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
din lume la istoria universală a psihologiei. Studiul a plecat de la o premisă ambivalentă, pe de o parte, de la cea a esenței naturale religioase a omului și a sufletului acestuia, prezentă deja în concepția panteistă a strălucitelor cugetări ale gânditorilor Antichității despre suflet din vechea și înfloritoarea Grecie antică, dar existentă și în cultura străveche a popoarelor din Egipt, India, China sau Japonia iar pe de altă parte, de la disponibilitatea, tot naturală, a acestuia de a se comporta și de a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cultura străveche a popoarelor din Egipt, India, China sau Japonia iar pe de altă parte, de la disponibilitatea, tot naturală, a acestuia de a se comporta și de a acționa potrivnic oricărui respect pentru valorile umane și de credință creștină. În Antichitate sufletul era parte a naturii și a cosmosului, era apă, era foc, era pământ și aer. În acești termeni, ai metaforelor și simbolurilor mitologice specifice epocii, au fost puse bazele gândirii raționale, au fost formulate legi, principii și reguli de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
creierului este implicată în reflectare, etc. Este interesant de menționat faptul că, odată cu progresele realizate până la sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a păstrat întreagă disponibilitatea de a concepe și de a gândi viața psihică în acord cu panteismul propriu Antichității; s-a păstrat la fel nevoia de a raporta cele reflectate la un credo propriu gândirii creștine. Ele reprezentau paradigmele de suport încă firav constituite ale cunoașterii psihologice. Din această cauză, explicarea vieții psihice ca fenomen natural a fost dominată
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
identificarea semnificațiilor termenului politică, pentru a distinge ulterior criteriile, atributele care conferă unui limbaj calitatea de a fi politic. Practică de a institui sau de a modifica o ordine socială, făcând apel la mijloace coercitive, politica este considerată încă din Antichitate arta de a guverna, de a conduce o comunitate umană. Dacă în cele mai vechi timpuri primează concepția unei politici aflate în slujba comunității, treptat, politica devine expresia luptei pentru putere, indiferentă la interesele individului sau ale comunității. Mutațiile istorice
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fascinate de multiplele veleități ale limbajului, utilizându-l fie ca instrument al adevărului, fie ca mijloc de expresie al artei sau ca unealtă a persuasiunii. Primii care subliniază relația de interdependență dintre limbaj și putere sunt maeștrii artei oratorice din Antichitate. În Atena, unde actele colective depind în mare măsură de arta dezbaterii, sofiștii își îndreaptă eforturile în sensul identificării de reguli care să asigure succesul actelor de vorbire. Este perioada în care se conștientizează potențialul enorm al limbajului, impactul acestuia
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
supralicitării detaliului, jurnalistul își exersează rolul profesoral în deplină complicitate cu publicul cititor. O serie de istorisiri, de evocări livrești sau istorice, constituie resortul care declanșează discursul publicistic eminescian, oferind totodată arhitectura argumentativă a limbajului gazetarului: "Ca pasărea Phoenix din antichitate care, prefăcută în cenușă prin flăcări, reapărea mai radioasă pentru a duce o viață cu atât mai trainică cu cât era lămurită prin foc, cestiunea căilor noastre ferate reapare, precum au apărut odinioară sub forma cestiunii Stroussberg și în alte
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
să trecem peste acest zid cronologic și ideologic pentru a ne regăsi toate moștenirile. Aceea a unei preistorii care a marcat primele urme profunde de cultură materială și de civilizație pe solul nostru transformat de revoluția neolitică. Aceea a unei Antichități în care amestecul celto-roman a produs primele fructe ale aculturațiilor fecunde. Aceea a unui Ev Mediu care nu a fost numai timpul tuturor nenorocirilor, dar și cel al tuturor nașterilor și renașterilor și al impregnării cu valori creștine care, oricare
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
toamnei anului 218. Itinerariul său rămîne problematic; se admite că ar fi trecut prin valea rîului Isère, trecătoarea Clapier sau pasul Mont-Genèvre. În ciuda pierderilor importante în oameni și elefanți suferite de armata punică, această trecere a fost considerată încă din antichitate ca faptă eroică, reeditată, multe secole mai tîrziu, de Bonaparte. Dacă Marsilia nu a putut face nimic pentru a împiedica înaintarea lui Hannibal, ulterior a susținut Roma în luptă, furnizîndu-i corăbii. Victoria romană de la Zama, în Tunisia, în anul 202
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nemișcat pînă cînd Cezar îl predă gărzilor sale în vederea sărbătoririi triumfului său." Plutarh, César, 27, 9-10 (trad.de R.Flacelière și E. Chambry, Paris, Belles Lettres, 1975, p.176) Foarte curînd istoriografia făcu din Vercingetorix un personaj deosebit. Încă din antichitate, către anul 100 d.I.C., relatarea istoricului grec Plutarh este deja diferită de versiunea dată de Cezar. Este puțin probabil ca șeful galilor să fi putut face volte călare în jurul lui Cezar și totuși aceasta este versiunea pe care a reținut
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Amestecați de acum încolo cu ai noștri prin obiceiuri, meserii, căsătorii, să-i lăsăm să ne pătrundă cu aurul și cu bogățiile lor, în loc să le posedăm separat! Senatori, orice obicei care este astăzi considerat ca venind din cea mai veche antichitate a fost nou cîndva: plebeii au devenit magistrați după patricieni, latinii după plebei, celelalte popoare ale Italiei după latini. Măsura noastră de astăzi se va învechi la rîndul ei și ceea ce noi acum apărăm prin exemple va servi ca exemplu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lucrările istoricilor au pus în valoare redresarea generală care a avut loc în Imperiul Roman în secolul al IV-lea. Chiar noțiunea de Imperiu Tîrziu (fr.Bas-Empire) și de decadență romană, cu conotație peiorativă, a fost înlocuită cu cea de Antichitate tîrzie. Dar în ceea ce privește Galia, această situație rămîne precară și supusă hazardurilor invaziilor. Activități economice și constrîngeri sociale. Reluarea dominației asupra provinciilor galice a fost benefică pentru viața economică, dar cu o producție din ce în ce mai mult controlată de stat pentru a răspunde
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dezbrăcîndu-și aspectul vetust, a îmbrăcat pretutindeni o rochie albă de biserici." Din această reînnoire profundă, morală și materială, presimțită de contemporani, istoricul adună astăzi mărturii. Fenomenul major, deși imposibil de măsurat, este de ordin demografic. După secole de depresiune, în timpul Antichității tîrzii și al Evului Mediu timpuriu, mișcarea s-a inversat: frînat de ultimele invazii din secolul al IX-lea și al X-lea, el înflorește în sfîrșit înainte de anul o mie și se va continua pînă la mijlocul secolului al XIII
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1532, sub pana lui Gargantua, care-i scrie fiului sau Pantagruel, traduce sentimentul pe care-l au contemporanii lui Francisc I de a trăi o epocă de "Renaștere", caracterizată prin descoperirea sau redescoperirea marilor texte și a marilor monumente ale Antichității prin intermediul Italiei, printr-o imensă poftă de cunoaștere, prin dragostea de frumos și de adevărat, printr-o încredere de nezdruncinat în om. Răspîndirea ideilor umaniste este înlesnită de progresul tiparului, introdus la Paris încă din 1470, și prin crearea în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Joachim du Bellay este o pledoarie în favoarea limbii "vulgare" față de limba latină. Dar marii scriitori care se exprimă în franceză Rabelais (1494-1553), Calvin (1509-1564), poeții Pleiadei în jurul lui Ronsard (1524-1585), Montaigne (1533-1592) împărtășesc în egală măsură admirația umaniștilor pentru moștenirea Antichității și îi consideră pe autorii greci și latini nu numai maeștri ai gîndirii, ci și modele de compoziție și de stil cu care se străduiesc să rivalizeze. Renașterea artistică. Pe plan artistic, Franța este pătrunsă de influența italiană chiar înainte de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în Germania. Cultură savantă și cultură populară. În sfîrșit, în interiorul societății franceze, prăpastia apărută în secolul al XVII-lea, între cultura savantă și cultura populară, se adîncește și mai mult. Cultura savantă rămîne fondată pe principiile creștine și pe moștenirea Antichității redescoperite în epoca Renașterii. Nici chiar succesul "luminilor" nu pune în discuție cele două fundamente ale culturii clasice transmisă în colegii, mai ales iezuite; dar i se adaugă credința în progresul nemărginit al umanității către fericire, grație rațiunii și științei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]