7,447 matches
-
fi făcut promisiuni demne de ființe regale! Toți acei indivizi din jurul nostru care se bat cu pumnii În piept, vorbind la nesfârșit despre marile lor necazuri, nu fac decât să exhibe teatrul unui orgoliu și al unei aroganțe nesfârșite, În ciuda aparentei și insistentei, afișatei lor modestii; și-apoi, aceiași sau alții se refugiază În religie sau În religii, care le promit o „adevărată, armonică existență”, o „recompensă pentru multele avataruri suportate În această vale a plîngerii”, aruncând, cum o spune curajosul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
din estul Europei - se află Într-o perioadă, dacă nu de criză, atunci de trecere. Sute de milioane de adulți constată cu stupoare că „imperiul” În care se aflau Încătușați, care la rându-i a trecut prin câteva faze de aparentă ameliorare, s-a „frânt” tocmai când ultimul „imperator”, Gorbaciov, protejat de șeful KGB-ului - o farsă colosală, printre altele, cu care a fost semănată domnia sa de aproape un secol! -, a Încercat să-i verifice rezistența, a Încercat să-i amelioreze
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care inteligență? Nu cumva Dumnezeu, În „jocul său de-a creația” (Heraclit vorbește de Zevs care, aruncând cu zarurile, a iscat lumea și viețuitoarele ei!...Ă, a „permis” să existe mai multe feluri de inteligență, două, În orice caz: cea aparentă, explicită, „deschisă”, noțională, apanajul oamenilor de știință, al creatorilor de artă și litere, al pedagogilor, și cealaltă sau „celelalte”, cele ascunse; cele care apar sub alte forme decât cele „canonice”, afirmate noțional, recunoscute. Adeseori sub forme paradoxale, iar „prostia” este
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Împărțit Între opera sa literară (parte „realistă“, parte fantastică) și cercetările de mitologie și de istorie a religiilor. El vede În gândirea mitică o dimensiune fundamentală a condiției umane; mitul nu Înseamnă neadevăr, ci tentativa de a pătrunde dincolo de Învelișul aparent al lucrurilor. Noaptea de Sânziene, romanul său cel mai elaborat, apărut mai Întâi În franceză sub titlul Forêt interdite (1955), se prezintă ca o Îmbinare de realism și fantastic (dar cine poate ști dacă fantasticul nu e mai adevărat decât
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ci În capacitatea de miniaturizare și În finețea detaliilor. Cele mai mici sunt și cele mai remarcabile, precum minuscula Biserică Stavropoleos (1724), extrem de uvrajată, În spiritul artei brâncovenești. Contemporana sa, Biserica Crețulescu (1722), cu delicata ei siluetă și roșul cărămizilor aparente, produce un neașteptat efect de contrast, așa cum e așezată, lângă fostul Palat Regal și vizavi de fostul Comitet Central al partidului comunist; e aproape un miracol că a ieșit teafără din vânătoarea de biserici a lui Ceaușescu! Celui care pornește
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Domnul Rabin n-avea nici un dușman, cel puțin asta e concluzia noastră. E vorba de un asasinat la întâmplare. Era - credem noi - la ora nepotrivită în locul nepotrivit. Pauză. Însă e ceva straniu la această crimă, în afara violenței atacului și a aparentei lipse de motiv. Kimball făcu altă pauză. Câinele pe care-l scosese la plimbare a fost și el ucis. - Asta e... la fel de groaznic, am zis pe dibuite după o pauză. Durata următoarei tăceri a lui Kimball umplu încăperea cu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
sa hapsână. Chiar mă gândeam, înainte cu câteva minute, că uite ce noroc am avut ca ultima persoană cu care am vorbit la Chișinău să fie una plăcută și inteligentă. Mi-a părut rău că-mi stricase această imagine (măcar aparentă) pe care aveam s-o port câtva timp, ca o amintire reconfortantă, prin Europa. N-a fost să fie... de fapt, n-a avut cum să fie. Ne-am despărțit, după ce i-am plătit cât merita, triști, contrariați. O tristețe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în această comunicare, o abordare profesională implicită și încerc să mă îndepărtez, pretextând o întâlnire urgentă cu niște prieteni germani. Cei doi par dezamăgiți că discuția noastră se încheie prea repede. Nu trebuie să-și facă griji. Despărțirea e doar aparentă. La Muzeul Guggenheim mă așteaptă o „baie” de români: Mircea Cărtărescu, Gerhard Csejka, Ioana Nicolaie, T.O. Bobe, Nicolae Prelipceanu, Pia Csejka, VASILE GÂRNEȚ, Dana Ranga, Nora Iuga, Andrei Bodiu, Adrian Popescu și alți doi tineri români, doctoranzi la Berlin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Dar aceștia de ce sunt germani și cum au ajuns ei tocmai în România?” - se întreabă nemulțumit germanul care nu vrea să-și cunoască istoria țării sale, o istorie complicată, cu care el nu mai vrea să aibă nimic. Toate aceste aparente nedumeriri creează, din păcate, destule probleme. În Germania nu există o sensibilitate pentru minorități. De fapt, care minorități sunt recunoscute în Germania în mod oficial? Sunt niște grupuri mărunte, de exemplu niște danezi, în nord, care nu pun nici o problemă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
benefic în care partidele din Irlanda de Nord au învățat să se ocupe de chestiuni politice de fiecare zi, cum sunt sănătatea, angajarea în câmpul muncii și educația. În același timp, societatea noastră rămâne încă profund divizată. Chiar dacă divizarea este mult mai aparentă acum decât atunci când violența a fost pe culme. Înțelegerea Bunei Vineri a fost pusă pe rol, deoarece aceasta recunoștea că o parte din populație se consideră irlandeză și alta britanică. Fraza folosită a fost „paritatea stimei”. Din păcate, sunt mulți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
importanți poeți de după război, timbrul poeziei sale, temele, motivele sale sunt excepționale, limba sa, metaforele surprinzătoare, propunerea sa de viziune poetică, chiar, fac din el un poet exemplar, unic. Deși au trecut deja două decenii de la „îndepărtarea sa fizică”, de la „aparenta sa moarte”, suntem încă prea aproape pentru a distinge cu acuratețe, cu adevărat, statura sa viitoare. Noi, aici, vom aborda doar „omul”, dar nu vom face eroarea pe care a făcut-o vechiul său prieten, Matei Călinescu, în epistolarul cu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și șefa tinerelului, blondului și îndrăcit de talentatului Fănuș Neagu, câteva schițe ce zăceau în sertarele secției când, spre uimirea mea, am fost invitat la nou-numitul redactor-șef adjunct, Al.I. Ștefănescu, un omuleț vioi, extrem de agreabil în mimică și aparentă curtoazie umană, care, după ce-mi puse cele câteva uzuale întrebări la ora aceea, de unde vin, din ce familie și cu „ce se ocupă părinții”, acceptându-mi jumătățile mele de adevăr - nu îndrăzneam să spun că tatăl meu este preot
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ca să zic așa, nu avea încotro!, trebuia să spere, dacă nu într-o răsturnare radicală a situației - începuse, cu Hrușciov, politica de coabitare „pașnică” a celor două blocuri, iar Ceaușescu, abil și ambițios, nu făcea decât „să se infiltreze” în aparentele sau realele fisuri ale vechiului dogmatism post-stalinist! -, măcar într-o ameliorare, „cât de cât” a situației! Nu, lucrul pe care unii români exilați înainte de ’48 - începutul real al stalinismului - nu-l puteau înțelege era faptul că, à la long, populația
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
dar și a unor „particulari”, amici sau foști amici! Și e adevărat că nu am prea multe răspunsuri la această întrebare care nu obosește de a mă „vizita ciclic”, eu, care în multe alte situații mai problematice găsesc cu o aparentă ușurință răspunsuri și soluții! E, de altfel, una dintre întrebările cele mai vechi, mai „simple”, dar și mai „misterioase”, aș zice „iraționale”, care i se pot pune unui cetățean, unui scriitor!... Ce te atrage mereu înapoi, spre pământul natal? Nașterea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Paris unde trăim zile și nopți de tortură în legătură cu calea pe care trebuia s-o urmez! -, și comportarea prietenului meu căruia în aceste memorii îi ridic un monument pe deplin meritat al operei și geniului său poetic - Nichita! Observâm, probabil, aparenta sau reala dezorientare sau nemulțumire a lui Ceaușescu față de reacția nu prea entuziastă a scriitorilor, adunați acolo, în marea sală de la etajul II și care, altfel, nu pridideau cu elogiile - cum unii aveau s-o facă și mai apoi! -, s-
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
nu al unei contravenții, cel puțin al unui proces-verbal pe un formular cu multe căsuțe destinat să îngroașe aritmetica lunii în curs. Acești contabili ai doliului și ai carnagiului, acești controlori din serviciul măsuri și greutăți care circulă fără emoție aparentă printre răniți, cadavre și mutilați pentru a-i repartiza apoi pe sex, clasă de vârstă și tip de rană, îi oferă vizitatorului un spectacol decalat, la limitele hilarului. În fața lor te simți împărțit între admirația pentru imperturbabila lor reținere (în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a devenit un mijloc cuminte de întreținere titluri, demnități și o rațiune de a fi. Europenii, pentru că au ales să-și cumpere, cu importantele ajutoare financiare și umanitare care-i exonerează de pasivitatea lor politică și de miopia voluntară, o aparentă ținută demnă. Americanii, la rându-le, tributari din punct de vedere mental mai mult Vechiului decât Noului Testament, pentru că legătura lor existențială cu Israelul este una de tip filial și deci acritic. Iluzia autoprotectoare și împărtășită rezultă astfel din interese
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ca la Pașcani. Case acoperite cu paie de săcară (Galiția!). În gară la Kolomeia flăcăi în strae albe și cu pălării cenușii. Vulturul polonez pe clădiri în gări, în vârf de catarguri. După Kolomeia așezări sărace. Cai slabi cu coastele aparente. Oiștea goală pe deoparte!! Meri înfloriți. La încrucișeri cu șosele în fața rampei închise, căruțe și gospodari care-și țin caii de bot, domolindu-i. Pământul lucrat arat de curând are o coloare foarte plăcută, o nuanță de roș închis, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ciment. Răzbatem iar în valea Dunării. Viena, Linz. Tot traseul austriac e un fel de grădină neîntreruptă. Pretutindeni plantații de pomi, culturi, răzoare. În fund, înălțimi păduroase. Orașele, satele au acel caracter german cunoscut, clădiri cu acoperișuri de țiglă, cărămidă aparentă sau ziduri vopsite în colori vii; clopotniți ascuțite; un aer de viață tihnită și patriarhală solid așezată. În jumătate de ceas cerul se întunecă de pretutindeni; ploaie violentă. Ora 4 d.a. În sus de Linz a trecut o furtună cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cucul, apoi .............. departe în parc; stăncuțe vorbesc subțirel pe deasupra plopilor tremurători și brazilor; vine și din sat câte-o dată zvon de vaci și lătrat de câne. O tihnă desăvârșită stăpânește peste distrugerile de ieri ale războiului, peste suferințele încă aparente. Țârâitul cristalin al lostunilor... * În Polonia germanii au ucis 74 academicieni și 250 profesori univ. și docenți. * În Lituania deasemeni în urma unei învinuiri ce i s-a făcut intelectualitatea a fost deportată în Germania. Din câteva sute de cărturari duși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o bază cu 16 laturi, iar o altă bază cu 24 de laturi. Fațadele bisericilor sunt frumos decorate, cu discuri de ceramică smălțuită și astfel, “printr-o alternare iscusită a culorilor se evită suprafețele uniforme și compacte, în contrast cu paramentul zidăriei aparente de piatră și cărămidă. Cărămizile și discurile smălțuite crează, în schimb, în registrele superioare ale fațadei, zone cu sclipiri ușoare în nuanțe variate. Astfel, bisericile moldovenești, de obicei de proporții medii, și mai degrabă mici, dobândesc prin acest factor policrom
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
felul în care a fost încadrată este o dovadă că biserica urma să fie pictată pe dinafară. Un alt indiciu îl constituie decorația exterioară a bisericilor ridicate după 1499-Volovăț, Dobrovăț, Reuseni, Arbore. La aceste biserici “dispare brusc orice decor exterior aparent (cărămizi și, mai ales, discuri smălțuite) și este redus sau chiar eliminat sistemul de ocnițe și firide oarbe”, ceea ce presupune că ele au fost pregătite pentru pictura exterioară. La Bălinești au fost identificate temele iconografice și dispoziția lor: Imnul acatist
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pornit în căutarea leului distructiv: „Vâna ziua, toată ziua,/ Zi de vară până-n seară./ Când fuse seara-n diseară,/ Găsi Leul de-adormitu,/ Deadormitu cu fața-n susu” (Topolog - Tulcea) Imaginea poetică a momentului crepuscular fixează cu precizie clipa descoperirii, aparenta tautologie împărțind de fapt momentul înserării aflate la început, seară și înnoptare. Scăpătarea soarelui aduce revelarea fiarei neantului, ceea ce a condus la decodarea scenariului inițiatic în cauză drept „confruntare dintre forțele luminii și cele ale întunericului”. Poziția nefirească a leului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pribeag”, amândoi fiind plecați spre un alt nivel existențial, unul al „lumii cu dor”, celălalt al celei „fără dor”. Poate cea mai aspră ipostază a inițiatorului, Vidra din balada Vidros I(11) pedepsește dur pe Antofiță pentru încălcarea unui tabu aparent: pescuitul în „marea cea mai misterioasă și mai adâncă, (...) locul care face legătura dintre lumea noastră și lumea cealaltă”. În realitate, orbirea flăcăului care a știut de la început că numai cu oasele peștilor mitici poate pune bazele unei noi familii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în alte culturi, proba somnului fiind definitorie pentru erou. Somnolența are două sensuri: ratarea inițierii prin contaminarea cu forțele tenebroase, „semn al intrării în lumea morților” și „absorbirea forțelor chiar în energiile primare ale unui somn «voinicesc», ca o moarte aparentă”. Cel de-al doilea tip de letargie caracterizează animalul aflat la poalele bradului lumii, căci acesta este principiul pe care îl reprezintă: neantul, neființarea. Odată aflat leul, eroul mai trebuie să treacă o probă: trezirea acestuia. A fost remarcat pericolul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]