6,861 matches
-
Gelu" Neamțu (coord.), Procese politice antiromânești care au zguduit Transilvania În toamna anului 1848, Viitorul Românesc, București, 1995, pp. 12, 86. Al. Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , op. cit., pp. LXXXIX-XC. Vezi Sorin Mitu, Geneza identității naționale la românii ardeleni, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 291-293, 301-304. Cornelia Bodea, Lupta românilor pentru unitatea națională. 1834-1849, Editura Academiei, București, 1967, p. 319. Două interpretări cu privire la acest episod: Gelu XE "Gelu" Neamțu, Revoluția românilor din Transilvania 1848-1849, Cluj-Napoca, Carpatica, 1996, pp. 46-50
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Paris, 1990. Traducere românească: Românii. Tipologie și mentalități, Editura Humanitas, București, 1994. În conformitate cu teza cărții lui Benedict Anderson, Imagined Communities. Reflections on the Origins and Spread of Nationalism, ediție revăzută, Londra, 1991; cf. Sorin Mitu, Geneza identității naționale la românii ardeleni, Editura Humanitas, București, 1997, pentru spațiul românesc. Vezi Ștefan Pascu, Ștefan Ștefănescu (coord.), The Dangerous Game of Falsifying History, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Chronicon Pictum Vindobonense, În Scriptores Rerum Hungaricarum, ediție Îngrijită de Aemilius Jakubovich, Budapesta, 1937, vol
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
István XE "István" , Erdély története (Istoria Ardealului) (1598-1599, 1603), ediție Îngrijită de Sinkovics István, Európa Könyvkiadó, Budapesta, 1977. Corpus Juris Hungarici. Magyar Törvénytár (Colecție de legi maghiare), Budapesta, 1899, vol. I, pp. 714-716. Corpus Juris Hungarici. 1540-1848-évi erdélyi törvények [Legi ardelene din anii...], Budapesta, 1900, pp. 12, 22-24, 131; vezi și traducerea românească din Constituțiile Aprobate ale Transilvaniei (1653), ediție Îngrijită de Liviu Marcu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997, pp. 58-60, 231-232. Pentru problema națională În Ungaria epocii vezi Arató Endre, A
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Istoria școalelor de la 1800-1864, vol. III, București, 1892; I. Popescu Teiușanu, V. Netea, August Treboniu Laurian XE "Treboniu Laurian" , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1970. Mai funcționau la acea dată În colegiul bucureștean, la catedre de geografie și istorie, profesorii ardeleni Iosif Genilie și Florian Aaron. Aceștia erau Însă veniți cu mulți ani În urmă, iar Ürmösy vorbește mai ales de predarea filosofiei, ceea ce ne face să ne gândim la Treboniu Laurian. Acesta se afla, de altfel, În relații bune cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
realitatea unei arătări miraculoase și o convertește Într-o stratagemă rațională, de natură să pună În evidență „superstiția” și să o Înfiereze prin consecințele dramatice pe care le poate avea. O asemenea temă era un loc comun În literatura moralizatoare ardeleană a epocii. Problema este că Ürmösy scrie În vara lui 1843, iar majoritatea istoriilor literare și edițiilor Heliade (vezi, de exemplu, Mircea Scarlat, Istoria poeziei românești, vol. I, Editura Minerva, București, 1982, p. 296) dau ca an de apariție a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ardealului], Pesta, 1852; Erdély nevezetesebb családai [Familiile renumite ale Ardealului], Kolozsvár, 1854; Erdély történelme [Istoria Transilvaniei], vol. I-VI, Kolozsvár, 1859-1866; Erdély története 1848-49-ben [Istoria Ardealului la 1848-49], Pesta, 1861; Okmánytár az 1848-9-ki erdélyi eseményekhez [Colecție de documente pentru evenimentele ardelene din 1848-49], Kolozsvár, 1861; Magyarország története nemzetközi helyzetünk szempontjából [Istoria Ungariei din punctul de vedere al situației noastre internaționale], Budapesta, 1907; Györke históriája Erdélyről [Istoria lui Györke despre Ardeal], Kolozsvár, 1867 (numeroase alte ediții). László XE "László" Kőváry, Tájképek..., articolul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
apud F. Kiss Erzsébet, op. cit., p. 553). Szinnyei József XE "József" , op. cit., col. 140; Bálint József, op. cit. Kőváry László XE "László" , Erdély története 1848-49-ben, [Istoria Ardealului la 1848-49], Pesta, 1861; Okmánytár az 1848-9-ki erdélyi eseményekhez [Colecție de documente pentru evenimentele ardelene din 1848-49], Kolozsvár, 1861. Dintre articolele din presă amintim: „Az unio kimondása 1848-ban” [„Proclamarea uniunii În 1848”], Korunk, 1865, pp. 109-114; „A márciusi napok civilisationk keretében” [„Zilele din martie În cadrul civilizației noastre”], Erdélyi Múzeum, 1898, pp. 297-306; „Visszaemlékezések a forradalom
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
regénye” [„Romanul lui Jókai «Lumea turcească În Ungaria»”], În Erdélyi Tudományos Füzetek, 1931, nr. 33. Rajka László XE "László" , op. cit., p. 18 arată că Jókai a preluat acest episod din Historia lui Bethlen (vol. I, pp. 194-201), dar, spre deosebire de istoricul ardelean, care tratează episodul În mod sumar, scriitorul maghiar Îi atribuie o importanță decisivă, schimbând În plus locul bătăliei și numele unor personaje. Idem, Jókai román tárgyú novellái (vezi nota 833), p. 107. Ibidem, p. 111. Vita Zsigmond XE "Zsigmond" , op. cit
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
istoriografia americană, căreia Îi aparținea Maria Todorova la ora când scria Imagining the Balkans, nu are asemenea complexe. Árokalyi (Nagy Ferenc XE "Ferenc" ), „Reminiscentiák 1837-ről” [„Reminiscențe din anul 1837”], Nemzeti Társalkodó, 1839, nr. 24, p. 191. „Békásy”, „Erdélyi tájképek” [„Peisaje ardelene”], Életképek, 1848, sem. II, nr. 15, p. 461. Vezi exemple de acest gen la Melinda Mitu, op. cit., pp. 255, 456-457. Pentru valorizările negative ale originii latine aparținând unor autori români, vezi Sorin Mitu, op. cit., pp. 193-195. Duliskovits Mihály, „Mármaros vármegyének
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În Turcia], Tipografia Heckenast, Pesta, 1850, p. 34. Pentru imaginea femeii africane, de culoare, În conștiința occidentală, vezi Simona Corlan-Ioan, Inventarea Africii Negre. Călătorii În imaginarul european al secolului al XIX-lea, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Bolnavii tiroidieni din satele ardelene sunt remarcați În texte cum ar fi articolul „Szelistye”, din Századunk, 1840, nr. 39, col. 310; Duliskovits Mihály, op. cit., p. 77; Gorove László XE "László" , „Tekintetes nemes Bihar vármegyében a Belényesi járásban kebelezett és a nagyméltóságú nagyváradi deák püspökségnek vaskói
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a Transilvaniei], Kolozsvár, 1845. Nagy Iván, op. cit., p. 239. Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca, fond „Colecții speciale”, ms. maghiar nr. 648, f. 141v. Ibidem, f. 4r, 175v. Vezi darea de seamă pe anii 1892-1893, publicată de directorul Bibliotecii Societății Muzeului Ardelean, dr. Ferenczi Zoltán, În fascicula nr. VII, din anul 1893, a revistei Erdélyi Múzeum; de asemenea, Schönherr Gyula, op. cit., p. 80. În legătură cu numele autorului, trebuie amintit și faptul că „Dálnoki” poate fi considerat un fel de pseudonim literar al memorialistului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Codru Drăgușanu" s-a bucurat de numeroase reeditări și de o generoasă exegeză, preponderent din spațiul istoriei literare; pentru aceasta, vezi Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, București, 1979, p. 199, sub voce „Codru Drăgușanu, Ion”. Despre relațiile „peregrinului ardelean” cu Italia a scris Claudio Isopescu, Il viaggiatore transilvano Ion Codru Drăgușanu e l’Italia, Roma, 1930. Am folosit ediția Ion Codru Drăgușanu, Peregrinul transilvan, ediție Îngrijită de C-tin Albu, Editura Sport-Turism, București, 1980, preferabilă celor anterioare datorită fluenței
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
op. cit., II, pp. 302, 21. Ibidem, II, pp. 274-277. Timotei Cipariu XE "Cipariu" , op. cit., p. 146. Iosif Pervain, Ioan Chindriș, op. cit., II, p. 280. Ibidem, II, p. 153. Ibidem, II, pp. 269, 268. Aceeași depărtare o vor resimți și soldații ardeleni cantonați În Italia, după cum o mărturisesc creațiile folclorice (cântece de cătănie) avându-și sursa de inspirație În aceste realități. Iosif Pervain, Ioan Chindriș, op. cit., II, p. 10. Ion Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" , op. cit., p. 83. Pentru iubita italiancă a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Cornelia Bodea, Lupta românilor pentru unitatea națională. 1834-1849, Editura Academiei, București, 1967, pp. 3-11. Alexandru Marcu, Conspiratori și conspirații În epoca renașterii politice a României. 1848-1877, București, 1930, pp. 6-7. George Em. Marica, Studii de istoria și sociologia culturii române ardelene din secolul al XIX-lea, vol. II, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978, p. 15. Vezi rubrica „Italia”, În Gazeta de Transilvania, XI, 1848, nr. 1-18. „Imaginea celuilalt”, a românilor văzuți de italieni, În aceeași perioadă, a fost analizată (chiar dacă terminologia actuală
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
operațiune sistematică de despuiere a periodicelor În cazul presei din Principate, m-am limitat la verificarea semnalărilor din Bibliografia analitică a periodicelor românești, vol. I (1790-1850), part. 1-3, Editura Academiei, București, 1966-1967 (prescurtat: Bibl. per.), precum și a trimiterilor din presa ardeleană. Ibidem, III, 1831, pp. 38, 51, 118-119, 157-158, 164-165: „Englitera”; pp. 202-203: „Viena”; pp. 347, 352; IV, 1832, pp. 21-22, 26, 66, 222-223, „Londra”; p. 257: „Engletera” (Bibl. per., part. 1, p. 256). Ibidem, XV, 1843, nr. 53, 55, 57-60
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
soartă cu aceea a poporului român din Transilvania: În ambele părți, o țărănime deposedată, stăpânită și exploatată de o nobilime În cea mai mare parte de alt neam.” Vezi și George Em. Marica, Studii de istoria și sociologia culturii române ardelene din secolul al XIX-lea, II, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978, p. 15; Foaie pentru minte, inimă și literatură, București, 1969, p. 117. Câteva mențiuni și la Vasile Netea, George Barițiu, Editura Științifică, București, 1966, pp. 169-170. Dintre acestea, abia dacă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fizică experimentală). Benjamin Franklin XE "Franklin" , Briefe von der Elektrizität. Aus dem Englandischen Übersetzet, nebst Anmerkungen von I.C. Wilcke, Leipzig, 1758, exemplar din biblioteca menționată, cota C 51302. Gheorghe Șincai XE "Șincai" , „Învățătură firească spre surparea superstiției norodului”, apud Școala Ardeleană, ediție Îngrijită de Florea Fugariu, vol. I, București, 1983, pp. 648-650. În biblioteca Teleki XE "Teleki" , de pildă, după cum o arată volumele succesiv apărute ale catalogului, În afară de lucrarea despre electricitate, din 1756, celelalte titluri semnate de Franklin XE "Franklin" au
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
național, I, 1836-1837, nr. 22, pp. 86-88. Foaie literară, I, 1838, nr. 23, pp. 183-184: „Varietăți”; Foaie pentru minte..., III, 1840, nr. 20, p. 160: „Singurul aristocrat În Anglia”; nr. 44, p. 352: „Toastul lui Franklin XE "Franklin" ” (publicat de Ardelean Aurelie [Iosif Many XE "Many" ]). Cu privire la nivelul de alfabetizare din America În această epocă (1831), Tocqueville, În Democrația În America, relatează că până și În cabanele pionierilor din Vest găseai Biblia, ziare sau câte un volum disparat din Shakespeare. Este
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Varianta românească a iluminismului european a fost Școala Ardeleană; un reprezentant al Școlii Ardelene a fost August Treboniu Laurian. 15) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Varianta românească a iluminismului european a fost Școala Ardeleană; un reprezentant al Școlii Ardelene a fost August Treboniu Laurian. 15) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Istoricul Samuil Micu este un reprezentant al Școlii Ardelene; a scris lucrarea “Istoria pentru începuturile românilor din Dacia”. 21) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) apare Supplex Libellus Valacorum B) episcopul Inochentie Micu solicită drepturi pentru români C) apare lucrarea “Studii românești” a lui
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Reprezentanții Școlii Ardelene au susținut ideea originii latine a românilor; marele slavist Paul Joseph Schafarik în 1844 neagă amestecul tracilor și geto- dacilor cu romanii. 16) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; August Treboniu Laurian în secolul XIX ca și reprezentanții Școlii Ardelene din secolul XVIII a susținut originea nobilă, romană a românilor; Gheorghe Brătianu susține ideea romanității și continuității în lucrarea apărută în 1937 “O enigmă și un miracol istoric poporul român”. 20) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
tânărul pe atunci, abia întors de la studii din URSS, Ion Iliescu. Victor Iliu filmează practic pagină cu pagină textul lui Slavici. Nu este nevoie de chirurgia masivă pe care Titus Popovici o va întreprinde asupra operei unui alt mare prozator ardelean, Pădurea spânzuraților a lui Rebreanu. Există doar două momente în care filmul și cartea nu se suprapun. În textul lui Slavici, arendașul care este călcat noaptea, bătut de moarte și jefuit de banda lui Lică Sămădăul este și „jidovul”, „ovreul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
care Rebreanu l- a pus pe Bologa. Dacă operațiile propagandistice pe care le-am identificat până acum, deși semnificative, nu putem spune că afectează miezul spiritual al romanului lui Rebreanu, când Titus Popovici bagă bisturiul în Apostol Bologa duhul prozatorului ardelean țipă de pe lumea cealaltă. Apostol nu se numește întâmplător Apostol. Este un ardelean „încuiat” (doamna Bologa își dorise fierbinte ca fiul ei să devină preot), profund serios, care l- a pierdut pe Dumnezeul copilăriei sale religioase, dar nu s-a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]