4,701 matches
-
locotenent colonelului Robert Normand să conducă o misiune de eliberare a Marașului - trei batalioane de infanterie și o jumătate de escadron de cavalerie. Pentru obținerea de informații, a fost trimisă o misiune de recunoaștere aeriană, care a dat speranțe francezilor, armenilor și voluntarilor din misiunea umanitară americană din oraș. Pe 7 septembrie, unitatea militară comandată de Normand a început pătrunderea în oraș și a declanșat bombardamente de artilerie asupra pozițiilor turcilor. A doua zi, Normand a reușit să elibereze subunitatea comandată
Bătălia de la Maraș () [Corola-website/Science/327114_a_328443]
-
și s-a pregătit să-și strecoare din oraș oamenii sub protecția întunericului. Această retragere secretă avea ca scop împiedicarea populației creștine speriate să încetinească plecarea trupelor. Secretul retragerii nu a fost păstrat și aproximativ 4.000 - 5.000 de armeni au reușit să fugă împreună cu trupele franceze într-un marș de trei zile și 120 km până la Islahiye. Numeroși armeni au murit de extenuare sau frig în ceea ce a devenit cunoscut în epocă drept „Afacerea Maraș”. Dintre armenii care au
Bătălia de la Maraș () [Corola-website/Science/327114_a_328443]
-
populației creștine speriate să încetinească plecarea trupelor. Secretul retragerii nu a fost păstrat și aproximativ 4.000 - 5.000 de armeni au reușit să fugă împreună cu trupele franceze într-un marș de trei zile și 120 km până la Islahiye. Numeroși armeni au murit de extenuare sau frig în ceea ce a devenit cunoscut în epocă drept „Afacerea Maraș”. Dintre armenii care au părăsit Marașul, doar aproximativ 1.500 au mai ajuns la Islahiye pe 13 februarie. Francezii au pierdut în luptă 160
Bătălia de la Maraș () [Corola-website/Science/327114_a_328443]
-
000 de armeni au reușit să fugă împreună cu trupele franceze într-un marș de trei zile și 120 km până la Islahiye. Numeroși armeni au murit de extenuare sau frig în ceea ce a devenit cunoscut în epocă drept „Afacerea Maraș”. Dintre armenii care au părăsit Marașul, doar aproximativ 1.500 au mai ajuns la Islahiye pe 13 februarie. Francezii au pierdut în luptă 160 de morți, 170 de dispăruți, 280 de răniți și 300 de oameni au suferit de degerături. Cele trei
Bătălia de la Maraș () [Corola-website/Science/327114_a_328443]
-
populația armenească. Armenii repatriați au fost masacrați de către grupuri de turci care au incendiat casele creștinilor și au barat orice acces spre spitalul misionarilor americani. Armenii au încercat să se salveze adăpostindu-se în biserici și școli. Femeile și copii armeni s-au adăpostit în cele șase biserici apostolice, trei evanghelice și în singura biserică romano-catolică din oraș. Armenii înarmați au încercat să apere aceste locuri de refugiu, dar au fost în cele din urmă depășiți numeric și înfrânți. Toate bisericile
Bătălia de la Maraș () [Corola-website/Science/327114_a_328443]
-
oraș. Armenii înarmați au încercat să apere aceste locuri de refugiu, dar au fost în cele din urmă depășiți numeric și înfrânți. Toate bisericile armenești și, în cele din urmă, toate cartierele armenești, au fost distruse prin incendiere. violențele împotriva armenilor au fost exacerbate de retragerea francezilor de pe 10 februarie. În momentul în care aproximativ 2.000 de armeni au încercat să părăsească refugiul din catedrala romano-catolică și să se alăture coloanelor armatei franceze, ei au fost uciși de către pușcașii și
Bătălia de la Maraș () [Corola-website/Science/327114_a_328443]
-
depășiți numeric și înfrânți. Toate bisericile armenești și, în cele din urmă, toate cartierele armenești, au fost distruse prin incendiere. violențele împotriva armenilor au fost exacerbate de retragerea francezilor de pe 10 februarie. În momentul în care aproximativ 2.000 de armeni au încercat să părăsească refugiul din catedrala romano-catolică și să se alăture coloanelor armatei franceze, ei au fost uciși de către pușcașii și mitraliorii turci. Rapoartele vremii considerau că au fost uciși în acele zile aproximativ 16.000 de armeni, dar
Bătălia de la Maraș () [Corola-website/Science/327114_a_328443]
-
de armeni au încercat să părăsească refugiul din catedrala romano-catolică și să se alăture coloanelor armatei franceze, ei au fost uciși de către pușcașii și mitraliorii turci. Rapoartele vremii considerau că au fost uciși în acele zile aproximativ 16.000 de armeni, dar cercetări mai târzii au redus această cifră la 5.000 - 12.000 de oameni. Deși veștile despre atacurile împotriva armatei franceze și masacrarea armenilor au ajuns și la urechile reprezentanților aliaților din Europa, Înaltul comandament francez nu a făcut
Bătălia de la Maraș () [Corola-website/Science/327114_a_328443]
-
turci. Rapoartele vremii considerau că au fost uciși în acele zile aproximativ 16.000 de armeni, dar cercetări mai târzii au redus această cifră la 5.000 - 12.000 de oameni. Deși veștile despre atacurile împotriva armatei franceze și masacrarea armenilor au ajuns și la urechile reprezentanților aliaților din Europa, Înaltul comandament francez nu a făcut nicio declarație publică cu privire la vreun incident serios în zona sa de responsabilitate din Anatolia. În mediile militare franceze însă se manifesta o stare de stupoare
Bătălia de la Maraș () [Corola-website/Science/327114_a_328443]
-
Înaltul comandament francez nu a făcut nicio declarație publică cu privire la vreun incident serios în zona sa de responsabilitate din Anatolia. În mediile militare franceze însă se manifesta o stare de stupoare fața de violența atacurilor naționaliștilor turci. Luptele și masacrele armenilor au devenit subiecte de presă în ziarele europene și americane, ca și în Parlamentul Britanic . Rolul colonelului Normand în perioada de dinaintea și în timpul evacuării a provocat discuții aprinse printre membrii Statului major al generalului Dufieux, dat fiind faptul că un
Bătălia de la Maraș () [Corola-website/Science/327114_a_328443]
-
o parte a trupelor britanice staționate în Irak la Mosul s-au deplasat spre Kilis. Orașul a fost ocupat pe 6 decembrie de o divizie de cavalerie britanci și un batalion de infaterie indiană. Ocuparea Kilisului de către britanci a permis armenilor exilați să se reîntoarcă la casele lor, în condițiile în care populația locală musulmană privea cu ostilitate revenirea lor în localitate. Nu toți armenii s-au reîntors însă în oraș - unii pieriseră în timpul genocidului orchestrat de autoritățile otomane, alții au
Asediul Antepului () [Corola-website/Science/327256_a_328585]
-
divizie de cavalerie britanci și un batalion de infaterie indiană. Ocuparea Kilisului de către britanci a permis armenilor exilați să se reîntoarcă la casele lor, în condițiile în care populația locală musulmană privea cu ostilitate revenirea lor în localitate. Nu toți armenii s-au reîntors însă în oraș - unii pieriseră în timpul genocidului orchestrat de autoritățile otomane, alții au preferat alte localități de refugiu. Soldații britanici au ajuns la intrările în Antep pe 17 decembrie 1918. Britanicii au declarat că doresc să intre
Asediul Antepului () [Corola-website/Science/327256_a_328585]
-
pe 9 februarie. Insurecția a fost declanșată într-un moment în care forțele naționale turce urmau să se implice și în luptele pentru apărarea Marașului. Garnizoana franceză formată din 473 de militari (soldați senegalezi și algerieni ai trupelor coloniale și armeni din Legiunea franco-armeană) a opus o rezistență puternică atacurilor naționaliștilor turci și kurzi timp de 61 de zile. pe 7 aprilie, comandantul francez Hauger, luând în considerație faptul că rezervele de alimente și muniție ale unității sale erau aproape complet
Bătălia de la Urfa () [Corola-website/Science/327262_a_328591]
-
să garanteze securitatea populației creștine din oraș. Ali Bey a acceptat să se întâlnească cu maiorul Hauger pe un pod din apropierea spitalului american. Termenii acordului de încetare a focului au fost negociați în prezența căpitanului francez Sajous și a doctorului armean. Hauger a cerut, iar Ali Bey a fost de acord, ca militarii francezi să părăsească orașul cu toate armele din dotare și să li se asigure securitatea deplasării până într-o zonă aflată sub controlul forțelor Parisului. Hauger a mai
Bătălia de la Urfa () [Corola-website/Science/327262_a_328591]
-
cercurile academice din anii 1960, și care a predat timp de 26 de ani în SUA înainte de a-și încheia cariera de prestigiu la Strasbourg, Franța. Vahanian s-a născut la Marsilia, Franța, într-o familie de refugiați ai Genocidului Armean. El a obținut bacalaureatul francez (baccalauréat) în 1945 la Liceul de la Valence și a absolvit apoi Facultatea de Teologie Protestantă din Paris, obținând un masterat în teologie în 1950 la Princeton Theological Seminary și un doctorat în 1958 la aceeași
Gabriel Vahanian () [Corola-website/Science/327350_a_328679]
-
Cei mai mulți dintre ei erau soldați, dar mai erau și funcționari publici, slujitori de la curtea Regelui, femei și copii. În împrejurimile așezărilor suedeze locuiau aproximativ 3 000 de cazaci și polonezi (adversarii lui August al II-lea), aliații suedezilor, precum și negustori armeni, greci, tătari și evrei. Pentru aproape patru ani cele două așezări de la vest și, respectiv, de la est de Nistru au servit pe post de capitală a Regatului suedez, aici fiind locul unde se afla Regele și tot nucleul administrației naționale
Încăierarea de la Bender () [Corola-website/Science/330674_a_332003]
-
caracteristicile cele mai importante ale Comunității nou înființate a fost etniciă diversă, și în consecință, diversitatea credinței religioase și culte. Printre popoarele reprezentate au fost polonezii (aproximativ 50% sau mai puțin din totalul populației), lituanieni, letoni, ruși, germani, estonieni, evrei, armeni, tătari și cehi, dar și grupuri mici din Europa de Vest. În ceea ce privește principalele segemente sociale în secolul al XVII-lea, aproape 70% din populația Comunității erau țărani, peste 20% erau locuitori din orașe și mai puțin de 10% erau nobili și clerici
Istoria Poloniei în timpul Dinastiei Jagiellonilor () [Corola-website/Science/330777_a_332106]
-
a avut o mare influență în Imperiul Mongol, dar multe soții sau mame ale hanilor au fost creștine, promovând construcția de biserici. În Imperiul Mongol existau regiuni ce aveau numeroși adepți ai Bisericii Ortodoxe (în Rusia și Caucaz), Bisericii Apostolice Armene (în Armenia) și Bisericii Nestoriene (în Persia și Asia Centrală). De asemenea, existau mulți misionari catolici trimiși de Sfântul Scaun, ca rezultat al relațiilor dintre Imperiul Mongol și Europa. Islamul a fost introdus în Imperiul Mongol odată cu cucerirea regatelor musulmane din
Religia în Imperiul Mongol () [Corola-website/Science/330837_a_332166]
-
lui Abakumov, Aleksei Abakumov, a fost preot creștin ortodox la Moscova. Fiul, Igor Smirnov (1951-2004) a fost om de știință, care s-a ocupat cu utilizarea de tehnologii de calculator în diagnostic și tratamente psihologice. De menționat că surse ostile armenilor atribuie uneori lui Abakumov o origine imaginară armeană, și susțin în mod fals că s-ar fi născut la Armavir.,
Viktor Abakumov () [Corola-website/Science/330828_a_332157]
-
ortodox la Moscova. Fiul, Igor Smirnov (1951-2004) a fost om de știință, care s-a ocupat cu utilizarea de tehnologii de calculator în diagnostic și tratamente psihologice. De menționat că surse ostile armenilor atribuie uneori lui Abakumov o origine imaginară armeană, și susțin în mod fals că s-ar fi născut la Armavir.,
Viktor Abakumov () [Corola-website/Science/330828_a_332157]
-
coruri, în special pe texte religioase, precum și alte lucrări de cameră și instrumentale. Născut la Dębica că fiul mezin al avocatului Tadeusz Penderecki și al soției acestuia, Zofia născută Wittgenstein, Penderecki are în familia sa rădăcini polone ,germane, ucrainene și armene. Unul din bunicii compozitorului din partea mamei, Robert Berger, a fost director de bancă și un pictor talentat, al cărui tata, Johann Berger, se mutase la Dębica de la Breslau la mijlocul secolului al XX-lea. O bunica din partea tatălui, Eugenia Szylkiewicz. era
Krzysztof Penderecki () [Corola-website/Science/330890_a_332219]
-
bunicii compozitorului din partea mamei, Robert Berger, a fost director de bancă și un pictor talentat, al cărui tata, Johann Berger, se mutase la Dębica de la Breslau la mijlocul secolului al XX-lea. O bunica din partea tatălui, Eugenia Szylkiewicz. era de origine armeana. avea o soră (Barbara), și doi frați mai mari - Janusz, student la drept și la medicină, si Tadeusz care era violonist și pianist. La izbucnirea celui de al Doilea Război Mondial familia Penderecki trebui să evacueze casă pentru a face
Krzysztof Penderecki () [Corola-website/Science/330890_a_332219]
-
(născut ca Achod Malakian, în armeană Աշոտ Մալաքյան, la 15 octombrie 1920 în Rodosto, Imperiul Otoman - d. 11 ianuarie 2002, Bagnolet, Île-de-France) a fost un regizor, scenarist și inginer francez de origine armeană. A absolvit Școala Națională de Arte și Meserii (Arte et Métiers ParisTech). În
Henri Verneuil () [Corola-website/Science/330170_a_331499]
-
(născut ca Achod Malakian, în armeană Աշոտ Մալաքյան, la 15 octombrie 1920 în Rodosto, Imperiul Otoman - d. 11 ianuarie 2002, Bagnolet, Île-de-France) a fost un regizor, scenarist și inginer francez de origine armeană. A absolvit Școala Națională de Arte și Meserii (Arte et Métiers ParisTech). În 1996 a primit Premiul Cesar onorific pentru întreaga sa carieră. A fost nominalizat de două ori la Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu, în 1956 pentru
Henri Verneuil () [Corola-website/Science/330170_a_331499]
-
mazurieni Se estimează că în Polonia sunt până la 2.000.000 silezieni, deși doar aproximativ 60.000 au declarat că această limbă este limba lor maternă. în secolul al XIV-lea în Polonia s-au stabilit aproximativ 50.000 de armeni. În conformitate cu recensământul din 2002 în Polonia există 1.082 armeni. Există încă o biserică armeană în fostul oraș polonez Lwów (în prezent Lviv în Ucraina) cu clerul care predică în limba armeană. La recensământul din 2002, 109 persoane s-au
Minoritățile etnice din Polonia () [Corola-website/Science/329145_a_330474]