8,235 matches
-
om a legăturilor existente între obiecte concrete, însușiri, acțiuni; 2. conținutul învățării - formarea asociațiilor, adică a legăturilor psihologice între elementele experienței senzoriale; 3. condițiile învățării - existența între elemente asociate a unor adiacențe fizice (vecinătate în spațiu și în timp), psihologice (asemănarea, contrast), funcționale (relații de scop și mijloc, calitate și cantitate, obiect și însușire, cauză și efect) logice (particular - general, premisă - concluzie); 4. baza învățării - observația și comparația, discriminarea și identificarea, descompunerea și identificarea, descompunerea și reunirea, legarea și dezmembrarea. Pentru ca
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
de oricine ori de cât ori dorește să extragă informația pe care o conține un mesaj. În științele sociale, analiza de conținut este o tehnică de cercetare complet diferită de decodarea "normală" a mesajelor, indiferent cât de semnificative ar fi asemănările între activitatea zilnică de prelucrare a acestora și analiza lor sistematică. (Agabrian, 2006). Fundamentând analiza de conținut, H. D. Lasswell spune: Analiza de conținut operează din perspectiva concepției potrivit căreia comportamentul verbal este o formă a comportamentului uman, curgerea simbolurilor
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
categorii de conținut cât și categorii statistice, precum și mijloace de vizualizare adecvată a rezultatelor. Procesul de aflare a înțelesului transformă textul în date textuale structurate care permit tipuri variate de analiză cum sunt: clasificarea, descoperirea asociațiilor, identificarea aspectelor neobișnuite, aflarea asemănărilor și deosebirilor etc. Pentru realizarea lor, analiza de conținut este asistată de computer care folosește programe software specializate. Studiul ce urmează reprezintă doar o parte dintr-un proiect amplu de cercetare despre greva generală a profesorilor din noiembrie 2005, care
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
față de propriul lor context de enunțare) pe care ironia o autonomizează. 2.2. Dimensiunea secvențială a propozițiilor În acest punct, vom începe analizarea structurilor secvențiale din propoziții diferite pentru a putea stabili orientarea argumentativă a campaniei publicitare. Anumite propoziții prezintă asemănări secvențiale; le-am regrupat. Totuși, majoritatea sînt de sine stătătoare și le vom studia ca atare. Interesul campaniei publicitare reiese din eterogenitatea argumentativă a structurilor secvențiale; noutatea în studiul acestei orientări argumentative va consta în unificarea seriei lineare de enunțuri
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
puțin un reprezentant al celor patru tipuri de titluri tematice definite de G. Genette (1987): titluri literare, Amantul, Agatha, titluri sinecdotice, Ochi albaștri, părul negru, titluri metaforice, Outside, titluri antifrastice, Amanta engleză (carte despre "menta englezească"). Să nu uităm însă asemănările între aceste tipuri și variatele combinații posibile, putînd să apară și alte principii de clasificare. În plus, amintim relativitatea unui titlu: "La un moment dat, descriind mama, în La Pluie d'été, spun: "are tenul ca Polonia". Cu o secundă
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
canonică a silogismului: Premisă majoră: Toate A sînt în B Premisă minoră: Toate B sînt în C Concluzie: Toate A sînt în C. În acest slogan se găsește iluzia unui raționament silogistic; de fapt, entimema este un silogism bazat pe asemănare și dezvoltat plecînd de la un punct probabil, în direcția și la nivelul publicului: este un raționament care trebuie înțeles de un public foarte larg; transpunînd acest lucru în retorica publicitară, susținem ceea ce scrie J.-M. Adam față de entimemă: " Dacă silogismul
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
un intransigent. Doar un singur nume este amintit: cel al lui Ion Negoițescu a cărui istorie vorbește despre lecturile lui Slavici din autori germani de la Keller la Anzenbgruber, Rosegger sau Ganghofer fără ca prin această alăturare să se încerce justificarea unei asemănări între nuvele lui Slavici și cu acelea nemțești. Criticul observă însă felul în care și unele și altele înfățișează civilizația rurală caracterizată de ritualizarea gesturilor și a vorbirii încărcată de respect, eleganță absolut specifică vorbirii populare din exteriorul arcului carpatic
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
e, în mod similar, rezultat al hotărârii tânărului pe care Busuioc nu o poate răsturna: Măi taică, eu zic să mă duc eu. Replica e echivalentă ca intenție și sens celei dintâi. Iorgovan e feciorul tătâne-său și aceasta traduce asemănarea și explică slăbiciunea lui Busuioc pentru întâiul său născut. Rămas să petreacă în Arad, Iorgovan cheltuie banii de făină, nu-i spune tatălui, deși n-ar fi avut decât să ceară, și știa că Busuioc îi dedea bucuros orișicât.... La
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
propriile sale nevoințe din Arad. Trei ani mai târziu, scritorul va relua tema propusă aici în nuvela Crucile roșii; în plus, personajul principal, juristul Iuniu Marcu Brutu Catone August Spulber, are un corespondent în nuvelă în figura avocatului Romulus Tiberian. Asemănările se opresc aici. Din punct de vedere tipologic, opera cu care Slavici debutează e greu de încadrat astăzi. Schimbarea e una de perspectivă: de la tragicomedie, la farsă tragică. Romanul prezintă un antierou cu liniile caricaturale ale portretului său adeseori îngroșate
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
vorbă: el râde și cântă, cântă și râde de dimineață până seară. Numai câteodată-l vede omul mai întunecat, dă cu mâna pletele în dreapta și în stânga de pe frunte, și atunci ți se pare că vezi un bâtrân din sfatul împăratului. Asemănarea între portretele fizice ale celor doi e izbitoare, dar nu și întâmplătoare. Nevoia de unicitate și exemplaritate a celor doi eroi l-a determinat pe scriitor, evident inconștient, ca la distanță de treizeci de ani să ofere atribute similare eroului
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
mecanica lui Newton. Știința "modernă" a secolului al XVII-lea a fost modernă chiar în caracterul său matematic și rămâne paradigma permanentă și de neînlocuit a ceea ce ar trebui să fie cunoașterea științifică în zilele noastre (nu contează ce mică asemănare există uneori între această cunoaștere științifică și această paradigmă). Matematica "modernă" a secolului al XVII-lea programul analiticului ce a culminat cu studierea sistematică a calculului diferențial și integral de către Newton, Leibniz și succesorii lor a fost modernă în chiar
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
geometrii pure, dar putem spune ceva semnificativ despre el. Putem descrie, uneori cu destul de multă precizie, uneori cu multă aproximație, relațiile care țin împreună părțile ce constituie un sistem de geometrie pură. Am putea fi capabili să discernem o oarecare asemănare între cele două seturi de relații, și atunci geometria pură ar deveni interesantă pentru fizician; ne-ar da, în acest fel, o hartă care "s-ar potrivi cu faptele" lumii fizice. Geometrul oferă fizicianului un set întreg de hărți din
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
cele care sunt utile și care nu sunt decât o minoritate infimă. A inventa înseamnă a discerne, a alege. Cum trebuie făcută această alegere, am explicat în altă parte; faptele matematice demne de a fi studiate sunt cele care, prin asemănarea lor cu alte fapte, sunt susceptibile să ne conducă la cunoașterea unei legi matematice, în același fel cum faptele experimentale ne conduc la cunoașterea unei legi fizice. Sunt cele care ne dezvăluie înrudiri nebănuite între diferite fapte, cunoscute de mult
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
ce am mai avut de făcut a fost să redactez rezultatele, ceea ce mi-a luat doar câteva ore. Am vrut apoi să reprezint aceste funcții prin câtul a două serii; această idee era perfect conștientă și gândită; mă ghidam după asemănarea cu funcțiile eliptice. Mă întrebam care ar fi proprietățile acestor serii, în cazul în care ele existau, și am ajuns fără dificultate să formez seriile pe care le-am numit teta-fuchsiene. În acel moment, tocmai părăseam Caen, unde locuiam pe
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
care sunt în același timp și interesante, și solvabile. Demonstrația este produsul final al unei lungi interacțiuni dintre imaginația creatoare și raționamentul critic. Fără demonstrație, programul rămâne incomplet, dar fără adaosul imaginativ nu ar începe niciodată. Se poate vedea aici asemănarea cu munca unui artist creator din alte domenii: scriitor, pictor, compozitor sau arhitect. Mai întâi apare viziunea, aceasta se dezvoltă într-o idee, care se concretizează în diverse încercări de schițe, și, în sfârșit, începe un lung proces tehnic de
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
poate fi dobândită prin efort personal, adică stă la îndemâna tuturor cetățenilor. Dar cei mai mulți s-au mulțumit să deprindă tehnica, interesați de controlul asupra oamenilor și a circumstanțelor, de succesul imediat; dintr-o asemenea perspectivă contează mai puțin controlul de sine, "asemănarea cu zeii pe cât le stă oamenilor în putință". Așa au gândit Alcibiade și Critias, cei pentru care Socrate ar fi trebuit să fie "cel mai rafinat dintre sofiști", de la care sperau să deprindă arta de a câștiga disputele în agora
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
pentru care ne propunem să analizăm prezența și influența modelelelor în educație la vechii greci și în prezent. În acest scop, ne referim la una dintre definițiile filosofiei grecești, așa cum au fost acestea sistematizate de către David (în Introduction to Philosophy): "asemănarea cu divinitatea pe cât îi stă omului în putință". (David, 1977, p. 26) Pentru David, filosofia are un scop apropiat și un scop îndepărtat, scopul îndepărtat putând fi atins prin intermediul scopului apropiat: Iar scopul imediat este pregătirea pentru moarte, adică dobândirea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cu hedonismul (fie el și în registru minor) s-a putut produce, în acord cu Freud, deoarece noutatea sporește plăcerea, ceea ce a determinat constituirea unei noi "culturi a cotidianului" (Gilles Lipovetsky), deci a unui model nou. În acord cu exigențele asemănării cu divinitatea, areté reprezintă înflorirea maximală a personalității umane în acele planuri care ignoră competențele necesare supraviețuirii. Din acest motiv, dobândirea areté era la îndemâna acelor persoane care aveau mijloacele de trai asigurate, singura activitate demnă de statutul lor fiind activitatea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în populații locale, adaptate la aceste condiții. A fost răspândită în jumătatea de Nord a Moldovei, până în zona montană. În mai mică măsură s-a răspândit în 65 sudul țării, în jurul localităților Buzău, Râmnicu Sărat și Brăila. Deși are unele asemănări cu rasa Portocaliu, se deosebește de acesta prin lungimea mai redusă a știuleților și forma sa ușor conică. Calitatea deosebită a boabelor asigură un mălai valoros pentru prepararea mămăligii. Boabele de culoare roșie - portocalie, a fost motivul pentru care, în
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Oltenia și Muntenia. Populații valoroase din această rasă s-au dovedit a fi populația Albești, de Valea Mare, Preavăț și altele. Rasa Lăpușneac Populațiile aparținând acestei rase, se crede că au derivat din rasa Scorumnic, cu care are foarte multe asemănări. Denumirea ei vine de la localitatea Lăpușnic din județul Hunedoara, iar răspândirea ei predominantă a fost în zona cursului mijlociu al Mureșului. În anul 1962 ea se găsea și în vestul Ungariei, în stare relativ pură. Cu toate asemănările cu rasa
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
foarte multe asemănări. Denumirea ei vine de la localitatea Lăpușnic din județul Hunedoara, iar răspândirea ei predominantă a fost în zona cursului mijlociu al Mureșului. În anul 1962 ea se găsea și în vestul Ungariei, în stare relativ pură. Cu toate asemănările cu rasa Scorumnic, rasa Lăpușneac se deosebește de aceasta prin știuleți mai lungi, procentul de boabe pe știulete mai mare, culoarea boabelor galben - portocalie și perioada de vegetație mai lungă. Populații valoroase din această rasă au fost identificate în județul
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
limbaj" (zôon politikòn lógon échon), formulată de Aristotel în Politica (A 1, 1253 a 2-3). Din cealaltă ideea că el este o "persoană" înzestrată cu gândire și voință, așadar capabilă să înțeleagă și să vrea, fiind creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu (faciamus hominem ad imaginem nostram et similitudinem, Gn 1, 26). De altfel, deja în literatura umanistă despre dignitas hominis Pico della Mirandola, Giannozzo Manetti, Bartolomeo Facio celebrarea omului împotriva tradiției medievale cu privire la contemptus mundi nu este asociată unei
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
coord.), Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988, iar harta este disponibilă online, la adresa http://ro.wikipedia.org/ Vocabularul reprezentativ al limbii române este dominat de cuvinte de origine latină, fapt ce întemeiază ipoteza conform căreia asemănările lingvistice sunt asociate cu manifestări culturale similare, între români și italieni, de exemplu, existând o serie de trăsături comune privind comportamentul, modul de gândire și de acțiune. 2.3. Cercetarea sociologică a limbii 2.3.1. Definiția limbii Pentru sociologi
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
25 : „de abia acum se prinsese și el cu mânele de vatră” ideea de „căpătuire”, de așezare la propria casă, de a avea propria gospodărie, de a fi în sfârșit pe propriile picioare; r. 29 : „doar-doar a încăleca pe nevoie” asemănare cu ideea de a călări, în sensul de stăpânire a unui animal; scăparea de sărăcie; p. 57, r. 2 : „se lua cu treaba și uita de urât” - canalizarea atenției în rezolvarea treburilor cotidiene aduce cu sine, de cele mai multe ori, uitarea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
acestea, cea mai importantă este credibilitatea, prin aceasta înțelegându-se câtă încredere inspiră cel care propune o idee, o atitudine (ex.: cât de pertinente sunt informațiile, cât de adevărate, în ce măsură le transmite fără a le denatura). De asemenea, atractivitatea și asemănarea emițătorului cu persoanele care primesc mesajul pot spori influența persuasiunii, prin atractivitate înțelegându-se aspect fizic, trăsături de personalitate, mod de comportare, iar asemănarea poate fi de vârstă, de sex, de statut socio-economic, de etnie, de religie etc. Ce trebuie
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]