6,215 matches
-
iera baiu d-o năcăjea. Mi-a zis că În ajun zărise În beci o chestie-trestie, un șoz ciudat care nu putea zice cum iera, decât că avea tuiuri. Mie mi-a fluturat În scăfârlie că nu dân năzăreala cu bărbi avea călduri, care orice gogeamitea practicianu le zice sinton, și i-am tras atenția dă la ele, că i-am cântat filmu cu sălbatecu care l-au pus maimuțile dipotat. A doua zi, iepurașa sălta pân toată harabaia chiar ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
repetă fără Întrerupere că nu va avea somn până nu va ști cine-i autorul; al treilea țintește cu pipa de spumă de mare spre un personaj care, cu surâsul timid și țeasta cheală, tace Într-un colțișor, cufundat În barba-i blondă. Să developăm acest incognito: omul spre care converg priviri, degete și chipuri stupefiate e flamandul sau olandezul Frans Praetorius, de care am pomenit deja. Nota e scurtă; stilul, nespus de sec pare greoi ca eprubetele și retortele, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
bănci, turf, cler, de cele mai reputate centre estetice și gastronomice, ca și de Paul Éluard. Fondurile colectate n-au Îngăduit ridicarea a două busturi, iar dalta a trebuit să se rezume la o singură efigie, care aglutinează artistic vaporoasa barbă a unuia, nasul cârn al amândurora și laconica statură a celuilalt. O sută douăzeci de pilule neînsemnate dau acestui tribut o notă de prospețime. O dată expediați ambii ideologi, iată-ne acum În fața marelui sacerdot al bucătăriei pure: Pierre Moulonguet. Primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
metroului. Am coborât scările În goană. Și mi-am Început campania pe loc: chiar În acea seară am șters-o englezește din Noul Imparțial, În al cărui registru de pasageri figurez sub așèa zisul nume de Aquiles Silberman. Dotat cu barbă falsă, scriu relatarea faptelor În odăița care dă În curtea din fund. Cu o contribuție pozitivă Dialogul cu Ortega e dintre cele mai tonice. Pune-i sare pe coadă, că omul azi ia microbuzul din Llavallol, iar mâine ne salută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cum ne brutaliza și, nainte să ni se poată oferi, cu tot respectu, registru dă lăcrimații, traspiram d-acu În țarc, mai rău ca dacă am fi avut cefi dân brânză Mascarpone. Distribuția alfabetică s-a făcut cu levorvelu În barbă; pricepe, Nelly; ier-a pentru fiecare dân noi câte un levorvel. Fără a mai mică marjă dă prodență, care să stai la coadă la Domni, sau măcar să scoți la licitație o pușcoace În bună stare, indianu guaraní ne ținea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
am căzut În ispita la niște cheftele și ghiftuiala s-a sfârșit cu clătite, fructe pă juma verzi, mă-nțelegi, o brânză ca năsipu și alta băloasă, ș-un cafetoi-espres cu spume, că te Îmboldea mai mult să-ți razi barba decât să-ți tunzi păru. În toiu la cafeaua spumoasă, s-a arătat chiar don Chissoti, În formă de grappa, care ne-a făcut limba ca cărămida, și io m-am Împrofitat ca să le dau știroaia-bombă care și cămila cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ceas, cu Tic-Tacu-n mână, c-a și Început să să propage alfabetic susnumiții, da nici să nu visezi că și fitangiu ăla dă Katz, că pentru mine a rezertat ca ăl de nu-și onorează semnătura. S-a pus fieștecare barbă pă scaunu iei și unu a pus mâna p-un fotol d-ăla dă să-nvârte. La Început, parlamentu iera capricios, da Persky i-a dus la realitate cu dușu rece a lu „citiți, puah!“. Toți voia să nu lectureze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
am vizitat când ieram la Ultima oră, iera făcut muzeu, care să ducă În veci numele și memoria lu romancieru secerat În plină vârstă. Și, ironia sorții, io iera să fiu curatoru. Domnu González Baralt mi-a dat cu Împrumut barba lui falsă; am agrementat-o cu niște biciclete negre și cu uniforma dă irotonisire care cere așa Învestitură și m-am aranjat, da speriat pă bune, să primesc șiru dă oameni dă știință și turiști care sosea În otocare dăscoperite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
loc, am ginit cu inema la gură că ieram vizavi la Departamentu Central dă Gabori. Nu mi-a ajunsără ăia doi craci să găsesc azil În prima tunderie unde, fără să mai știu ce ziceam, am cerut să-mi radă barba falsă. Frizeru iera chiar don Isidro Parodi, cu halat alb și chipu bine păstrat, deși oareșcum ologit. Nu mi-am ascuns stupoarea; i-am zis: — Don Isidro, don Isidro! Un om ca matale ie la fel de bine la pârnaie ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de acord să trimit o telegramă. Asta-i situația. — Câți ani are acum Jennifer? Întrebă Norman, Încântat că-și reamintise numele fetei. „Dar oare cum Îl chema pe soțul ei? Era fizician sau ceva asemănător. Un tip blond, spălăcit. Avea barbă și purta papion.“ — Nouă. Joacă acum În echipa de pitici din Evanstone. Nu prea are treabă cu școala, dar arunci excelent la baseball. Dar ai tăi ce mai fac? Ellen? — E bine. Și copiii sunt bine. Tim este În anul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Mergi și uită-te. Deschise cutia albă a trusei și se privi În oglindă. Fu șocat de ce văzu. Nu pentru că s-ar fi așteptat să arate bine. Era familiarizat cu trăsăturile buhăite ale propriei fețe și cu miriștea sură a bărbii când nu se bărbierea În weekend-uri. Dar figura care se holba la el din oglindă era strâmbă, cu o barbă neagră ca smoala. Cearcăne Întunecate se profilau pe sub ochii mijiți și injectați. Părul lins și unsuros Îi atârna peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
ar fi așteptat să arate bine. Era familiarizat cu trăsăturile buhăite ale propriei fețe și cu miriștea sură a bărbii când nu se bărbierea În weekend-uri. Dar figura care se holba la el din oglindă era strâmbă, cu o barbă neagră ca smoala. Cearcăne Întunecate se profilau pe sub ochii mijiți și injectați. Părul lins și unsuros Îi atârna peste frunte. Arăta ca un om periculos. — Parc-aș fi doctorul Jekyll, spuse el. Sau, mai exact, Mr. Hyde. — Mda, așa este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
ca o durere de măsea și indiferentă în fața celorlalți vine să-l cuprindă: o bagatelă decisivă. Privit din spital, V. tînăr, semeni cu un copil. Te trezești luat de mînă și dus la bîlci. Te uiți mirat la femeia cu barbă și la doi lei jigăriți care merg pe sîrme, cîștigi un ursuleț de ghips la roata norocului și apoi, te dai în călușei. Cu tine se-nvîrte totul; o lume feerică de lumini și paiete. Clovnii jonglează cu o abilitate incredibilă
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
-Te-ai lăcomit?” „-La toate! Atît de mult pînă ce dulceața lor ma scîrbit silindu-mă să văd putreziciunea din mine.” Privesc în jur la bătrîni. Și mie mi-au apărut, parcă peste noapte, sumedenie de fire albe în păr și barbă. Au muncit, au suferit. Au crescut copii și se pregătesc să moară. Aceeași privire calmă, poate cu o vagă undă de suspiciune. Vocea Judecătorului mă întreabă: „-Ai înșelat?”-și mi se pare că toți aceștia din jur, necunoscuții, sînt victimele
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
cu genele lui negre și țepoase aruncându-i umbre micuțe pe față. Oare cum le e împreună? m-am trezit întrebându-mă. Cum o tratează el pe ea? Cum se comportă când e cu ea? Oare dimineața își freacă blând barba țepoasă de fața ei, așa cum îmi făcea mie, pentru ca apoi să râdă de mârâitul meu supărat, dezvelindu-și dinții egali și foarte albi pe fundalul feței lui frumoase? Oare ea adoarme cu capul pe pieptul lui musculos, cu brațul petrecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
locului și să mă uit la el, în timp ce ochii lui albaștri mă sfredeleau. Dintr-odată, am realizat cât de aproape eram de el. Fețele noastre erau la câțiva centimetri distanță una de cealaltă. Îi vedeam fiecare fir de păr din barbă, pielea ușor bronzată întinsă peste oasele superbe ale obrazului, dinții albi și egali, buzele sexy... Dintr-odată, Adam a rămas nemișcat. Părea că toată furia și violența din el se risipeau. Stăteam amândoi ca niște statui. Mâinile lui Adam erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Întîrzia o oră În urmă cu o sută de ani, așa că m-am lăsat păgubaș. N-avea rost. Trebuia să evadez dintr-o asemenea lume perfectă. Am Încercat cu artele plastice, cu plastilina, cu muzica, cu psihiatria, mi-am lăsat barbă, m-am ras În cap, am băut cu determinare, ca la carte, n-am mai băut, mi-am cumpărat ceas cu alarme folclorice, greier, pupăză, cuc, cameră video, aspirator, casetofon electric, descriu toate acestea pentru a Înțelege și cititoarele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de stabilitate. De valoare. Un simțămînt zglobiu. Visul meu nu a fost dintotdeauna literatura. Am mers mult și cu trenul. Așa că aici e locul să spun că băieții cu vise sînt deplasați. De regulă se deplasează la psihiatru. El poartă barbă, iar Freud le explică lucruri amuzante din punct de vedere austriac despre complexe, castrări, uneori comerciale, ontologie, orbire, vagin, luminița de la capătul lui (de cele mai multe ori, becul orelistului). Visele mele sînt În proporție de nouăzeci la sută erotice și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Am mai schimbat cuvinte cu Daniel Bănulescu, un foarte Înzestrat poet care scrie acum o proză singulară de excepție, merge și vorbește singur la Neptun pe faleză, Paul Vinicius și Doru Mareș (se ivea din cînd În cînd, Învăluit În barbă cu portțigaret) și Angela Martin, care nu venea la cenaclu dar care, potrivit răpăielilor unor tobe apărute la Rancas, a fost primul meu critic avizat. În vreo doi, trei ani am reușit să mă Împrietenesc oarecum cu Radu Sergiu Ruba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
timp rezonabil de gîndire, de ce m-aș fi externat, cînd la spital erau atîtea bucurii, insecte, infirmiere, supă. Asistente prelungi. Pe care-am Încercat să le hipnotizez, dar medium n-am reușit să fiu nici măcar cu sora șefă, care-avea o barbă mică. Și dezaprob părerea bunului meu prieten de la TÎrgoviște, urît oraș, potrivit căreia „luasem pe umerii mei durerile complicatei mașinării omenești”. Care mașină, care dureri, care umeri. Eu n-am umeri. Am o privire gri, intermitentă. Ea mă-mpiedică să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
așteaptă legiunile romane ca Într-o pictură sumbră să li se-ntoarcă solul trimis pentru negocieri În pădure, la sălbatici, se-ntoarce săracu’, dar fără cap, barbarul uriaș cu aere de șef și secure primitivă, Înspăimîntător, cu blană de urs, barba și pletele Îngălbenite de conviețuirea cu natura, Învîrte supărat capu’ solului În mîna-i enormă răcnind spre legiuni ceva incomprehensibil, În germana acelor timpuri, care s-ar putea traduce totuși printr-un vă fut muma-n cur, mare greșeală, că s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
frenetic. Zgomotul sec al loviturilor, acoperit la un moment dat de un țipăt pătrunzător. Sonor: Călușarii. Tăiat la: Cadru exterior: Scena de mai sus se repetă, compozițional identic, cu o altă femeie, un bătrîn ce poartă ochelari, un tînăr cu barbă. Planuri detaliu: Lovituri În abdomen, degete rupte, frunți sparte. Sonor: „Vrem liniște”, strigă un miner În timp ce cară cu mare forță pumni În figura unui adolescent. Gros-planuri: O tibie fracturată ieșind prin țesătura unor pantaloni; doi dinți pe caldarîm; stropi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Adagio, violoncelele expun o temă gravă ce se va repeta În bas fragmentar pentru a reveni integral În epilogul mișcării. Deasupra acestei teme („Obrăzniciile și urmările metafizice ale domnului Andrei Cornea” un titlu inspirat, din care lipsește clitorisul omului cu barbă albă, reiese afinitatea pentru metafizică a multor muzicieni contemporani, dar nu se Înțelege ce urmări poate avea un domn), trombonul solist cu modulații arhaice al lui Radu Theodoru desfășoară plenar una dintre acele melodii tipice pentru arta calomniei. Linia este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
o dubă. Doar atît face poliția, probabil atît i s-o fi spus să facă: cară răniți. Pe 1848, hoardele se deplasează rapid, imprevizibil, duhnind a violență. VÎnează studenți, elevi, de fapt orice fel de tineri cu părul lung sau barbă sau ochelari, pe motiv că-s intelectuali, În pregătire, oameni cu privirea limpede, pe motiv că-s liberali, bătrîni, pe motiv că se droghează, femei, fără nici un motiv. Cum e zărit un individ din categoria suspecți, grupele de șoc din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
să fie și doi ani mai tîrziu În Taxi Driver al aceluiași regizor, unde face un rol ceva mai expresiv și cu vreo patru minute mai lung, tot alături de Keitel dar mai ales alături de De Niro și chiar Scorsese, cu barbă. Despre care-am aflat abia acum două luni citind Scorsese despre Scorsese că Îl Întruchipa pe dracu, eu nu m-am prins, cu toate c-ar fi trebuit, doar este cel care-i dă lui De Niro ideea să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]