4,654 matches
-
acest motiv, în 1939, Corpul Expediționar Britanic și-a plasat bazele mult mai la vest, în principal în porturile Le Havre și Cherbourg. Calais și celelalte porturi „ale Canalului” au fost folosite doar pentru transporturi mici ale personalului sau mărfurilor. Britanicii nu au pregătit din acest motiv nici un plan defensiv al acestor porturi. Apărarea lor a fost lăsată în seama unor unități de rezerviști francezi. După lansarea ofensivei germane din mai 1940, orașul și portul Calais au fost țintele unor bombardamente
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
Calais era o citadelă, care data din secolul al XVI-lea, dar care fusese renovată, modificată și întărită de câteva ori de-a lungul timpului. Se pare că cel mai important obiectiv al orașului era din punctul de vedere al britanicilor triajul de cale ferată și cheurile portului ("Gare maritime"), care puteau fi folosite pentru reaprovizionare trupelor, trimiterea întăririlor sau evacuare militarilor. Orașul era înconjurat de fortificații. Fortificațiile originale erau formate din douăsprezece bastioane, legate între ele cu ziduri de apărare
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
nord a zidurilor fortificațiilor. Regimentul al 60-lea de infanterie era însărcinat cu apărarea orașului vechi. Cea mai importantă construcție defensivă a frontului lor era formată dintr-un canal și, datorită faptului că germanii nu au acționat rapid după retragerea britanicilor, aceștia din urmă au avut suficient timp pentru fortificarea podurilor și caselor de pe mal. Retragerea acestui regiment a lăsat Brigada de infanterie din cealaltă parte a portului într-o poziție mai puțin bine apărată. Brigada ocupa poziții defensive pe malul
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
dig din portul Calais Cifrele cu privire la pierderile germane - morți și răniți - nu sunt cunoscute, dar este posibil să se fi ridicat la câteva sute de oameni căzuți în cele trei zile de lupte grele. La o zi după pierderea Calaisului, britanicii au început evacuarea personalului militar de zona Dunkerque. Unii istorici militari consideră că rezistența de la Calais a fost de ajutor pentru salvarea Corpului Expediționar Britanic, care nu a fost astfel capturat. Pe de altă parte, Guderian a negat tot timpul
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
de zona Dunkerque. Unii istorici militari consideră că rezistența de la Calais a fost de ajutor pentru salvarea Corpului Expediționar Britanic, care nu a fost astfel capturat. Pe de altă parte, Guderian a negat tot timpul o asemenea ipoteză, considerând că britanicii au scăpat în principal doar datorită ordinului expres dat de Hitler pe 23 mai pentru încetarea înaintării, generalul german ne uitând însă să amintească și de tenacitatea apărătorilor britanici. Guderian a afirmat că apărarea Calaisului a văduvit atacul german cu
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
soldații britanici luați prizonieri la Calais a fost și Airey Neave, un tânăr comandant de pluton din Brigada a 5-a de proiectoare de căutare de artilerie. Neave avea să se remarce prin prima evadare încheiată cu succes a unui britanic din lagărul de prizonieri de la Colditz și care a și reușit să se reîntoarcă în patrie. După ce a ajuns în Regatul Unit, Neave a lucrat în MI9. După război, Neave a intrat în politică, devenind membru al Partidului Conservator.
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
Campionatul European de Scrima pentru tineret din 2015 de la Vicenza. A fost singurul floretist din Spania la Campionatul European din 2015 de la Montreux. Aflat pe locul 136 mondial înainte competiției, a produs surpriză, ajungând în semifinala după ce a trecut de britanicul Richard Kruse. A fost învins de italianul Andrea Cassarà și s-a mulțumit cu bronzul. Legitimat la Sala de Armaș de Madrid, se va pregăti la Frascati Scherma în sezonul 2015-2016, alături de Daniele Garozzo, vicecampion european la Montreux.
Carlos Llavador () [Corola-website/Science/334623_a_335952]
-
networking social, utilizată pe scară largă în comunitățile virtuale, a devenit foarte populară în 2002 și a luat avânt odată cu apariția site-ului numit Friendster. Friendster utilizează modelul de networking social al „cercului de prieteni” (dezvoltat în 1999 de către informaticianul britanic Jonathan Bishop). Există peste 200 de site-uri de networking social. Popularitatea acestor site-uri a crescut atât de rapid încât în 2006 MySpace a atins o rată mai mare de pagini accesate decât motorul de căutare Google . O rețea
Networking social () [Corola-website/Science/334745_a_336074]
-
nu a putut să debarce. Proprietarul norvegian de baleniere Lars Christensen a finanțat mai multe expediții în Antarctica, în parte pentru cercetare și în parte pentru a revendica teritorii în numele Norvegiei. Această din urme motivație provenea din taxele impuse de britanici asupra posturilor de baleniere din Antarctica, iar Christensen spera să poată înființa posturi pe teritoriu norvegian, pentru a căpăta privilegii mai favorabile, sau măcar ca taxele să meargă înapoi la guvernul țării sale. Prima expediție care a debarcat pe insulă
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
Abyan, aflată atunci în Sultanatul Fadli din protectoratul britanic Aden. În anii 1960 Hadi a urmat o carieră militară, care a inclus studii și antrenament militar în Marea Britanie încheiate în 1966 După războiul care a dus la abandonarea Adenului de către britanici in 1967 și la proclamarea Republicii Populare Democratice A Yemenului cu o linie politică apropiată de lagărul comunist, Hadi a petrecut ani de antrenament pe tancuri în Egipt și apoi, 4 ani de antrenamente și studii militare în Uniunea Sovietică
Abd Rabbuh Mansur Hadi () [Corola-website/Science/334775_a_336104]
-
din cercuri avizate și din administrația țării. În iulie 1879 Saturday Review of London a consacrat un articol foarte favorabil acestei publicații egiptene din exil, care este menționată și în mai multe scrieri memorialistice din epocă. După ocuparea Egiptului de către britanici, Sanua a accentuat linia politică anticolonialistă și patriotică, sub lozinca „Egiptul egiptenilor!” Nu s-a mai intors in Egipt, afirmând ca nu va reveni atâta timp cât țara este sub stăpânire britanică.
Yaqub Sanu () [Corola-website/Science/334774_a_336103]
-
devenit campion mondial pe echipe. În anul 1999 a câștigat aurul pe echipe la Universiada de vară din 1999 de la Palma de Mallorca. A participat la Jocurile Olimpice din 2000 de la Sydney, unde a fost învins în tabloul de 32 de britanicul James Williams. La Olimpiada din 2004 de la Atena, a trecut la limită de românul Mihai Covaliu în sferturile de finală, apoi l-a învins pe ucraineanul Vladîslav Tretiak. În finala a fost bătut de italianul Aldo Montano, scorul fiind 15-14
Zsolt Nemcsik () [Corola-website/Science/334841_a_336170]
-
comercianți britanici de blănuri, Celeron îi informa de revendicările francezilor și le ordona să plece. Când Celeron a sosit la Logstown, amerindienii din zonă au susținut că vor să dețină teritoriile din Ohio și că vor comercializa în continuare cu britanicii. Celeron și-a continuat expediția până când a ajuns în satul Pickawillany, unde s-a întâlnit cu căpetenia tribală . Celeron l-a amenințat pe acesta că vor urmă consecințe grave dacă indienii vor conținuă comerțul cu britancii. Dar căpetenia a ignorat
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
nouă expediție în Ohio sub comanda ofițerului Charles Michel de Langlade, însoțit de 300 de soldați francezi-canadieni și războinici din Ottawa. Obiectivul lor era pedepsirea băștinașilor din Pickawillany pentru că nu au respectat ordinele lui Celeron în a înceta comerțul cu britanicii. La 21 iunie, francezii au atacat centrul comercial, capturând trei comercianți și ucigând 14 indigeni, inclusiv pe căpetenia acestora. În primăvară 1753, Paul Marin de la Malgue a primit comanda a 2000 de soldați și a primit ordin de a proteja
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
teritoriul britanic din Valea Ohio. Marin a urmat traseul lui Celeron, construind fortărețe, ca Fort Presque Isle pe malul lacului Erie și Fortul Le Beouf pentru a proteja izvoarele LeBoeuf Creek. A capturat comercianți britanici. Acest act i-a alarmat britanicii și pe irochezi și astfel, Tanagrisson, căpetenia Mingo, a mobilizat trupe și le-a dus până la fortul La Boeuf, amenințându-i pe francezi. Irochezii au trimis delegați la conacul lui William Johnson din nordul statului New York, un inspector britanic pentru
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
un inspector britanic pentru afacerile indigenilor, fiind chiar un membru de onoare al irochezilor. Acesta s-a întâlnit cu guvernatorul Clinton și cu ceilalți oficiali din coloniile americane la Albany. Căpetenia Hendrick Theyanoguin, președintele consiliului tribal Mohawk, a insistat ca britanicii să respecte obligațiile și să blocheze extinderea franceză, amenințând cu ruperea relației de prietenie dintre Confederația Irocheză și Coroana Britanică. Guvernatorul Robert Dinwiddie din Virginia, investitor al companiei Ohio, a susținut că pierde profit dacă francezii își continuă acțiunile militare
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
ajuns la 16 aprilie, Contecoeur i-a permis lui Trent să se retragă și a continuat construirea Fortului Duquesne. După ce Washington a revenit la Williamsburg, Dinwiddie a ordonat suplimentarea forțelor lui Trent pentru a termina lucarea sa. Tanaghrisson promitea sprijin britanicilor, iar Washington continua să avanseze spre Fort Duquesne, întâlnindu-se cu căpetenia Mingo. Pe 28 mai, cu forțele lui Tanaghrisson, Washington i-a surprins pe francezi în Bătălia de la Jumonville Glen, ucigându-l chiar pe comandantul francez, deschizând astfel ostilitățile
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
Newcastle a decis să trimită o expediție militară în America de Nord, alegându-l drept comandant pe maiorul general Edward Braddock. Ca răspuns, regele francez Ludovic al XV-lea a trimis șase regimente către Nouă Franța sub comanda braronului Dieskau în 1755. Britanicii, intenționând să blocheze porturile franceze , în februarie 1755, flota franceză naviga deja. Amirarul Edward Hawke a comandant o escadrilă rapidă în zona pentru a-i intercepta pe francezi. La 8 iunie, Edward Boscawen a ordonat tragerea în corabia franceză Alcide
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
februarie 1755, flota franceză naviga deja. Amirarul Edward Hawke a comandant o escadrilă rapidă în zona pentru a-i intercepta pe francezi. La 8 iunie, Edward Boscawen a ordonat tragerea în corabia franceză Alcide, capturând-o cu încă două corăbii. Britanicii au hărțuit transportul maritim francez, sechestrând corăbiile și capturandu-i pe marinari. În primăvară anului 1756, Marea Britanie și Franța și-au declarat război oficial. Britanicii au planificat operațiuni agresive pentru anul 1755. Generalul Braddock a condus o expediție împotriva fortului
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
Edward Boscawen a ordonat tragerea în corabia franceză Alcide, capturând-o cu încă două corăbii. Britanicii au hărțuit transportul maritim francez, sechestrând corăbiile și capturandu-i pe marinari. În primăvară anului 1756, Marea Britanie și Franța și-au declarat război oficial. Britanicii au planificat operațiuni agresive pentru anul 1755. Generalul Braddock a condus o expediție împotriva fortului Duquesne în timp ce guvernatorul provincial al Massachusetts, William Shirley, a primit ordinul de fortificare a fortăreței Osego și a atacat fortul Niagara. Sir William Johnson a
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
ordonat retragerea, dar a fost ucis. Aproximativ 1000 de soldați britanici au fost uciși sau răniți. Cei 500 de soldați rămași s-au retras în Virginia sub comanda lui Washington și Thomas Gage. Francezii au obținut planurile de război ale britanicilor, inclusiv cele ale activităților lui Shirley și Johnson. Eforturile lui Shirley de a fortifica Oswego au fost împotmolite de dificultățile logistice, exacerbate de lipsa de experiență a lui Shirley în gestionarea expedițiilor mari. Când era clar că nu mai era
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
a fi indecisiva, ambele părți retrăgându-se. Johnson a avansat, ajungând la fortul William Henry, iar francezii s-au retras la Ticonderoga Point, unde au început construcția fortului Carillon. Hendrick Theyanoguin a fost ucis, iar Dieskay a fost capturat de britanici. Colonelul Monckton a avut succes în capturarea fortului Beausejour. Pentru a reduce livrările vitale de arme pentru Louisburg, guvernatorul Charles Lawrence al Noii Scotții a ordonat deportarea populației franceze din zona. Forțele lui Monckton au alungați și expulzat mii de
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
a aprobat. Montcalm a luat măsuri îndrăznețe, bazându-se pe hărțuirea lui Vaudreuil a garnizoanei de la Oswego, executând strategic mutarea sediului sau la Toconderoga, conducând atacul de succes pe Oswego. Deși a căzut de acord cu indienii în privința pradei deținuților, britanicii i-au împiedicat pe aceștia să obțină obiecte de valoare, fapt care i-a înfuriat pe indieni. Loudon, un administrator capabil și precaut, a planificat o operațiune majoră în 1757: un atac asupra capitalei Noii Franțe , Quebec. Lăsând o forță
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
de o forță numerică superioară în fața francezilor, Loudoun a revenit la New York pentru a înștiința că un masacru a avut loc la Fort William Henry. Forțele franceze, cercetași din Canada și indieni au hărțuit fortul William Henry , iar în ianuarie, britanicii au fost supuși unei ambuscade în apropiere de Ticonderoga. În februarie au lansat un raid pe lacul înghețat George, distrugând clădirile britanice. La începutul lunii august, Montcalm și cei 7000 de soldați francezi au asediat fortul care a capitulat, iar
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
de corupție la adresa lui Francis Bigot. Un focar imens de variolă a izbucnit printre triburile indiene din vest. Montcalm și-a concentrat resursele pentru apărarea Sfântului Laurențiu, pentru a apăra Carillon, Quebec și Louisburg, în timp ce Vaudreuil desfășura fără succes raidurile împotriva britanicilor. Eșecurile britanice în America de Nord, combinate cu eșecurile de pe continentul european, au dus la căderea guvernului Newcastle și a ducelui de Cumberland. Newcastle și Pitt au constituit o coaliție incomodă în care Pitt domină planificarea militară. A făcut planuri pentru campania
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]