5,129 matches
-
făcut puțin milă de tinerica cam urâțică și excesiv de vioaie și, aflând că în week-end-uri face naveta la Galați, de unde venea, dintr-un tată plutonier-major, și cum era o iarnă grea și „avea bagaje multe”, m-am oferit să-i car geamantanele a doua zi dimineață la Gara de Nord. Drept „recompensă”, Tita m-a invitat în mica ei garsonieră pe care o ocupa într-un imobil de pe bulevard, vis-a-vis de Gazeta..., unde, la primul etaj, ocupau un apartament amicii ei literari, Paul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
la Tita, astfel, in corpore: „tipul” în chestiune lucra într-adevăr la americani și a fost deținut politic, iar ambele aceste date puse alături reclamă cel puțin „prudență”! (E drept, „colegi” de detențiune politică cu Ivasiuc, un Goma sau Paleologu, cărau în acel timp navete la fabrica de marmeladă!Ă Ușor exaltat cum eram, nu am ținut cont de acest „sfat”, dar ne-am hotărât, ca o minimă măsură de „protecție”, să nu abordăm în nici un fel, „acolo”, teme și persoane
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
puțin putem afirma că el nu va fi tentat să-și exproprieze vecinul. A considera Cerul drept singurul și adevăratul Pământ îți permite să te detașezi mai ușor de lumea terestră. Indigenul din împrejurimi nu va fi nevoit să se "care" sub pretext că intinează puritatea unui loc predestiant. Jidovul rătăcitor era rătăcitor printr-o sentință; creștinul, homo viator, e călător prin definiție. Prin valea noastră a plângerii, el nu face decât să treacă, și puțin importă unde anume și-a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
răspicat, a pomenit numele celor căzuți în focul de la 30 August și când un cor de soldați a cântat după vorbele lui mișcate, veșnica pomenire prelungă și tristă, veșnica pomenire pentru acei cari au fost în pământ străin îngropați și cari de multă, multă vreme s-au prefăcut în țărână. S-au rostit numele ofițerilor; ale soldaților nu. Și acum morții necunoscuți, morții anonimi, s-au râdicat în sufletul meu ca un popor de umbre dureroase din mormântul uitării trecutului... Triste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
e, apa pare neagră. Din când în când în bătaia soarelui lucește ca o linie de argint, un păstrăv. Umblând la drum cu o călăuză, se burzuluiește vremea, începe să tune și să trăsnească pe codri; pâraiele vin, cu zgomot cărând bolovani și sfărămături de stânci. Bistrița vine deodată tulbure și rea. Plutele întârziate în amurg trag la mal la adăpost. Se face îndată seară și întuneric adânc. Călăuza, parcă ar fi influențată de mânia apelor și a cerului, de neliniștea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
văzut toamna trecută, când am fost la cheile Bicazului cu dr. Mironescu 8 și Panait Istrati. Câteva cuvinte ale plutașilor: sălcier: un fel de cârlig pe care pune plutașul tarhatul; corcie, târșoiu, un fel de aparat sanie, cu care se cară fânul din poieni; jneamăt, închisoare; șprangă, otgon de ancorat pluta. corlată așezată pe căruță, ca o podină, pe care stau zece, doisprezece oameni. Plutașul spune: buza și curu plutei. Mi-am adus aminte iar de romanul nemțesc, găsit în tranșee
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-mi vie. Ș-apoi mii de salutări cu jele trimăt la fața d-tale. Te sărut cu mare dor, căci îmi pare mai ușor. Te sărut de mii de ori. Varvara lui Ilie Ursachi. Sfat, noaptea, la o tabără de cară. La o ciușmea celebră stau și vorbesc cu negustorii care se duc ori vin dela iarmarocul cel mare de la Baia. Chică-n coadă ca bobocul. De vrei sfat la treabă, întreabă pe leneș. Vinul e dat să-l bee voinicii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
muiere și pe copil că nu-i mustri cu asprime. Femeia intră pe ușă, liniștea iese pe fereastră. La vorba blândă, iese chiar șarpele din pământ. Toți măgarii zbiară: care de care mai tare. Ulciorul îl sparge numai acel care cară apă. Să sapi fântâna cu acul. Ziua s-o lauzi după ce a înserat. Nici n-a murit bogatul și calici se grămădesc la poartă. Când ești între orbi, închide și tu ochii. Pajura nu vânează muște. Lenea umblă încet și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
asculta cu urechea surdă. Îndată după războiul cel mare european, când s-au adunat frații într-o graniță, au prins a ieși la drumul mare dușmani care vămuiau pe călători și neguțători. La vadul Prutului din preajma Ștefăneștilor, o tabără de cară negustorești a fost oprită de răufăcători. Starostea hoților a început a cerceta și a vămui. Negustorul din coada convoiului se gândește să dosească banii pe care îi avea și-i vâră într-o ciubotă. Ajunge și la el vameșul: Scoate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s-a epuizat. Am văzut pe Vera Muchina, admirabilă femeie și artistă. [1953] 8-9 Martie gazetele despre Egipt, India, Selasiè al Abisiniei. Pierre Cot, Go-mo-jo Ordinea de la ceremonia privegherii și înmormântării, discursurile Malenkov, Beria, Molotov; defilarea trupelor, infanteriei motorizate în cară blindate, a aviației cu reacție, artileria grea, a rațelor (tip nou de avioane). Vecinul meu colhoznicul cu căciula mare, care lăcrăma și-și ștergea ochii c-o cârpă. Fetița care s-a dus și a depus o floare la catafalc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
împădurite cu o desime de felurite esențe, între care pâlcuri de pini și brazi. Munții pe care i-am văzut la Tbilisi erau pietroși și fără vegetație. În vecinătatea mării vegetația e susținută și bogată. Poalele Caucazului au pământ bun cărat de apele ce vin de sus din omăturile piscurilor. Munții cătră care mergem deși nu întrec 2000 m. au zăpadă în râpele coastelor. Într-un loc ghețarul a ajuns până la marginea șoselei. E tare ca o stâncă. Într-un loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu vei slobozi frigul atât, încât mercurul să coboare mai mult de 25 de grade subt punctul de îngheț, și asta numai noaptea, căci ziua, la amiază, soarele cel palid îți va mai muia tăria. De prin mările polare vei căra pe marea ta spinare lungi volbure de ninsoare, iar aici în Carpați vei cerne fulgi vânturați de vânt. Și, ia aminte, îți hărăzesc acum în dar zilele de 2-5-6-10, 13-14 și 18 din fevruarie. Ca totdeauna, fii neascultător, vei vifori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
erau dictate și de faptul că, din 1478, se duc tratative polono-maghiare care se vor încheia cu pacea semnată la 2 aprilie 1479. Papa îi îndemnase pe cei doi regi să facă pacea și să-și unească forțele contra păgânilor „cari voiesc să-și întinză domnia lor peste toată creștinitatea”. Spre sfârșitul anului 1478, Cazimir îl trimitea în Moldova pe Dobieslaw Bieszowski, domnul Belzului, ca să ceară domnului jurământul de credință. La 22 ianuarie 1479, din Cetatea Nouă, de la târgul Romanului, Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ce dușman să atac”. Au fost și semne care ar fi putut să-l descurajeze pe rege și să-l determine să renunțe la campanie „Povodnicul alb al regelui s-a înecat într-un pârâu mic, 200 de boi ce cărau hrana în urma oastei, pe când ieșeau din Liov, au fost împrăștiați de vânt, încât abia au putut fi adunați de pe câmpuri. Un țăran nebun, la Liov, zicea: «vă duceți spre pierirea voastră». Trăsnetul a omorât pe un șleahtic sub cort și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și comentariul „înțelegător” al instanței naratoare se înscriu în durată, deci sunt exprimate prin timpuri ale trecutului. „Setea mortului”, care ocupă un loc important în practicile funebre, constituie un alt topos comun celor două mutații existențiale. Celui dispărut i se cară apă în mod simbolic timp de 40 de zile după momentul morții. Călătorul către lumea fără dor este astfel separat de stadiul anterior și asimilat noii condiții, similară regnului vegetal. Apa dizolvă sămânța, iar apele „ucid mortul”. Contactul cu infernalul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
am început a altoi în ochi. Am altoit 300 și s-au prins 3.Îmi venea să înnebunesc. Proprietarul moșiei Baea Alexandru Cantacuzino Pașcanu, [58] adusese la curtea lui tocmai din Luxemburg, un inginer horticol cu numele de Iohan Bonț. Cari ori știa ori nu știa. Și m-am jăluit lui ce am pățit cu altoitu. Și l-am întrebat: Cine mă învață să știu cum să lucrez ? ". Și el mi-a spus: "Dumneata singur ". Cumperi un caiet mare cu hârtie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
o sumă de aprox. 10 euro. Dacă adaugi prețul cazării, între 5 și 10 euro și alte alimente ce ți le cumperi pe drum, ajungi la un cost zilnic de 25 euro aproximativ. Important de știut și pentru a nu căra lucruri inutile după tine, este faptul ca între două localități să nu ai de mâncare sau de băut decât foarte puțin, eventual fructe uscate și o jumătate de litru de apă sau suc de fructe. Ce este peste această greutate
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
rămân și nu-mi pare rău, căci totul este foarte curat, de calitate, la fel și prânzul gătit de gazde și pentru un preț convenabil. Acest han se mărește și un excavator tot sapă într-o latură iar câteva mașini cară pământul și piatra în altă parte, sub poala muntelui. Observ zidurile noi ce se ridică și rămân surprins cât de subțiri sunt. Mă întreb ce se întâmplă dacă o persoană mai corpolentă se sprijină de un astfel de zid: riscă
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
o lună, la început de martie, pe când ne pregăteam, întârziați fiind, să urcăm grăbiți scara spre ușă, ne simțim obligați să ne dăm înapoi în fața canaturilor ușii, cu zgomot trântite de pereți; ieșeau vreo trei-patru soldați cu cizme mari care cărau un cufăr și niște geamantane, urmați de un tânăr ofițer, soțul sau poate o rudă a doamnei... Intrăm, totuși, înăuntru în timp ce uluiala făcea loc panicii... în camera mare totul era pe dos; nimic nu era la locul ei. Copiii se
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
avut de la bun început o preocupare majoră pentru averea acestui Institut, în special documentele și cărțile. Ceea ce pot să spun ca martor ocular este că zile la rând, camioane militare erau trase în fața intrării în clădire și grupuri de soldați cărau în brațe, de-a valma, cutii și lăzi cu documente, cu benzi audio, cărți, luate fără nici un fel de evidență. Unii dintre băieți credeau că acele role au imprimată muzică, așa că le îndesau prin buzunare. I-am întrebat unde duc
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
balneară Ocna Sibiului și Își leapădă apele În râul Târnava Mare. Visa este un râuleț pașnic, redus În anotimpurile secetoase la o curgere cristalină a unor șuvițe de apă, dar care se umflă ca un bivol sălbatec, ce distruge și cară tot ce-i iese În cale, după o scuturare mai puternică a Înălțimilor cerului. Așezarea comunei se prelungește În sus, spre răsărit, pe cele două părți ale unui pârâu, care culege izvoarele dealului răsăritean ce duce spre șes, străbate comuna
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
un refugiu drag al adolescenței. Nu pot trece peste aceste aspecte ale satului natal fără să menționez faptul că În copilărie noroiul curgea din "pitorescul satului natal" până În Visa și sătenii au depus o muncă susținută pentru Îndepărtarea lui, anual cărând zgură din gara Copșa Mică și nisip din Visa. Abia după al II lea război s-au amenajat trotuare și s-a regularizat albia pârâului. Părinții Tată mi-a fost Paul Ilie, pantofar, orfan de ambii părinți. Ucenicise În Sibiu
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
apostrofice. Peste 30 000 de ore lucrate pentru Apostrof. Concluzie: sunt nebună. (Revista Conta, nr. 6, 2011) Luca PIȚU Profil. Luca Pițu și câinii academicieni comunitari Cică dracul a venit pe lumea asta, mai pe la început și a vrut să care în Iadul postnatal sufletul femeii. Femeia n-a zis nu, însă a pus o condiție: să facă bine dracul și să-i frece un fir de păr până acesta va sta drept, drept. S-a apucat bietul încornorat de frecat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
este Mănăstirea Sf. Gherasim. Biserica de acum este construită deasupra peșterii unde s-a nevoit Sf. Gherasim. Se spune că tare credincios și bun era. Averea lui era un măgăruș și un leu. Cu măgărușul se ajuta la nevoile sale, cărând cu spinarea lui. Iar leul trebuia să Îl păzească. Dar Într-o zi niște tâlhari i-au furat măgărușul și s-a cam supărat sfântul pe leu de ce nu l-a păzit și i-a spus: „Vei căra tu În locul
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
nevoile sale, cărând cu spinarea lui. Iar leul trebuia să Îl păzească. Dar Într-o zi niște tâlhari i-au furat măgărușul și s-a cam supărat sfântul pe leu de ce nu l-a păzit și i-a spus: „Vei căra tu În locul măgarului!”. Și așa a fost. Tot ce avea de cărat punea În spinarea leului și el căra. Leul era blând, Își asculta și respecta stăpânul. După vreo 6 luni a venit măgarul Înapoi. Mare minune a fost. Și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]