222,545 matches
-
a făcut avere vânzând supă. Și afacerea îi merge bine în continuare, nu pentru că supa ar fi gustoasă sau ieftină, ci pentru că el se poartă ... nepoliticos cu clienții. îi insultă sau chiar îi amenință că le dă cu polonicul în cap, în timp ce ei stau cuminți la coadă, în fața tejghelei soioase. Obișnuiți cu politețea ireproșabilă a tuturor vânzătorilor din toate magazinele - sau poate chiar plictisiți de ea -, new-yorkezii vin cu sutele să încerce o nouă senzație. După ce-și iau porția de
DEBUT ȘOCANT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16712_a_18037]
-
citești toată deruta și incapacitatea unui aborigen parașutat la pupitrul de comandă de la Cape Canaveral. Sau, și mai deprimant, pleșcari pentru care trecerea pe la Cotrocerni a reprezentat doar pretextul de a mai completa o rubrică de C.V. Când unul din capetele S.R.I.-ului, om de casă și de încredere al președintelui - la domnul Gheordunescu mă refer - e prezentat în presă ca fost turnător, ca bișnițar cu rol tulbure în asasinatul de la Tepro, ca mafiot amestecat în cele mai oneroase afaceri ale
Ultima șansă: auto-sancționarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16727_a_18052]
-
Stoica și Quintus mai "democrați" decât Năstase, Roman ori Meleșcanu o vor spune doar săpăturile arheologice ale viitorimii. Realitatea cruntă de azi demonstrează că sunt o apă și-un pământ. Adică, același noroi respingător. Regimul Constantinescu le-a scos din cap românilor, pe multe decenii de-aici înainte, că poate exista o viață politică morală sau că valorile democrației occidentale sunt superioare băltirii penibile și resentimentare de pe malurile Dâmboviței. Așa după cum a evoluat în ultimii trei-patru ani, societatea românească e un
Ultima șansă: auto-sancționarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16727_a_18052]
-
exotică deprindere intelectualistă; în acea insuficientă pregătire sau prea timpurie lasitudine, pe care această tinerime le manifestă în fața Vieții". Sau: "După secoli de orgie intelectualistă, spiritul omenesc pierdu farmecul, nevinovăția și toate darurile Instinctului cel drept și sigur; și, cu capul greoi, el se împleticește încă pe ultimele cărări ale unui Labirint, ce singur și-a creat". C. Beldie a fost și un traducător, în ritm susținut, din literatura franceză, între autorii săi preferați numărîndu-se Anatole France, Jean Richepin, Villiers de
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
mătase și cu mîner lung de baga", de ultimii sacagii, "cu lumînărica de ceară aprinsă și lipită de doaga butoiului lor pe roate, strigînd: "Apă de pomană, apă!"", precum și de ultimii spoitori, "în șalvari arnăuțești, tăbărîți cu tot tribul în cap cu bulibașa cel mătăhălos, pletos și bărbos, pe maidane, lîngă ziduri, unde femeile lor, cu fustele învoalate prinse în șold, frecau de zor cu picioarele - rotindu-se pe călcîie ca în cine știe ce dans ritual - tingirile și tigăile de aramă ale
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
nostru Beldie). Aflăm astfel că pe Nae Ionescu, în tinerețe, "nu-l prea lua nimeni în serios", deoarece "nu se prea lua el însuși în serios", aparținînd unei spețe antropologice înăcrite și fără aplicație la muncă, nefiind mare lucru de capul lui nici mai tîrziu: "Ratat înainte de vreme și pînă tîrziu pe timpul șederii lui în Germania, unde și-a petrecut șase ani de cafenea müncheneză fără să-și fi luat un doctorat oarecare ca cel din urmă dintre români, Nae Ionescu
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
actualitatea literară pe cît de senzațională, pe atît de vremelnică". Pentru ca autorul Romanțelor pentru mai tîrziu să fie amendat pentru incapacitatea sa de a teoretiza (ca și cum aceasta ar fi fost obligatorie pentru un poet): "Însuși Ion Minulescu, care trecea de cap sau fruntaș al mișcării, nu s-a priceput niciodată să "teoretizeze" cît de cît, dincolo de grupul pestriț și întîmplător, de cafenea, de la "Academia Terasa", unde "Minu" își cheltuia toată verva și bonomia lui de copil teribil al literaturii noastre". Dar
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
competiția pentru medalii a devenit o afacere foarte lucrativă. Ba, dacă ne amintim de textele antichității, vom observa că nu puțini atleți legendari comit faptele de vitejie după ce în prealabil îngurgiutaseră niscaiva întăritoare magice! Dacă avem impresia că vreunul din capetele încoronate de la Federația Română de Atletism (FRA) s-a sinchisit de această veritabilă bombă, înseamnă că suntem naivi! Au împăturit tacticos hârtia și, cu gesturi îndelung exersate, au aruncat-o-ntr-un fund de sertar. într-o țară normală, conducerea federației era obligată
Aur pentru Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16710_a_18035]
-
a transcris primul capitol din roman, pe care i-l va expedia pentru a-i comunica opinia, brusc adaugă: "Toată săptămîna trecută mi-a fost imposibil să-ți scriu (nu mi-a fost prea bine, dar mi-am pus în cap să nu mai scriu nimănui detaliile bolii mele fiindcă găsesc grețos să pun pe hîrtie și să etalez mizeria așa ca un fel de "vitrină de martir"". Bogza, prompt și cu dragoste, făcea tot ce putea pentru a-i publica
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
grajdului să fie mai aproape de semnele vuitoare/ ale norilor/ visa și cerea struguri/ visa și cerșea alte poame/ mîinile mele buimace i-au cuprins oasele/ pata albă a frunții// am cîștigat pentru tine un mănunchi de vegetație/ cuvinte încurcate moalele capului - ca o curte/ umezită de ploaie/ ca o fereastră brună// te-ai trezit și ți-am arătat pălmile mînjite cu cerneluri/ și pe foaie călcîiul unui zeu îndepărtîndu-se/ aerul se curăța iar/ respirația noastră era o Utopie" (Se înnorează). Analiza
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
fără alt context decît vîrsta autorului (atît spirituală cît și biologică). Iată justificarea din "Argument": "Ab originae, deci, nu un instrument de lucru trebuia să fie acest Inventar, ci mai degrabă un Memento mori. Și așa a și fost din capul locului: un jurnal sui-generis, ieșit dintr-o criză de încredere: un jurnal în care un norod întreg de personaje, fără speranța unui nume, se înghesuia în încercarea disperată de a se izbăvi de blestemul anonimatului cu complicitatea mea." Așadar, nu
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
sînt încredințate unor "buni la toate" care nu au timp și nici dorința să citească. Deci procedează așa: copiază din prefață sau de pe coperta a IV-a cîteva propoziții, adaugă un citat și, după o răsfoire superficială, cîteva prostii din capul lor, reproduc coperta și prezentarea e gata. Iată, de pildă, cum e recenzat în CURENTUL din 26 septembrie volumul apărut la Editura Compania, ce conține textul din 1927 al Marthei Bibescu Un sacrificiu regal, Ferdinand al României, urmat de o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
ciclic, după petele solare? Cutremurându-ne de groaza unei orori, devenim mai sensibili? Una din amintirile neșterse ale anilor mei de formație a fost secvența dintr-un film documentar în care un șarpe înghițea ritmic o broască rămasă doar cu capul afară din fălcile reptilei. Cu ochii încă mai bulbucați, broasca țipa cumplit. N-am tras din crunta priveliște învățătura că impactul violenței se înscrie plat și firesc la capitolul cotidianului, n-am ajuns la concluzia - și ea dramatică în sine
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
evidența. Nu vom ști niciodată dacă S.R.I.-ul l-a avertizat și pe Virgil Săhleanu despre ceea ce se punea la cale. Poate că "voci binevoitoare" au făcut-o. Sau poate n-au făcut-o. A sosit, totuși, momentul ca ilustrele capete din fruntea instituției să lase figurile de primadone jignite și să spună răspicat din ce motive au decis să intercepteze convorbirile conducerii Tepro. Nu vreau să spun că n-ar fi existat motive ca boșii de la fabrica ieșeană să fie
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
au mai născut ulterior, de rebotezarea lor ca simpozioane și de prelungirea pînă astăzi cu o vitalitate sporită și în variante organizatorice foarte diferite, Măgura Buzăului, cu cele cincisprezece ediții ale sale, rămîne un fenomen irepetabil, un spațiu matriceal, un cap de serie și o formă clasică de acțiune artistică. Privită acum, după treizeci de ani, Măgura este definitivă ca natura însăși, impresionantă ca marile modificări ale scoarței și la fel de misterioasă ca acele repere megalitice, evadate din istorie și victorioase în
O dublă aniversare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16740_a_18065]
-
creat, la un sine emancipat, chiar rebel uneori, capabil să decidă singur care sînt alianțele și loialitățile care îl vor defini ca făptură umană. Dacă Simic se autoportretizează ca un fel de trubadur fără griji, un rătăcitor fericit să pună capul pe pernă oriunde i s-ar oferi un culcuș, Said și Hoffman sînt profund preocupați de afirmarea unei identități personale care e obligată prin forța împrejurărilor să își recunoască simultan separarea și aderarea la valorile și credințele unui spațiu cultural
Pașapoarte spre noi înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16758_a_18083]
-
vasului tip vechi, cu zbaturi, ca-n romanele de odinioară, cu doi cântăreți la banjou, chitara scundă, rotundă, prevăzută cu o tobă de rezonanță, care îi amplifică sunetele stridente. Discutăm cu unul din cântăreți, care e alb și poartă pe cap o canotieră de paie, la un frac alb, cu papion roșu, știind că va cânta pe vas pentru niște scriitori străini. Al doilea, un negru, pare handicapat. Ni se spune că este surd de tot și că are vorbirea greoaie
America invicta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16756_a_18081]
-
dar n-a spus-o niciodată. Referindu-se la romanul românesc (la literatura română, în general), Ivasiuc observă cum măsura, lipsa excesului, împiedică radicalizarea conflictelor și conduc spre o "împăcare în pitoresc": contrariile se apropie, munții nu se mai bat cap în cap, tensiunile cad cu o clipă înainte de a atinge nivelul maxim. Această tendință sporește normalul, sentimentalul, prea-umanul, dar blochează monstruosul, ruptura, tragedia și sublimul. Cauza pentru care literatura română n-a dat un Shakespeare este de a nu fi
Măsură pentru măsură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16761_a_18086]
-
a spus-o niciodată. Referindu-se la romanul românesc (la literatura română, în general), Ivasiuc observă cum măsura, lipsa excesului, împiedică radicalizarea conflictelor și conduc spre o "împăcare în pitoresc": contrariile se apropie, munții nu se mai bat cap în cap, tensiunile cad cu o clipă înainte de a atinge nivelul maxim. Această tendință sporește normalul, sentimentalul, prea-umanul, dar blochează monstruosul, ruptura, tragedia și sublimul. Cauza pentru care literatura română n-a dat un Shakespeare este de a nu fi cunoscut hybrisul
Măsură pentru măsură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16761_a_18086]
-
și poporul. Vârcolacii ieșiți din pulpana lui nu-și iau nici măcar această minimă precauție: ei îți spun, verde-n fațăp că tu, poporule, n-ai ce cauta în această ciorbă. Prioritatea partidului nu ești tu, să-ți intre bine în capul bingoizat și îmbibat de obsesii sexuale, ci scaunul prezidențial și procentul din parlament! Că pe acel scaun va sta un campion al agramatismelor și al cacofoniilor, precum Stolojan, nici nu mai are importanță. Și nici că pentru alesul d-lui
Autoritarismul de bodegă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16778_a_18103]
-
este evident. Mai puțin evident este, însă, motivul pentru care instituțiile statului nu se autosesizează, pentru că, totuși, este vorba de un atentat grav la patrimoniu și de o nouă încercare de a aduce în derizoriu creația lui Brâncuși. Lăsată de capul ei, această incredibilă afacere a căpătat, încetul cu încetul, și proporții internaționale; deja o lucrare a ajuns prin America Latină, pe bani serioși, iar acolo s-a dovedit falsul și a început legiuitul scandal. Tot un caracter internațional, care începe, de
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
gazeta, evident) n-are decît să ducă lectura pînă la capăt. După ce, despre Barbu Brezianu, Constantin Antonovici spune: ,,E fals el (Barbu Brezianu, n.n.) El mă critică teribil deoarece am diploma originală de la Brâncuși. Originalul acesta le-a dat în cap la toți. Dacă îl vînd, iau 100000 de dolari. Dar nu-l dau", același martor, improvizat și grosier, al ,,operelor inedite" de la București, încearcă, la îndemnul interesat al interlocutorului, să-l minimalizeze pe Geist într-o perspectivă delirantă și primitivă
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
ce spun autoritățile și cîte arestări se vor mai face în cazul asasinării liderului sindical de la Tepro, o problemă foarte gravă rămîne deschisă. La prima vedere ea constă în faptul că gîndirea de tip mafiotic și-a găsit loc în capetele unora dintre compatrioții noștri. Victor Săhleanu, afirmă Poliția, a fost asasinat după ce un director de la Tepro și cîțiva haidamaci ai unei firme de pază și protecție s-au săturat de opoziția lui față de un contract, în valoare de 500 milioane
Un asasinat mafiotic sau securistic? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16776_a_18101]
-
Nane cât pentru sărmanul cititor, care, pe urmele unei Nikita din serialul omonim, are de-a face inclusiv cu o avocată purtând o mască ce-o întinerește cu vreo douăzeci de ani și pe care o scoate trăgând-o peste cap. Ca să nu mai zic de teoriile conspiraționiste, cu avocate criminale, bisexuale și foarte corupte care învârt lumea și securiști infiltrați de mulți ani în închisori ca să-i omoare pe opozanții regimului, unul dintre aceștia dovedindu-se chiar tatăl ucigașului de
Misterele literaturii de trei parale by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16782_a_18107]
-
și numai pe ei, halterofilul care s-a gîndit la această soluție de protest în Australia uită, de neiertat, că a ajuns acolo pe banii unei țări, nu din economiile sale, și că ideea de a-și pune poalele în cap nu-l privește numai pe el, ci și pe contribuabilii pe ai căror bani a ajuns la Jocurile Olimpice.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]