9,952 matches
-
Robyn. — Aveți mesaj! piuie computerul din colțul opus al camerei. Simt că explodez. — Scuză-mă, te rog, mă duc să deschid... Dau ușa în lături dintr-o mișcare și în prag se află un curier cu o cutie uriașă de carton în brațe. — Pachet pentru Bloomwood, zice. Foarte fragil. — Mersi, spun, luându-i-l stângace din brațe. — Semnați aici, vă rog... Îmi întinde un pix, după care adulmecă îngrijorat. Vi se arde cumva ceva pe foc? O, fuck! Ierburile mele chinezești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
vrăjitoarei” de bâlci, de carnaval sau de desene animate. În școlile anglo-americane, sub numele de dunce’s cap, adică „pălăria prostului”, ea a ajuns să stigmatizeze elevul nătâng sau poznaș (În franceză, bonnet d’âne). Pe lângă carocha („pălărie conică din carton, pe care erau zugrăvite flăcări și chipuri de draci”, cum o descrie Le Sage În 1715, În romanul Gil Blas, la o ardere pe rug În Toledo), un alt semn infamant pe care erau obligați să-l poarte ereticii osândiți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
e interesant. Tipul ăsta de scriitură nu spune niciodată nimic surprinzător, nu descoperă nimic, nu creează viață, ci animație mecanică. Astea fiind zise, e cu siguranță o scriitură de profesionist. Tudor Voican știe să anime lucrurile deși acestea sînt de carton și e suficient de elegant încît să nu emfatizeze să nu încerce să stoarcă patos din ele. Iar Mărgineanu regizează cu grijă : prin numărul de locații și de personaje episodice, Schimb valutar e cel mai greu job al lui din
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Naționale. 1.106 milioane dolari se "topiseră" astfel, în doar câteva luni, în buzunarele BRCE, fără ca aceasta bancă să aibă vreo autorizație legală pentru administrarea fondului. Astfel, BRCE a devenit principala "resursă" de fabricare, imediat după 1990, a "miliardarilor de carton" și de "credite neperformante", acordate generos clientelei politice a Frontului Salvării Naționale. Cârdășia dintre Mafie și CFSN pornise cu dreptul, și ea va continua. Prin delapidarea valutei Statului român din 1990 de către BRCE, CFSN deschidea larg calea marilor "ingineni financiare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
tipică inginerie financiară, Rezervă de Stat și Fondul Valutar Central al României, două luni mai tarziu, în februarie 1990. Fapt care echivala cu o veritabilă lovitură de stat valutară. Se puneau astfel bazele pentru fabricarea de către BRCE a miliardarilor de carton ai regimului Iliescu, pentru finanțarea celor câtorva zeci de firme căpușe conduse de vechile cadre ale erei ceaușiste și pentru arhitectură marilor credite neperformante, prin care banii statului intrau în buzunarele câtorva mafioți, deturnați prompt în conturile secrete ale acestora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
spus, Bancorex a devenit suportul clientelei, politice și afaceristice, din spatele paravanului pe care l-au constituit, succesiv, FSN-ul și grupările sale politice derivate. În perioada 1990-1996, în jurul acestei bănci vor gravita cele mai importante inginerii financiare ale miliardarilor de carton, fabricați pe bandă rulantă. Dosarele din afacerea Bancorex corespund, de fapt, marilor ventuze ale tentaculelor caracatiței bancare, constituite de Mafie în România. Prezentăm doar câteva din aceste ventuze mafiote. 1. VENTUZA "VALEOLOGIA" Acordarea de credite ilegale societății Valeologia din Chișinău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
chiar și Theodor Stolojan. 5. VENTUZA "TEMESAN" Fostul președinte Bancorex - și principalul pion al regimului Iliescu în cadrul sistemului financiar-bancar de dupa 1990 - a fost arestat pe 9 iulie 1997, sub acuzația de abuz în serviciu. Concret, Temesan - tatăl multor miliardari de carton, fabricați în România, prin acordarea de către președintele Bancorex a celebrelor credite neperformante, doar pe baza bunelor intenții - a fost învinuit doar pentru că a atribuit 34 de autoturisme, proprietatea băncii, unor persoane și instituții de stat, cu suportarea cheltuielilor de către bancă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
cele două hoteluri, fiindcă n-am rămas peste noapte în ele și chiar și în camera mea din Băcani puteam să am necazuri serioase. Apoi vești cutremurătoare de la București. Mulți morți sub dărâmături, iar hotelul Carlton, poreclit apoi hotelul de Carton s-a făcut una cu pământul. Sărmană Țară!, greu ai pătimit și câte mari nenorociri aveau să mai vină peste Tine! Cât despre mine, impulsul meu nestăvilit de a citi scrisorile alesei inimii mele mă salvase, ca un adevărat înger
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
desăvârșire pentru ochii unor turiști ca noi, care încercăm să surprindem tot ce ține de spiritul locurilor pe care le vizităm. Acea „așezare” pe care am colindat-o la întâmplare timp de vreo trei ore parcă era un decor de carton pentru un film romantic sau siropos. Nici nu știu cum sau ce să scriu despre așa ceva pentru că în afara sentimentului pustietății citadine care îți invadează sufletul alte observații n-ai de făcut. Ca și cum a-i picta un tablou pentru a
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
este decorul unui film”. De exemplu, cazinoul Caesar, cu o quadrigă și împăratul roman ținând caii de hățuri. Statuia este uriașă, albă și vrea să pară din marmură. Când bați cu degetul în ea totul sună a gol și a carton. Dar ochii neformați ai americanului nu deosebesc materialul prețios de cel de rând, pentru el necontând dacă colonada din fața casei este de piatră sau de hârtie câtă vreme este grandioasă. Ce m-a amuzat a fost că bietul Caesar avea
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
și un pârâu unde ne-am întins merindele aduse de acasă în coșuri de nuiele și de acum plimbate îndeajuns. Liviu a făcut focul care s-a aprins destul de greu din cauza umezelii, dar perseverența a învins natura și mai cu cartoane, mai cu perne, mai cu vorba, am dat viață jucăușă flăcărilor care urmau a face cărbunii pe care carnea adusă trebuia să sfârâie. Ceea ce părea a fi compromis, s-a îndreptat astfel încât toată lumea a fost mulțumită și îndestulată. Ne-am
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
asigurat de mama, respectiv colțunași cu cartofi și ceapă prăjită și bostan copt. De Crăciun cei doi frați mai mari vitregeau Parcul Expoziției din apropiere de câte un brad, pe care surorile îl împodobeau cu minuni meșterite din hârtie gofrată, carton, vată și nuci poleite. Războiul, foametea, greutățile n-au reușit să-l alunge din casa noastră pe Moș Crăciun, care era mereu așteptat cu nerăbdare și darurile mărunte, majoritatea meșterite "în familie" din te miri ce, ne aduceau o nemăsurată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
nu uita o sticlă-două de tărie, că băutorii ăștia de bere așa ceva nu au... Pe unele le-am urmat cu sfințenie, pe altele nu. Cel de Sus avea să mă pedepsească pentru păcatul lăcomiei: ajuns pe aeroportul Schönefeld, cutia de carton în care pusesem "produsele alimentare" a căzut de pe bandă, făcându-mi zob "zaibărul", împrăștiind un parfum amețitor peste toată zona "sosiri"! Pregătirea "garderobei" nu mi-a luat prea mult timp, întrucât la capitolul ăsta eram cam "descoperit", fiind fericitul proprietar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
haine, inclusiv exemplare din desuurile familiei, sobre ale tovarășului și colorate, cu desene și floricele, ale dumneaei. Administratorul, un bărbat voinic, de doi metri înălțime, lua cu un băț fiecare "piesă" și, înainte de-a o pune în cutia de carton pentru expediere, o prezenta spre aprobare comisiei de expertiză, prezidate de mine. Ne-am distrat de minune! În cele două mici camere am dezinfectat, am făcut curat și am inaugurat un "club" cu bibliotecă! Observasem, atât din corespondența primită în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
invită la primirea festivă. Aveam o presimțire, am invocat necesitatea prezenței mele la Santiago și nu m-am dus. Bine am făcut! Geamurile sunt fragile și pentru o călătorie la așa o distanță trebuie ambalate cu grija, cu foi de carton special între ele, rame de lemn etc. Transportul a ajuns la destinație "zob" 40% nu fuseseră puse foi între geamuri, la baterea ramelor de lemn cuiele nimeriseră nu în rame ci în geamuri... Importatorul era disperat! Am reclamat cele întâmplate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
care "au ales libertatea" dintr-un motiv sau altul. Nu li s-au recunoscut diplomele și au acceptat să lucreze oriunde și orice medicii ca infirmieri, inginerii ca șoferi de taxi, profesorii universitari ca muncitori la fabrica de cutii de carton (cazul unui fost rector al unei prestigioase instituții de învățământ superior din București). În afară de aceasta, "dincolo" românii rămași erau catalogați și tratați ca oameni "second hand", prea puțini fiind prețuiți și stimați pentru valoarea și munca lor. Ca mine s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
continuu, de muncă asiduă, pe care ți-o dau sediile băncilor și marilor companii de pe Avenida Paulista, bulevardele largi, parcurile enorme, casele bine rostuite. Dar nu puteam să nu observ la intrarea în oraș cartierele mizere, coșmeliile din tablă și carton, oameni maturi și copii subnutriți și prost îmbrăcați. Ca atare, nu m-am simțit în largul meu nici la New York, nici la Sao Paulo. Prima așezare portugheză pe malul oceanului, Sao Vicente, întemeiată la 1532, avea sa fie urmată la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
dolari aveam să instalăm un sistem modern, aceeași ușă fiind acționată acum cu telecomanda din exterior. La demisol aveam două spații cam de 100 metri pătrați care foloseau pentru depozitarea vechiturilor ambasadei aragaze și frigidere ruginite, scaune rupte, cutii de carton..., poligon pentru gândaci și șoareci. Pereții erau lambrisați și podeaua era acoperită cu un linoleum de un prost-gust desăvârșit, sub care suferea un parchet multicolor. Am hotărât să transformăm spațiul în "Centru Cultural", am scos mocheta oribilă, am șlefuit parchetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
40 de fotografii foarte frumoase, reprezentând costume populare, ceramică, arhitectură populară, pe care le-am prezentat sub genericul "România pitorească" sau "Arta populară romanească". De la București am cumpărat câteva sute de timbre, pe diverse tematici, și prinse artistic pe câteva cartoane, aveam o expoziție filatelică. Prin relații "de la om la om" am obținut de la Muzeul Național de Artă și de la Muzeul Țăranului Român 20 de afișe foarte frumoase, cu care am încropit o altă expoziție, ce se completa cu "România turistică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
câinii și șacalii care se Înfruptau din ele. Și-apoi, deodat), au ap)rut niște tranșee egiptene cu numeroase cadavre În putrefacție, sprijinite de parapeți, m)dulare desc)rnate care se coceau la soare și un miros greu, ca de carton putrezit. Mai Întâi cadavrele se umflau, pentru că apoi uniformă s) plesneasc) din cus)turi. Se descompuneau; ochii li se lichefiau, li se scurgeau din orbite; și oasele craniului ieșeau repede la iveal). Am crezut c) unii cititori ar putea dori
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
albastru mai Închis și unul mai deschis - f)r) s) simțim nici vitez), nici mișcare. Suntem suspendați și auzim În avion de toate și primim b)uturi una dup) altă. Bem cu paiul suc de portocale dintr-o cutie de carton În timp ce trecem pe deasupra Ciprului - sau e Cretă? N-a menționat oare pilotul și Adriatică? Apar apoi vârfurile Alpilor, cu z)pezile lor și norii cumulus. Unii dintre pasageri Își descarc) blițurile. Îmi amintesc cum Ruskin tuna și fulgeră Împotriva noului
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
descopere. Un actor compusese un cântec pe tema Cherchez, cherchez, cherchez dans la forêt, pe care copiii l-au Învățat iute și i-am Încurajat să-l cântăm Împreună de-a lungul parcursului. Aveam pregătite măști de hârtie, nasuri din carton și truse de machiaj și, În timp ce ne deghizam, copiii păreau tentați să ne urmeze exemplul, dar parcă nu Îndrăzneau. Din spatele fiecărui paravan apărea câte o statuie reprezentând o ipostază Împietrită a unui personaj de basm, care dintr-odată căpăta viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
șansa de a juca În fața acestor oameni simpli, fără tensiunea pe care o aduce asistența sofisticată de festival internațional, cum avea să fie cea de la Shiraz. Improvizațiile cu instrumente muzicale și recuzita sumară (bețe de bambus, plus câteva cutii de carton de diverse dimensiuni, cam asta era tot) Îi amuzau pe localnici și dialogul teatral se Înfiripa spontan. Câteodată, copiii sau chiar cei În vârstă intrau pe covor și participau dansând la diferite improvizații comice, cu care se identificau instantaneu. Fragmentele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
și spectatori concret, sub forma voiajului În pădure, Îi ajuta pe toți să fie mai deschiși față de transmisia secretă, mai subtilă, care are loc În spatele peripețiilor, cu siguranță mai mult decât Între pereții unui teatru convențional cu un decor de carton și un joc artificial. La final, zeul căsătoriei, Hymen, apărea să celebreze unirea cuplurilor, nunta părând a fi așteptatul happy-end. Dar piesa nu se sfârșește aici. Colonia celor refugiați În pădure decide să se reîntoarcă acasă și să se reintegreze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
aici un om, în același timp chinuit și fericit”. * În După-amiaza de sâmbătă am povestit cum, în copilărie, mă jucam de-a soldații, confecționându-mi în sute de exemplare oameni de hârtie pe care, apoi, înarmându-i cu săbii de carton, îi puneam să se lupte și să se sfâșie între ei. Compunând Dicționarul personajelor lui Dostoievski nu joc oare și acum, la maturitate, cam același joc, nu confecționez, ca odinioară, tot niște „oameni de hârtie”? * Dacă i s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]