4,513 matches
-
anul 1959, urmând ca din 1992 acesta să fie inclus în programul mondial al UNESCO „Omul și Biosfera”. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (aflată în partea vestică a munților Karkonosze) cu stâncării, abrupturi calcaroase (vârfuri, ace), circuri glaciare, văi, cascade, doline, lacuri, păduri, pajiști montane; ce adăpostește o mare varietate de floră și faună. Flora parcului este alcătuită din specii arboricole de brad ("Abies"), molid ("Picea abies L."), pin ("Pinus") sau pin pitic și ierboase. La nivelul ierburilor sunt întâlnite
Parcul Național Karkonoski () [Corola-website/Science/328001_a_329330]
-
unei studente nu e urmată dimineața de suicidul alteia. Film gata din decembrie 2004, dar ascuns publicului timp de doi ani, ca și alte pelicule de debut compromise de sistemul în vigoare și virate în extremis la grămadă (urmează o cascadă, după Happy End-ul programat doar trei zile la un singur cinematograf), ca să nu se bage de seamă tertipul demagogic: cât mai multe, pentru a rămâne cât mai puține șanse de consacrare în timp util a debutanților talentați.”". Analizând acest
Happy End (film din 2006) () [Corola-website/Science/327025_a_328354]
-
pierde specificul omenesc: "„sunetele pe care le scotea își pierduseră intensitatea și precizia lor omenească, începând să semene cu exploziile infrasonice, cu șuierul, șoaptele și gemetele familiare în lumea naturală; acum părea un susur îndepărtat de pârâu, acum căderea unei cascade, acum vântul deasupra unui lan de grâu sau, vijelios, încovoind ramurile într-o altă pădure. Dacă era agitat, Cucoaneș vorbea aproape incomprehensibil. Teribile siflante, neverosimile palatale, asemenea unor pocnituri de monstruoase dopuri în pântecul unei umede, stâlcite viori, șuierături și
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
arie naturală în al cărei teritoriu se află mai multe formațiuni geologice (abrupturi calcaroase, stâncării, grohotișuri, turnuri) , fenomene carstice de un deosebit interes peisagistic și turistic. Cheiul este trăbătut de un mic pârâu (Valea cu Apă ce formează mai multe cascade și un mic defileu) și un drum forestier ce leagă Șcheiul de stațiunea turistică Poiana Brașov. În abruptul drept din apropierea primei stânci ce străjuiește drumul (între Poiană și Brașov) forestier, se află un izvor. Astăzi întreaga zonă este amenajată pentru
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
unui adevărat experiment de psihologie colectivă. ”...Un film în care lirismul face loc ironiei acide, o poveste căreia regizorul (autor al scenariului), îi conferă o tușă mai curând lucidă decât ludică.” (Andreea Chiriac); Nici un moment de plictiseală, ”bogăție-sărăcie-sex”, umor în cascadă, melancolie subterană, telenovelă și postmodernism...” (Eugenia Vodă); Dacă vreți să percepeți cât mai exact și mai cinico-fin analizată lumea în care trăim, Filantropica este cea mai eficientă soluție... (Irina Nistor); ”Nae Caranfil continuă să sfideze, fără a epata.” (Sebastian S.
Filantropica () [Corola-website/Science/327379_a_328708]
-
a participat la peste 20 de congrese naționale și internaționale, la șase dintre ele fiind chairman. Subiectele prezentate au fost: „Travelling in our brain”, „Brain and mind”, „Mind and how to full your mind”, „Factorii de risc și evoluția în cascade a bolii Alzheimer”, „Procesul de îmbătrânire al creierului normal și patologic”, „Calitatea vieții la pacienții cu un proces de îmbătrânire accelerat”, „Actualități în bolile cu agregate cerebrale (Prioni): Parkinson, Huntington, Alzheimer și SLA” etc. Decorat cu Ordinul „Steaua României” în
Alexandru Șerbănescu (medic) () [Corola-website/Science/330607_a_331936]
-
unanim (minus Behe) de ipoteza lui Behe, afirmând că ea nu constituie știință. Din verdictul "Kitzmiller v. Dover Area School District": „Profesorul universitar Behe a aplicat conceptul de complexitate ireductibilă la doar câteva sisteme special alese: (1) flagelul bacteriilor; (2) 'cascada' biochimică a coagulării sanguine; și (3) sistemul imunitar. Contrar afirmațiilor profesorului Behe cu privire la aceste câteva sisteme biochimice dintre mii și mii de sisteme care există în natură, Dr. Miller a adus dovezi, bazate pe studii cu peer-review, că ele în
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
și a proteja specii din flora spontană, faună sălbatică și clase de habitate de interes comunitar. Aria naturală oferă totodată (doritorilor) posibilitatea practicării turismului montan, pe suprafața teritorială a acesteia aflându-se mai multe obiective de interes turistic (cabane, peșteri, cascade, canioane, zone de agrement), accesibile urmând potecile marcate. Aria protejată reprezintă o zonă montană (regiune biogeografică alpină) aflată în Masivul Piatra Mare care face parte împreună cu Masivul Postăvarul din "Munții Bârsei" (grupă muntoasă ce aparține Carpaților de Curbură). Situl prezintă
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
reprezintă o zonă montană (regiune biogeografică alpină) aflată în Masivul Piatra Mare care face parte împreună cu Masivul Postăvarul din "Munții Bârsei" (grupă muntoasă ce aparține Carpaților de Curbură). Situl prezintă un relief diversificat (abrupturi calcaroase, vârfuri stâncoase, ace, coloane, văi, cascade, cheiuri), delimitat la nord de Depresiunea Brașovului, la est de valea Gârcinului Mic și râul Gârcin, la sud de râul Timișul Sec de Sus și "Platforma Predealului" și la vest de Valea Timișului Sec. Aria naturală adăpostește o gamă floristică
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
de Jos, Valea Timișului Sec de Sus și Valea Horvatca, afluenți de dreapta al văii Timișului; Valea Morii cu cele șapte izvoare; Râul Valea Pietrei Mici (afluent de dreapta al râul Timișul Sec de Jos) pe cursul căruia se află Cascada Tamina; Valea Băii, afluent al văii Pietrei Mari și Pârâul Șapte Scări (afluent de dreapta al râului Șipoaiei), vale care străbate defileul omonim aflat în partea central-vestică a sitului. Clima este una temperat-continentală (cu diferențieri funcție de configurația reliefului: etaj climatic
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
trutta fario"), clean ("Leuciscus cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), zglăvoacă ("Cotus gobio" și "Cotus poecilopus"), moioagă ("Barbus meridionalis petenyi") sau porcușor de vad ("Gobio uranoscopus"). Economia zonei (Săcele, Predeal) este bazată pe turism (muzee, case memoriale, biserici, arii protejate, obiective naturale - cascade, canioane), exploatarea și prelucrarea lemnului, creșterea animalelor, valorificarea balastului de râu și construcții. Municipiul Săcele (atestat documentar pentru prima dată în 1366) păstrează încă vechile obiceiuri ale primelor comunități de (uniuni pastorale autohtone de oieri români, asociați cu fenomenul transhumanței
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
precum și practicarea unor sporturilor extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete) ce perturbă liniștea arealului. Pe teritoriul ariei protejate și în vecinătatea acesteia se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, rezervații naturale, peșteri, cascade, cheiuri), astfel: Lăcașuri de cult Edificii istorice Muzee Arii protejate Zone naturale Situl Piatra Mare este străbătut de mai multe trasee montane (dotate cu podețe, balustrade, consolidări și lărgiri de poteci, marcaje de orientare și avertizare) amenajate cu scopul de
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
naturale Situl Piatra Mare este străbătut de mai multe trasee montane (dotate cu podețe, balustrade, consolidări și lărgiri de poteci, marcaje de orientare și avertizare) amenajate cu scopul de a facilita accesul turiștilor în siguranță la destinația aleasă (vârfuri, peșteri, cascade, zone de agrement, cabane). Reportaje Specii din flora spontană și fauna sălbatică (incluse în lista roșie a IUCN) aflate la baza desemnării sitului Natura 2000 - Piatra Mare și imagini din sit
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
în apropiere de afluenții tributari. Ascunzișurile lostriței sunt de obicei reprezentate de gropile adânci din părțile laterale ale curentul principal, sub pietre mari, sub steiuri de stâncă, sub rădăcini scufundate, printre bolovanii de la fundul șipotelor, sub maluri râpoase, sub umbrele cascadelor sau în bulboane, cotloane. Posturile de pândă sunt steiurile de stâncă și alte ascunzișuri, de unde se aruncă fulgerător asupra prăzii. Peștii tineri trăiesc în apele mai mici, pentru ca pe măsură ce înaintează în vârstă să-și caute ape mai largi, spre zona
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
în partea de nord și monograma ei în partea de sud. În 1784 Izabela Lubomirska a transformat teritoriile învecinate ale fermei Wilanów într-o "jardin anglo-chinois", conform cu designul lui Szymon Bogumił Zug. Noua grădină cu vegetație bogată, drumuri sinuoase și cascade a fost inspirată din lucrările lui William Chambers, Thomas Whately și August Moszyński.
Palatul Wilanów () [Corola-website/Science/329120_a_330449]
-
află trei cetăți de pămînt: cetățuia "La șanțuri", de origine tracică, identificată de unii cercetători cu orașul antic "Maetorium", cetățuia getică "La trei cruci" și așezarea medievală "Farfuria turcului", datînd din secolul X și multe alte monumente arheologice, o pșteră, cascade, izvoare, braniști. Rar unde în Basarabia relieful, flora și fauna sînt atît de armonios îmbinate cu trecutul istoric al populației, ca aici. Braniștea Rudi reprezintă o comoară forestieră unică, care n-a fost stropită nici odată cu chimicale. În 1996 la
Rezervația peisagistică Rudi-Arionești () [Corola-website/Science/329207_a_330536]
-
acvatice, îndeosebi insecte, larve de insecte, crustacee, melci, viermi și icre depuse pe rocile și pietricelele de pe fundul apei. Cuibăresc între pietre, în crăpăturile rocilor, printre rădăcinile copacilor, sub un pod sau maluri ori după perdeaua de apă a unei cascade. Cuibul este asemănător cu o cupolă, format din mușchi, căptușit de obicei cu iarbă și frunze, cu intrarea printr-o gaură laterală. Femela depune 3-6 ouă albe. Durata incubației este de 15-18 zile. Clocește numai femela. Puii sunt nidicoli, fiind
Cinclide () [Corola-website/Science/329330_a_330659]
-
capătul unei văi înconjurate de păduri.. Scena în care Trinity mănâncă o tigaie întreagă de fasole a fost filmată o singură dată, după ce Terence Hill a postit timp de 24 de ore (48 de ore după alte surse). Scena de la cascadă are loc la cascada din Monte Gelato, în parcul văii Treia (între Roma și Viterbo), satul western a fost construit în studiourile De Laurentiis aflate de-a lungul căii via Pontina. Complexul este acum într-o stare destul de proastă și
Mi se spune Trinity () [Corola-website/Science/328542_a_329871]
-
de păduri.. Scena în care Trinity mănâncă o tigaie întreagă de fasole a fost filmată o singură dată, după ce Terence Hill a postit timp de 24 de ore (48 de ore după alte surse). Scena de la cascadă are loc la cascada din Monte Gelato, în parcul văii Treia (între Roma și Viterbo), satul western a fost construit în studiourile De Laurentiis aflate de-a lungul căii via Pontina. Complexul este acum într-o stare destul de proastă și din sat nu a
Mi se spune Trinity () [Corola-website/Science/328542_a_329871]
-
suma de peste 500.000 de euro. Filmările au fost realizate la București, la Constanța (unde s-a filmat pe bricul Mircea) și la New York (acestea fiind coordonate de Derek Wiesehahn). Actorul Mihai Stănescu era pe atunci încă student. Consilier de cascade a fost Vasile Popa. La finalul filmului sunt aduse mulțumiri speciale firmei IVATERM, Primăriei sectorului 3, Inspectoratului Școlar al Municipiului București, direcției Școlii Generale nr. 80, Administrației Portului Constanța și Primăriei Municipiului București. Regizorul considera că "Dincolo de America" „este o
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
barcă să răsturnata. Ei ajung la confulența cu "Rivière de Joly (Râul lui Joly)" unde, acesta din urmă, a plecat într-o mică recunoaștere. În această galerie, el și însoțitorii săi parcurg 450 m în direcția aval și ajung la "Cascade de l’Avenir - Cascadă Viitorului". În 1951, Jean Lesur, cu o echipă de cercetași și de speologi locali sunt surprinși de viituri, dar reușesc să ajungă la "Bivuacul 5000" (situat la 5 km de intrare). În august 1962, are loc
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
ajung la confulența cu "Rivière de Joly (Râul lui Joly)" unde, acesta din urmă, a plecat într-o mică recunoaștere. În această galerie, el și însoțitorii săi parcurg 450 m în direcția aval și ajung la "Cascade de l’Avenir - Cascadă Viitorului". În 1951, Jean Lesur, cu o echipă de cercetași și de speologi locali sunt surprinși de viituri, dar reușesc să ajungă la "Bivuacul 5000" (situat la 5 km de intrare). În august 1962, are loc raidul Clubului de speologie
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
altitudinea de 1520 m. (45°37'34"N ; 24°40'36"E). Este încadrată la est de muchia Tarata, muchia Podragului la vest (în partea inferioară se află două formațiuni stâncoase asemănătoare unor turnuri, de unde și numele cabanei), la sud cascada Podragului, la nord valea Arpașului. Cabana a fost construită în anul 1964 din piatră și lemn. Capacitate de cazare este de 20 locuri. Clubul de Ecologie și Turism Transmont Făgăraș, a preluat în administrare cabana Turnuri începând cu iunie 2008
Cabana Turnuri () [Corola-website/Science/335025_a_336354]
-
insecte rare ("Pipiza fasciata, Campodea magna, Figites elongatus") sau fluturi din speciile: "Erebia sudetica, Erebia epiphron, Zygaena exulans, Panthea coenobita, Euphydrias maturna". Economia zonei este bazată pe turism (muzee, case memoriale, biserici, situri rurale, arii protejate, obiective naturale - canioane, megaliți, cascade, lacuri), exploatarea și prelucrarea lemnului, creșterea animalelor, valorificarea balastului de râu, industrie, comerț și construcții. Locuitorii municipiului Săcele păstrează încă obiceiurile primelor comunități de (uniuni pastorale autohtone de oieri români, asociați cu fenomenul transhumanței); astfel în fiecare an sunt organizate
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
o lungime de 6,5 km). Pe urmele fostei glaciațiuni au rămas căldări — circuri glaciare, cu maluri abrupte, de multe ori cu margini stâncoase și deschideri largi, uneori umplând lacuri (sub Gutinul Tomnatic se află ); văile au declinații inegale (uneori cascade, de exemplu ), și morene laterale și terminale. Marginea Muntelui Negru este acoperită cu păduri. La marginea de nord în dealurile de la poalele masivului, cresc păduri de fag (până la 1300 m), și mai sus — brad (exclusiv până la 1600 m); în marginea
Muntele Negru () [Corola-website/Science/337036_a_338365]