7,041 matches
-
a sincronizat proiectele literare cu ideea de modernitate promovată de Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Vinea, Adrian Maniu. Debutează cu poezia La țară în 1934, la revista școlară a Societății „Mihai Eminescu” din orașul natal și frecventează, ca student, ședințele cenaclului Cadran. În timpul celui de-al doilea război mondial colaborează, de la Moscova, la emisiuni radiofonice, difuzând texte ale propagandei bolșevice antiromânești (M. era membru ilegalist al Uniunii Tineretului Comunist din România). Revenit acasă, lucrează un timp la secția de limbă și
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
cibernetică, îi apare în 1969. Împreună cu Eugen Barbu este scenarist al producțiilor cinematografice Haiducii (1966), Drumul oaselor (1980), Trandafirul galben (1982) și al serialelor de televiziune Urmărirea (1971), Un august în flăcări (1974) ș.a. Se numără printre membrii fondatori ai Cenaclului „Lucian Blaga” și al Asociației Culturale „Marius Bunescu” din Caracal. Autor de romane și povestiri destinate lecturii ca divertisment, M. se străduiește să își câștige publicul hibridând intrigi polițiste cu elemente de literatură de anticipație. Efectul reușește să îl amuze
MIHAIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
continuând să publice numeroase compoziții infantile și în „Universul copiilor” ș.a. sau în volumele Îngerii pământului și Cucu! Cucu!, ambele apărute în 1931. Ca student la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (absolvită în 1933), participă la cenaclurile revistelor „Timpul nostru” și „Litere” (unde a și semnat cronici dramatice), distingându-se prin spiritul critic direct și ferm. În 1936 era redactorul paginii literare a ziarului „Viitorul”, unde scrie articole împotriva literaturii moderniste, „nesănătoase”, (republicate de N. Iorga în
MIHAESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288113_a_289442]
-
G. Murnu, dar întâmpină opoziția înverșunată a lui N. Iorga, care, tradiționalist radical, nu accepta ideea de modernitate, ceea ce determină respingerea candidaturii la votul în plen. De numele lui L. se leagă însă activitatea și prestigiul pe care îl are cenaclul literar Sburătorul, deschis tuturor din aprilie 1919 în locuința criticului, un amfitrion desăvârșit. Au trecut prin acesta, într-un sfert de veac, reputați creatori și o sumedenie de aspiranți, esențială fiind însă contribuția la modernizarea literaturii române. Imaginea criticului în
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
începând de pe la 1900, profesori de la Liceul Internat din Iași, figuri din „ambianța universitară” de la București și Paris (contactele cu Faguet, doctoratul), relațiile cu diverși scriitori înainte de război urmate de portrete și scene din viața literară postbelică (în special climatul de la cenaclul Sburătorul) se succedă în reconstituiri pe bază de anecdotism psihologic și de portretistică morală. Prima constatare e că metoda din mai vechile „figurine” nu suferă modificări importante; de altminteri, L. a simțit nevoia unor precizări, el fiind cel dintâi memorialist
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
o penibilă epigramă, ce îl ridiculizează pe Eminescu, atunci bolnav. Gestul ridică împotrivă-i un mare val de indignare („Ziarele lor m-au anatemizat, m-au excomunicat”). Caută să se disculpe, însă toate gazetele îi refuză cuvântul. Abonații returnează „Literatorul”, cenaclul din jurul revistei se destramă. Pe stradă e arătat cu degetul, devine obiect al oprobriului public. Hotărăște să plece la Paris (se căsătorise între timp cu Ana Rallet Slătineanu, care-i adusese o dotă substanțială). Apare în „L’Élan littéraire” (Liège
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
des Muses Santonnes”. La întoarcerea în țară încearcă, fără succes, să ducă mai departe „Literatorul”. Dezaprobarea publică îl va urmări în continuare multă vreme. „Ghimpele”, „Moftul român” fac din M. un trist personaj de comedie. Refugii îi vor fi poezia, cenaclul, colaborarea la revista simbolistă „La Wallonie” (Liège), la „Revue française” și la „Revue du monde latin”. Reapar „Literatorul” (doar câteva numere, 1886-1887) și „Revista independentă” (un număr, 1887). Încercări de a se salva de sărăcie sunt efemerele „Stindardul țărei” (1888
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
scena franceză. Frecventează boema pariziană, cafenelele Vachette, Closerie des Lilas. Prezintă Institutului Franței un memoriu despre propagarea luminii în vid. Prin strădaniile discipolilor M. începe să fie recunoscut. Volumul Flori sacre (1912) este prezentat de E. Lovinescu în „Convorbiri literare”. Cenaclul macedonskian va fi frecventat de tânăra generație de scriitori impusă în preajma primului război mondial sau imediat după: Ștefan Petică, Ion Pillat, Gala Galaction, G. Bacovia, Adrian Maniu, Tudor Vianu, Ion Barbu ș.a. Salonul era dominat de tronul pe care oficia
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
traducerile din poeți latini, francezi sau germani. În revista „Fapta” a lui Mircea Damian, e titularul cronicii plastice, iar în „Sportul” - al celei sportive, îndeosebi de rugbi, joc pe care îl practică și în domeniul căruia ajunge și antrenor. Frecventează cenaclul Sburătorul după moartea lui E. Lovinescu și, potrivit propriei mărturisiri, colaborează cu versuri „la mai toate revistele literare”. Nici acum, nici mai târziu nu se poate spune că profesează propriu-zis o îndeletnicire stabilă, și anii în care a fost metodist
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
Debutează în 1938 în „Cuget clar”, iar editorial în 1941, cu volumul A căzut o stea. Colaborează cu versuri la revistele „Argeș” (de la care primește un premiu în 1984), „Cronica”, „Luceafărul”, „România literară” ș.a. În 1947 a înființat la Pitești cenaclul literar „Liviu Rebreanu”. Cartea de debut, ca și cea din 1945 (Așteptare), anunță o poetă a gingășiei și a stărilor de confesiune, dar și a temelor momentului (drama războiului). Volumele care au urmat, după o lungă tăcere editorială, începând cu
GHIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287273_a_288602]
-
VII.1929, Band, j. Mureș), poet. După studii liceale la Făgăraș și Târgu Mureș, absolvite în 1947, urmează Facultatea de Medicină la Cluj, luându-și licența în 1953. Până în 1991 profesează ca medic radiolog la Târgu Mureș, unde a condus cenaclul „Liviu Rebreanu” (1955-1965). Debutează cu poezie în „Steaua roșie” (1957). Colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „Vatra”, „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Igaz Szó”, „Poesis”, „Cátó” ș.a. Din 1990 este membru în colegiul de redacție al revistei „Orfeu” din Târgu Mureș, iar
GHIŢULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
Deleuze. Alături de Romulus Bucur, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin și Alexandru Mușina, G. debutează în volumul colectiv Cinci (1982), cu ciclul Fragmente din Manual, prin care toarnă în tipare cel mai adesea aforistice textualismul lucid al colegilor de generație din Cenaclul de Luni. Texte autoreferențiale, vorbind despre cum se face poemul, se întâlnesc și în cele 46 de caligrame ajutătoare din antologia Nouă poeți (1984). Deși se înscriu legitim în tentativa optzeciștilor de a destructura limbajul poetic tradițional, versurile lui G.
GHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287276_a_288605]
-
timp de doi ani este elev al Liceului Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, apoi al Liceului „Radu Negru” din Făgăraș, pe care îl va absolvi în 1972. Student al Facultății de Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1974-1979), participă la cenaclurile literare „Echinox” și „Napoca universitară”. Înainte și după licență practică diverse meserii, iar după ce se stabilește în Brașov, este dispecer de producție la Nivea, referent literar la Teatrul Dramatic, redactor la revista „Astra”, instructor cultural-sportiv. Frecventează Cercul literar 19 din
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
Creangă” din Chișinău (1945). A început să publice poezii în revista „Licurici” (1940). Din 1950 lucrează în redacția gazetei „Tinerimea Moldovei” din Chișinău, iar între 1966 și 1983 funcționează ca redactor-șef adjunct al revistei „Moldova”, devenind și animatorul unor cenacluri literare. Primul volum, Generația mea, apărut în 1951, a fost urmat de numeroase alte culegeri de versuri. G. cultivă o poezie lirică prin excelență, surprinzând stări emotive aflate la frontiera dintre vis și realitate. Versurile, încărcate de o imagistică barocă
GUJEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287382_a_288711]
-
cântă). Comparat adesea cu Aron Cotruș, G. este un poet important în devenirea literară a Banatului. În Romul Ladea și lumea lui cuprinzătoare (1979) autorul reconstituie obiectiv, cu numeroase date și mărturii, personalitatea sculptorului, precum și atmosfera de efervescență cultural-artistică a cenaclului închegat în jurul acestuia, în localul binecunoscutului restaurant „Spieluhr” din Timișoara. Efortul, mai mult decât meritoriu, îi va fi răsplătit cu Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara. SCRIERI: Trei nopți de râs, Cluj, 1930; Cucoana din tren, Cluj, 1930; Omul și beția
GROZDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287374_a_288703]
-
Vasile Igna, Al. Chiriac, articolele lui Ștefan Doncea despre artele marțiale și ale lui Mircea Luca despre shintoism și buddhism, succintul curs de introducere în gramatica japoneză al Angelei Hondru. Un fapt notabil este că în jurul revistei au luat naștere cenacluri în mai multe orașe din țară. La H. au mai colaborat cu micropoeme Nicolae Alexandru-Vest, Gheorghe Grigurcu, Petre Stoica, Vasile Igna, Mircea Petean, Constantin Cubleșan, George Vulturescu, Marian Arsene, Ștefan Doncea, Mioara Gheorghe, Alexandru Pintescu, Thea Tat, Duțu Nițu, Clelia
HAIKU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287397_a_288726]
-
fost redactor la Editura Literatura Artistică (1978-1981), consultant și secretar al organizației de partid a Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească. Debutează în 1965 în „Cultura Moldovei”. Mai colaborează la „Tinerimea Moldovei”, „Moldova socialistă” ș.a. Între 1982 și 1985 a condus cenaclul literar „Luceafărul”. Din 1989 este deputat al poporului din URSS, iar din 1991, prim-vicepreședinte al Parlamentului Moldovei. Din 1994 a reprezentat Blocul Intelectualilor și Țăranilor din Moldova. I s-au decernat mai multe premii, între care Premiul revistei „Convorbiri
HADARCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287395_a_288724]
-
bacalaureatului în 1926, se va înscrie la Facultatea de Drept din București, pe care o va absolvi în 1932. Anul următor obține și licența în filosofie, dar va opta pentru cariera de avocat. Chiar în anul sosirii în capitală vizitează cenaclul Sburătorul, pentru ca apoi să se atașeze de gruparea condusă de Camil Petrescu, care îi publică, în 1927 și 1928, poezii, traduceri și note critice în „Universul literar”. Anterior, iscălise câteva articole în ziarul „Dreptatea”. Mai colaborează la „Sinteza”, „Vitrina literară
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
Filmul și literatura română. A făcut parte din grupul de scriitori tineri școliți de revista „Echinox” (al cărei secretar de redacție a fost între 1974 și 1978) și s-a recomandat constant drept echinoxist, deși a mai trecut și prin Cenaclul de Luni sau prin cel al revistei bucureștene „Amfiteatru”. A fost, de asemenea, membru al grupului literar experimental Ars Amatoria. Începând din 1978 a funcționat ca profesor de limba și literatura română în București și ca referent la Uniunea Artiștilor
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
profesor. Urmează Liceul „Emanoil Gojdu” din Oradea, între 1950 și 1954. Este, timp de un an, cursant al Școlii de Literatură „Mihai Eminescu” din București, de unde este exmatriculat fiindcă a făcut vizite lui Tudor Arghezi și la fostul sediu al cenaclului Sburătorul. Își continuă studiile la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj. Îndeplinește, după absolvirea facultății în 1958, funcția de secretar al Societății de Științe Istorice și Filologice din Oradea, apoi, între 1959 și 1965, profesează în învățământul preuniversitar, la
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
studiile. Debutează cu o tabletă în 1937, la ziarul ieșean „Lumea”, unde i se încredințează și o rubrică. La sfârșitul aceluiași an îi prezintă lui E. Lovinescu un roman (Fuga după soare) și câteva nuvele. Devenind o frecventatoare asiduă a cenaclului Sburătorul, G., „ovreicuță de la Iași, cu picioarele rupte” - cum o caracterizează E. Lovinescu la prima lor întâlnire - stârnește entuziasmul criticului, care mizează în termeni superlativi pe talentul ei epic. Colaborează cu proză, articole literare, recenzii și note diverse la „Adevărul
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
prelungit. G. și-a câștigat repede un statut aparte în viața intelectuală a exilului românesc. Colaborează săptămânal, o bună perioadă, la postul de radio Europa Liberă - și încearcă să organizeze viața culturală românească la Paris. În locuința sa ființează un cenaclu literar, frecventat de majoritatea scriitorilor români refugiați la Paris, de la Mircea Eliade și Emil Cioran la Virgil Ierunca, Monica Lovinescu și Constantin Amăriuței. Figura cu totul remarcabilă a acestui cerc literar va fi Paul Celan, invitat să adopte pentru prima
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
licența în farmacie, iar în 1931, cu mențiunea magna cum laude, licența în litere și filosofie), publică versuri, cronică literară și plastică în „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Viața literară”, „Cuvântul”, „Radical”, „Vitrina literară”, „Bilete de papagal”. A frecventat cenaclul de la „Literatorul” și a făcut parte din Gruparea Generației Tinere (1929). Îi apar volumele de versuri À la manière de... (1926) și Bolta bizantină (1929). În 1930 redactează „Gândul Vrancei” și scoate, împreună cu I.M. Rașcu și alți tineri scriitori, revista
HUZUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287474_a_288803]
-
natal (1951-1955), apoi clasele gimnaziale în Subcetate (1955-1958) și liceul la Toplița (absolvit în 1963). Practică diverse profesiuni, iar în anii ’70 se stabilește la Deva, unde o vreme este impiegat la Întreprinderea de Transporturi Auto. Frecventează, începând din 1973, cenaclul literar Ritmuri din Deva, iar între 1982 și 1985 este președintele cenaclului. După 1989 lucrează în presă, fiind secretar literar la publicația satirică „Râsu’ lumii” (1990-1991), redactor la ziarul „Glasul Ardealului” (1991-1992), redactor-șef al publicației „Comerțul hunedorean” (1992-2001). Câțiva
HURUBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287471_a_288800]
-
absolvit în 1963). Practică diverse profesiuni, iar în anii ’70 se stabilește la Deva, unde o vreme este impiegat la Întreprinderea de Transporturi Auto. Frecventează, începând din 1973, cenaclul literar Ritmuri din Deva, iar între 1982 și 1985 este președintele cenaclului. După 1989 lucrează în presă, fiind secretar literar la publicația satirică „Râsu’ lumii” (1990-1991), redactor la ziarul „Glasul Ardealului” (1991-1992), redactor-șef al publicației „Comerțul hunedorean” (1992-2001). Câțiva ani deține funcția de șef al Compartimentului presă-publicitate din cadrul Camerei de Comerț
HURUBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287471_a_288800]