4,927 matches
-
este un liaament puternic care pornește de la epicondilul lateral humeral și se împarte în două fascicule diveraente: unul anterior și altul posterior ambele orientate spre capul radial. Fibrele acestui liaament au raporturi intime cu cele ale liaamentului inelar radial. Liaamentele colaterale radiale limitează mișcările de adducție ale antebrațului. - liaamentul anterior este subțire și are oriainea în apropierea fosei coronoide și se dirijează prin trei fascicule: - superficial spre liaamentul orbicular, inelar; - mijlociu vertical spre apofiza coronoidiană; - transvers perpendicular pe primele două. - liaamentul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
anulare radii) este o formațiune fibroasă care pornește de la extremitatea anterioară a incizurii radiale, rulează spre posterior prin lateral extern față de capul radial. Este mai puțin vizibil fiind acoperit în cea mai mare parte de porțiunea lateral externă a liaamentului colateral radial al cotului. Liaamentul pătrat (lia. quadratum) este sub forma unei benzi fibroase, pătrate între marainea inferioară a micii cavități siamoidiene cubitale până la fața internă a colului radial. în poziție intermediară a antebrațului liaamentul este destins în timp ce în timpul supinației sau
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a stratului fibros și trimite spre procesul stilod radial o prelunaire. Există posibilitatea ca uneori să se realizeze comunicarea cu articulația radio-ulnară distală printr-o mică perforare a discului articular. Mijloacele de întărire ale capsulei articulare sunt reprezentate de ligamentele: - colateral radial al carpului se întinde de la apofiza stiloidă radială la fața antero- laterală a scafoidului; din acest ligament se pot desprinde fibre care se direcționează spre trapez și ligamentul inelar al carpului; - colateral ulnar al carpului este atașat apofizei stiloide
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ale capsulei articulare sunt reprezentate de ligamentele: - colateral radial al carpului se întinde de la apofiza stiloidă radială la fața antero- laterală a scafoidului; din acest ligament se pot desprinde fibre care se direcționează spre trapez și ligamentul inelar al carpului; - colateral ulnar al carpului este atașat apofizei stiloide cubitale dirijându-se spre piramidal, piziform și prin câteva fibre ajunge la ligamentul inelar ala carpului; - anterior este format din 2 fascicule: - unul radiocarpian, lung, orientat de la marginea suprafeței articulare radiale și a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
falangelor. Fața carpiană depășește pe cea falangană, astfel că pe circumferința acesteia din urmă se inseră un fibrocartilaj denumit ligamentul palmar care are rolul de a mări suprafața concavă a bazei falangei. Capsulele articulare sunt laxe și întărite de liaamente: - colaterale câte 2 pentru fiecare deaet, inserate pe fețele colaterale ale capetelor carpienelor și pe baza falanaelor proximale; -transvers profund (lia. matacarpeum transverum profund) care se intinde de la metacarpianul II la V pe fața anterioară a capului metacarpienelor inserându-se la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pe circumferința acesteia din urmă se inseră un fibrocartilaj denumit ligamentul palmar care are rolul de a mări suprafața concavă a bazei falangei. Capsulele articulare sunt laxe și întărite de liaamente: - colaterale câte 2 pentru fiecare deaet, inserate pe fețele colaterale ale capetelor carpienelor și pe baza falanaelor proximale; -transvers profund (lia. matacarpeum transverum profund) care se intinde de la metacarpianul II la V pe fața anterioară a capului metacarpienelor inserându-se la baza falanaelor proximale. 2. Articulațiile interfalanaiene (articulationea interphalanaeae manus
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
interfalanaiene (articulationea interphalanaeae manus) Policele prezintă numai două falanae în timp ce celelalte patru deaete au câte trei falanae. Articulațiile dintre falanaele unui deaet se realizează între bazele și capetele falanaelor. Fiecare capsulă articulară în parte este întărită de câte două liaamente colaterale și palmare. ARTICULAȚIILE MEMBRULUI INFERIOR (juncturae membri inferioris) Articulațiile membrului inferior se deosebesc ca fiind articulații ale centurii membrului inferior (articulațiile oaselor coxale între ele și sacroiliace) și articulațiile membrului inferior liber (2, 11, 12, 18, 20). ARTICULAȚIILE OASELOR BAZINULUI
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
său. Grosimea este variabilă: capsula fiind subțire anterior și mai groasă posterior. -transvers al aenunchiului sau bandeleta transversală care leaaă cele două meniscuri între ele; - rotulei sau patelar (lia. patellae), - popliteu oblic (lia. popliteum obliquum), - popliteu arcuat (lia. popliteum arcuatum), - colaterale tibial (lia. collaterale tibiale) și fibular (lia. collaterale fibulare), - încrucișate antero-extern și postero-intern (lia. cruciata aenus). ARTICULAȚIILE GAMBEI 1. Articulația tibio-fibulară superioară (articulatio tibiofibularis) Suprafețele articulare sunt: -fața articulară a capului peroneului, -fața articulară peronieră de pe condilul lateral al tibiei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este mai subțire și foarte strânsă pe laturi în timp ce în partea anterioară și posterioară este mai laxă dar, în același timp, și rezistentă. Tendoanele mușchilor extensori aderă intim la capsulă astfel încât aceasta nu este prinsă între oase în timpul mișcărilor. Ligamentele colaterale ale articulației sunt reprezentate de: - liaamentul lateral radiază de la maleola laterală la oasele tarsiene; este format din: - liaamentul talo-fibular anterior (lia. talofibular anterius), - liaamentul calcaneo-fibular (lia. calcaneofibulare), - liaamentul talo-fibular posterior (lia. talofibular posterius), fiecare dintre aceste se direcționează spre oasele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
plantare, - 3 liaamente metatarsiene interosoase. ARTICULAȚIILE DEGETELOR 1. Articulațiile metatarso-falanaiene (articulations metatarsophalanaeae) Fac parte din arupul de articulații elipsoidale. Suprafețele articulare sunt formate din capul metatarsianului respectiv și cavitatea articulara a falanaei corespondente. Mijloace de unire: - capsula articulara, -2 liaamente colaterale (lia. collateralis), - liaamentele plantare (lia. plantaria), - liaamentul metatarsian transvers profund (lia. metatarseum transversum profundum). 2. Articulațiile interfalangiene (articulations interphalanaeae pedis) Ca și la nivelul mâinii, există o articulație pentru haluce și câte două pentru celelalte patru deaete. Articulațiile sunt de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
interphalanaeae pedis) Ca și la nivelul mâinii, există o articulație pentru haluce și câte două pentru celelalte patru deaete. Articulațiile sunt de tip trohlee. Fiecare dintre articulații prezintă ca mijloace de unire: - capsulă, -un liaament plantar (lia. plantar), -două liaamente colaterale (lia. colateralia). MIOLOGIA Miologia este partea anatomiei care are ca obiect studiul mușchilor și a formațiunilor anexate lor. Musculatura se dezvoltă din foița internă a mezenchimului în zona care vine în contact cu coarda dorsală. Celulele se diferențiază și formează
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
coloană: este de a trage omoplatul intern; concomitent cu bascularea unghiul inferior al omoplatului spre coloana vertebrală; - când ia punct fix la nivelul omoplatului: trage coloana vertebrală spre acesta. Inervația provine din: - nervul mușchiului romboid; - nervul dorsal al omoplatului, ramură colaterală dorsală a plexului brahial. MUȘCHIUL DINȚAT POSTERIOR {I SUPERIOR (m. serratus posterior superior) Originea este la nivelul proceselor spinoase ale vertebrei C7 și ale primelor trei vertebre toracale. Inserția terminală se descrie ca fiind la nivelul feței externe a coastelor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articulației scapulo-humerale: abductor al brațului, sinergic cu mușchiul deltoid; - în menținerea capului humeral în articulația scapulo-humerală; - asupra capsulei articulare, de tensionare a acesteia, evitând pensarea acesteia între suprafațele articulare în mișcările articulației (capsulo-protector). Inervația este realizată de nervul subscapular (ram colateral a plexului brachial) C5 -. MUȘCHIUL INFRASPINOS (m. infaspinatus) Originea: - în fosa infraspinoasă; - pe fascia aponevrotică ce acoperă mușchiul. Inserția terminală este pe fațeta mijlocie a marelui trohanter al humerusului. Raporturi. Mușchiul se află sub mușchiul deltoid și deasupra articulației scapulo-humerale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
extensorul auricularului, extensorul ulnar al carpului [i anconeul; - planul profund: lung abductor al policelui, scurt extensor al policelui, lung extensor al policelui [i extensorul propriu al indexului. MUȘCHIUL EXTENSOR AL DEGETELOR (m. extensor digitorum) Originea este pe: - epicondilul lateral, - ligamentul colateral radial, - fascia antebrahială, - despărțitoarele fibroase care-l separa de mușchii din vecinătate. Corpul mușchiului se împarte în patru tendoane pentru degetele de la ll-V. Inserția terminală: fiecare din cele 4 tendoane se împarte la rândul său în câte trei ramuri aponevrotice
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Acțiunea este de: - extensor al mâinii pe antebraț, - supinator al mâinii, - flexor al antebrațului față de braț, - contribuie la mișcarea de supineție a antebrațului. Inervația este realizată prin nervul radial MUȘCHIUL SCURT EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI Origine: - epicondilul humeral lateral, - ligamentul colateral radial al articulației cotului. Inserția terminală este pe baza metacarpianului al treilea. Raporturi: - este acoperit aproape în totalitate de către mușchiul lung extensor al carpului; - acoperă osul radius; - distal este încrucișat de cei trei mușchi destinați policelui: extensor lung și scurt
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
lung și scurt, lung abductor. Acțiunea: - extensor al mâinii pe antebraț, - abductor al mâinii. Inervația este realizată de nervul radial prin ramura sa profundă. MUȘCHIUL SUPINATOR (m. supmton Origine: - suprafața rugoasă de sub incizura radială a ulnei, - creasta mușchiului supinator, - ligamentul colateral radial, - ligamentul inelar, - epicondilul humeral lateral. Inserția terminală: - supinator al antebrațului, - supinator al mâinii. Raporturile mușchiului sunt cu extensorii radiali ai carpului, extensorii degetelor, extensorul degetului V, extensorul ulnar al carpului. Acțiunea este de supinație a antebrațului. Inervația provine din
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ultimele patru degete, - pe tendonul extensorului comun al degetelui respectiv. Raporturi: - sunt acoperiți la nivelul palmei de tendoanele mușchiului flexor profund al degetelor, de arcul arterial palmar superficial; - acoperă spațiile interosoase; - posterior au ligamentul transvers metacarpian; - anterior vasele și nervii colaterali ai degetelor. Acțiunea: - flexori ai primei falange, - extensori ai ultimelor două falange. Inervația: este din nervul - median pentru cei doi mușchi lombricali laterali, - ulnar pentru cei doi mușchi lombricali mediali. MUȘCHII INTEROSOȘI Mușchii interosoși se gpsesc dispuși în spațiile interosoase
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ai degetelor și trei pe sub care trec mușchii lombricali împreună cu pachetele vasculo-nervoase ale degetelor. Părți din aponevroza palmară sunt situate de o parte și de alta a fasciculelor pretendinoase formând fasciculele laterale și mediale care ocolesc articulațiile metacarpo-falangiene, în timp ce părțile colaterale formează fasciile eminențelor tenare și hipotenare. Fascia palmară acoperă spațiile interosoase și metacarpiene. MUȘCHII MEMBRULUI INFERIOR (musculi membri inferioris) Musculatura membrului inferior se poate descrie ca fiind proprie a bazinului și musculatura membrului inferior liber: coapsă, gambă și plantă. MUȘCHII
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
membrelor inferioare constatate la un pacient cirotic, în absența hipoalbuminemiei, sugerează existența unui CHC cu invazia venei cave inferioare [36]. Uneori se pot evidenția semnele Virchow-Troisier,Sister Mary Joseph sau adenopatie axilară [4]. Semnele fizice ale cirozei: modificări cutaneomucoase, circulație colaterală, ginecomastie, atrofie testiculară, icter sunt ușor de evidențiat și sunt prezente mai frecvent în țările vestice și mai puțin în țările africane sau cele din Extremul Orient. S-a încercat o cuantificare a valorii diagnostice a semnelor clinice sugestive pentru
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92128_a_92623]
-
D.W. Griffith nu este politic, ci comercial. Și el este atins, cu asupra de măsură. Nașterea unei națiuni face, deși prețul biletului este urcat, în premieră, la 2 dolari, încasări fabuloase : aproape 10 milioane de dolari. Dar și efectele colaterale ale propagandismului brutal al filmului nu sunt mici : demonstrații antirasiste, însumând zeci de mii de oameni, marchează proiecțiile filmului în marile orașe americane. Un negru, bănuit de violarea unei albe, este linșat, potrivit declarațiilor făptui torilor, după modelul inspirațional din
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
receptorilor coronarieni (și a unora similari din circulația pulmonară), de exemplu cu veratridină sau nicotină (reflexul Bezold-Jarisch). Un mecanism particular de control nervos al arteriolelor este reflexul de axon de la nivel cutanat. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramuri colaterale speciale înapoi la vase, unde duc la eliberarea de substanță P, care determină vasodilatație și creșterea permeabilității peretelui capilarelor. Mecanismul nervos al oscilațiilor presiunii arteriale Undele respiratorii (~5 mm Hg; 0,2 Hz) se explică prin influența centrului respirator asupra
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
crescută, creștere, toate fiind însoțite de un deficit relativ al aportului de oxigen. Factorii de creștere sunt extrem de numeroși, reprezentați de diverse oligopeptide Hormonii steroidieni se opun acțiunii lor. Angiogeneza este stimulată de heparină și inhibată de protamină. Deschiderea vaselor colaterale se produce în decurs de minute iar creșterea vasculară are loc în interval de câteva zile (coronare). Proliferarea începe prin înmugurire la nivelul venulelor, cu disoluția membranei bazale și proliferarea celulelor endoteliale și continuă cu formarea chemotactică a unor extensii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
a acestora, pe acțiunea farmacodinamică și pe modul de utilizare. Solereder (1899) precizează că numărul și distribuția canalelor secretoare în tulpina compozeelor ar avea rol în identificarea genurilor. Tulpinile ierboase prezintă, în secțiune transversală, un inel de fascicule de tip colateral, cu un cordon de fibre periciclice. Perii de la speciile de compozee sunt de două categorii: tectori (uniseriați, cu celula terminală în formă de ac de busolă, stelați, peltați etc.) și glandulari (cu soclu unisau pluricelular, unisau multiseriat). Frunza este de
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
o zona cambială pluristratiticată. În axila cotiledoanelor, în concavitățile de pe laturile epicotilului, se observă muguri care au 2 sau 4 primordii foliare. Pețiolul cotiledonului prezintă epidermă cu peri tectori, parenchim fundamental de tip meatic și două fascicule conducătoare de tip colateral, dispuse față în față. În lungul epicotilului (foto 51), conturul secțiunii transversale devine pătratic-hexagonal, cu coaste atenuate. Epiderma se menține cu celule izodiametrice, din loc în loc fiind vizibili perii tectori și peri secretori; aceștia din urmă sunt scurți, de tip
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
arcurilor menționate (nodul are structură unilacunară). În timp ce țesuturile conducătoare din cele două arcuri au structură secundară, fasciculele foliare au structură tipic primară. Pe măsură ce se individualizează baza frunzei, lateral fiecărui fascicul foliar se edifică câte un fascicul foarte mic, de tip colateral închis. La un nivel superior al nodului, conturul secțiunii transversale devine aproximativ eliptic; în unele celule de parenchim cortical se observă pereți de diviziune, iar între fasciculul foliar și arcurile caulinare se individualizează un cordon de procambiu ce va pătrunde
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]