5,016 matches
-
70. În cadrul conflictelor importante dintre Uniunea Sovietică și statele NATO, toate regimurile socialiste s-au aliniat ferm în spatele Moscovei în sprijinirea regimurilor prietene din Coreea, Cuba și Vietnam și în spatele Germaniei de Est în problema Berlinului. Totuși, numeroase puncte de controversă au apărut în cadrul blocului în privința unor chestiuni majore ce implicau atitudinea guvernelor față de Uniunea Sovietică și a relațiilor economice și militare dintre ele. Relațiile din cadrul blocului Deși marxism-leninismul oferea anumite teorii relativ la conflictele dintre sistemul comunist și cel capitalist, el
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
fusese admirat foarte mult în cercurile de partid chineze, iar Mao era cu siguranță un beneficiar al cultului personalității dus pînă la extrem. În ciuda faptului că liderii chinezi fuseseră de acord cu intervenția sovietică în Ungaria, au apărut mai multe controverse între cele două state, ale căror detalii au fost discutate în cadrul diferitelor conferințe de partid. A devenit treptat evident că Uniunea Sovietică avea o rivală la conducerea lumii socialiste. Ca și Tito mai înainte, liderii chinezi nu se limitau la
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
tratatului de pace din 1948, Grecia urma să primească 45 milioane de dolari ca despăgubiri. Pe lîngă aceasta, deși același acord limita efectivele armatei bulgare la 65.000 de oameni, ele fuseseră mărite la 150.000-200.000 de militari.11 Controversa își avea originea și în naționalizarea de către bulgari a proprietăților grecești. Din cauza acestor conflicte, pe toată durata anilor '50 granița dintre cele două state a rămas închisă; drumurile și căile ferate directe au fost blocate, iar legăturile telefonice au fost
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
confruntat cu problema minorității maghiare. Această chestiune delicată avea să rămînă un subiect de dispută cu Ungaria, cu toate că cele două state făceau parte din același tratament diplomatic și militar. Basarabia și Transilvania continuau deci să constituie o sursă potențială de controversă pe plan internațional. În aprilie 1948 a fost adoptată o nouă Constituție, iar guvernul a trecut la implementarea unor masive schimbări economice. În iunie 1948 au fost naționalizate băncile, fabricile, companiile de asigurări, minele și toate mijlocele de transport. Prin
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mari probleme politice. Dificultățile cele mai mari constau în relațiile românilor cu grupul maghiar, care număra 1,6 milioane de oameni în 1956, majoritatea lor locuind în centrul Transilvaniei. Conflictele crîncene din timpul războiului nu au făcut decît să agraveze controversele de pînă atunci. Încercînd să detensioneze situația, Constituția emisă în 1952 prevedea instituirea în Transilvania a unei Regiuni Autonome Maghiare, formată dintr-un teritoriu în care 77 % din locuitori erau unguri. Cu toate că evreilor și turcilor li se permisese, ba chiar
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1962. Accentul principal era însă pus în continuare pe industrializare. Stalinist și marxist convins, Dej era deosebit de interesat de dezvoltarea industrială a țării, iar hotărîrea lui de a urmări atingerea acestui obiectiv avea să ducă în curînd la declanșarea unor controverse între guvernul român și cele ale țărilor vecine. În domeniul afacerilor externe, el colabora strîns cu Ion Gheorghe Maurer, care a devenit ministru de externe în 1957 și prim-ministru în 1961, fiind deci al doilea om ca influență în cadrul
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Ele s-au angajat în anii '60 într-un proiect comun de construire a unei hidrocentrale la Porțile de Fier, pe Dunăre. Contestarea de către chinezi a hegemoniei sovietice asupra lumii comuniste a constituit de asemenea un avantaj pentru români. În controversa aceasta, ei au încercat să ocupe o poziție de mijloc și să joace rolul de mediatori între cele două puteri: ei sprijineau revendicarea chinezilor în privința egalității dintre partidele comuniste, dar nu și atitudinea lor ostilă față de lumea capitalistă. Guvernul român
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pusă în discuție soarta Moldovei românești. Integritatea teritorială a României putea fi astfel încă o dată periclitată. Deși a recunoscut oficial în cadrul unei vizite făcute la Moscova în 1965 granițele dintre România și Uniunea Sovietică, chestiunea a rămas o sursă de controverse. Între timp, vechile dispute în privința Transilvaniei erau în continuare de actualitate. Problema era aici tot statutul ungurilor din România și efectul acestei chestiuni asupra relațiilor dintre București și Budapesta. Chiar dacă guvernul român depunea eforturi reale în vederea încurajării activităților culturale ale
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
peste graniță, iar schimburile culturale erau puțin numeroase. Problema era justificată de faptul că nivelul de viață din Ungaria era mai ridicat, situație care constituia un element de atracție suplimentar pentru ungurii din România. Chestiunea populației germane nu a provocat controverse de acest fel. Cu toate că membrii acesteia întîmpinau greutăți ca să emigreze, practic mulți au plecat. Nemulțumirile lor nu găseau o înțelegere adecvată în nici unul din cele două state germane. Invazia din 1968 din Cehoslovacia a fost un șoc neașteptat pentru relațiile
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
revizioniste ale lui Tito. Relațiile cu Iugoslavia au cunoscut din nou un curs descendent, iar acuzațiile privind situația din Kosovo și-au făcut iar apariția. Această problemă, care este analizată în secțiunea de mai jos, a rămas un subiect de controversă permanentă între cele două state. Pe lîngă nemulțumirea generală față de politica lui Hrușciov, guvernul albanez, ca și cel român, nu era de acord cu planurile de integrare ale Comecon-ului (CAER). Asemeni celorlalte state balcanice, Albania urma să fie o sursă
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pe lista candidaților. Iugoslavia acorda în același timp mai multe libertăți civile decît alte state dominate de comuniști. Chiar dacă nu exista o libertate deplină a presei, controalele aveau un caracter mai tolerant decît în alte părți. Un exemplu îl constituie controversa stîrnită în jurul revistei Praxis, o publicație bilunară care a început să apară la Zagreb în 1964. În ciuda faptului că grupul de colaboratori ai acesteia se declarau marxiști, articolele lor erau vădit critice la adresa situației sociale și politice din țară. Cu
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
faptul că noi trebuie să plătim pentru mașinile livrate de contractorii iugoslavi pentru uzinele noastre metalurgice prețuri cu 40 % mai mari decît cele de pe piața mondială.44 Cu toate că, în afară de Serbia, de Croația, de regiunea Kosovo și de Macedonia, au apărut controverse și în alte zone, acestea erau mai puțin fățișe și acute. Ca și sub vechiul regat, slovenii s-au adaptat relativ bine regimului comunist. Limba lor distinctă, care a beneficiat de o recunoaștere deplină, și lipsa unei alte soluții politice
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
față de acordarea de drepturi culturale tuturor grupurilor. Astfel, limbile naționalităților majore erau toate recunoscute oficial. În anii '70, conducerea iugoslavă s-a confruntat cu o perpetuare a problemelor analizate pînă acum; cea mai serioasă implica tot conflictele economice și naționale. Controversele naționale erau rezolvate prin menținerea atentă a echilibrului: numirile în posturile de stat și de partid erau determinate de o "cheie etnică" în vederea asigurării faptului ca fiecare popor să dispună de o influență proporțională cu numărul oamenilor din care era
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și primeau mase de turiști ca să dezvolte această industrie acum înfloritoare. Nu mai puțin de 6,15 milioane de turiști au venit în Iugoslavia în 1973, cifră care a scăzut la aproximativ 5,6 milioane în 1976 și 1977. Nici o controversă majoră nu a apărut la nivel diplomatic oficial într-un deceniu relativ lipsit de evenimente pentru continentul european. Poate că problema politică centrală a anilor '70 cu siguranță aceea care a suscitat cel mai mare interes și a atras cea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
un curs contestat în relațiile internaționale. Într-adevăr, legăturile prietenești cele mai strînse ale albanezilor erau cele din cadrul blocului socialist, adică cu Iugoslavia, Uniunea Sovietică și China, dar statul lor nu a ezitat să intre într-o o serie de controverse înverșunate cu o parte din țările din cadrul blocului. Iugoslavia a avut o poziție aparte în rîndul acestor patru state. Țara aceasta nu numai că a dus o politică externă extrem de independentă, dar a și permis o foarte mare libertate în interiorul
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
devină membră cu drepturi depline a acesteia abia în 1984. Pe toată durata acestei perioade, economia grecească avea posibilitatea să se pregătească în vederea asocierii cu țările industriale mai dezvoltate. SCHIMBĂRI SOCIALE ȘI ECONOMICE În ciuda creșterii opoziției față de Karamanlis și a controversei asupra Ciprului, perioada aceasta de relativă stabilitate politică a fost marcată de mari schimbări în viața Greciei. Deosebit de importantă era prosperitatea tot mai mare: venitul mediu pe cap de locuitor era în 1951 de 112 dolari, dar crescuse prin 1956
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
socialiste de planificare centralizată. Pe lîngă aceasta, cetățenii greci ezitau încă să-și investească banii ca persoane fizice în întreprinderile industriale. S-a apelat la o alternativă, încercîndu-se atragerea capitalului străin, dar aceste eforturi au devenit imediat o sursă de controverse politice. Uzinele de aluminiu de la Péchiney, care erau controlate de francezi, plus o rafinărie de petrol și uzina petrochimică construită la Salonic de Standard Oil din New Jersey erau ținta unor critici acerbe. Ambelor întreprinderi li s-au acordat concesii
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mare influență asupra celor îngrijorați și nemulțumiți de situație. Programul lui nu era revoluționar, Papandreou nemilitînd pentru ruperea alianței cu NATO sau pentru o modificare fundamentală a sistemului politic. El punea pur și simplu accentul pe problemele care stîrniseră cele mai multe controverse și care îi atrăgeau pe cei mai mulți dintre alegători. Popularitatea lui ca persoană era de asemenea importantă: Nu numai abilitatea inegalabilă a lui Papandreou de a se adresa maselor le captiva pe acestea. El sesizase pur și simplu setea de dreptate
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ambelor blocuri, chestiunea Germaniei și, în ceea ce privește statele comuniste, intervenția militară a sovieticilor în Ungaria și Cehoslovacia. Cu toate că toate statele balcanice participau activ la afacerile internaționale, ele își pierduseră într-o oarecare măsură libertatea de acțiune. În ciuda perpetuării multora dintre vechile controverse interbalcanice, era improbabil ca vreunul dintre aceste guverne să declanșeze un război fără aprobarea măcar tacită a marii puteri care o patrona. Deși teoretic nealiniată, Iugoslavia era nevoită să fie cu ochii pe ambele mari puteri. Mai mult, spre deosebire de situația
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
între fenomenele adjuvante. Probele ne stau la îndemână: mișcarea „din adâncuri” a pus capăt la 1821 unui regim confecționat de sus, de „Înaltul devlet”. AIIAI, tom XXIII/l, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași, 1986, pp. 263-270. II.1.3. O CONTROVERSĂ ISTORIOGRAFICĂ NEÎNCHISĂ: DECLANȘAREA CRIZEI („PROBLEMEI”, „CHESTIUNII”) ORIENTALE Așa numita „chestiune orientală” („problemă orientală” sau „criză orientală”) este, după cum se știe, un fenomen istoric de mare complexitate, controversat și astăzi în multe din aspectele sau fațetele sale. Controversa încetează însă numai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1.3. O CONTROVERSĂ ISTORIOGRAFICĂ NEÎNCHISĂ: DECLANȘAREA CRIZEI („PROBLEMEI”, „CHESTIUNII”) ORIENTALE Așa numita „chestiune orientală” („problemă orientală” sau „criză orientală”) este, după cum se știe, un fenomen istoric de mare complexitate, controversat și astăzi în multe din aspectele sau fațetele sale. Controversa încetează însă numai când este vorba de recunoașterea importanței sale în istoria universală și, cu deosebire, în cea a istoriei naționale a popoarelor direct implicate. Așa se și explică bogăția și varietatea literaturii care i-a fost consacrată, o literatură
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
religios și, în general, spiritual. Credem a nu fi lipsită de utilitate o înfățișare a ipotezelor relative la începuturile chestiunii orientale. Fără să ne propunem o inventariere a lor, vom încerca doar să ilustrăm diversitatea punctelor de vedere și întinderea controverselor. În această privință, arareori se poate vorbi de școli sau curente istoriografice întemeiate pe concepții clare, ci, dimpotrivă, mai degrabă despre păreri personale ale oamenilor de stat, istoricilor, publiciștilor etc. rezultate în propria lor experiență de viață ori științifică, influențată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
chestiunii orientale și definirea esenței ei, pentru determinarea locului românilor în acel proces nu a slăbit nici la istoricii români contemporani. Constantin Șerban i-a consacrat, relativ recent, o lucrare distinctă. Referindu-ne numai la tema preocupărilor noastre, adică la controversa privitoare la începuturile chestiunii orientale, remarcăm că pentru istoricul C. Șerban două din aspectele fundamentale ale chestiunii orientale sunt oarecum izolate. Mai precis, el, pe de o parte, leagă chestiunea orientală de fiecare popor amenințat, separând popoarele, iar pe de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au purtat în Peninsula Balcanică; în această regiune a continentului ele s-au purtat până la anul amintit mai sus, numai pe teritoriul Principatelor Române, care fac parte din sud-estul european, nu însă și din regiunea geografică a Peninsulei Balcanice. 4. Controversele în legătură cu stabilirea cronologică a începuturilor chestiunii orientale trebuie căutate, îndeosebi, în lipsa unei acceptări indubitabile a definiției chestiunii orientale, a ignorării uneia sau alteia din cele două aspecte fundamentale la care ne-am referit în paginile precedente. Așa se explică foarte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cunosciința țării și a poporului nostru sub toate punctele de vedere”. Primul pas către studiul realităților românești l-a constituit aprecierea globală a direcției de dezvoltare a societății noastre, apreciere divergentă față de aceea emisă de corifeii Junimii. În abordarea acestei controverse, ce avea să facă o îndelungată carieră, superioritatea se afla de partea lui A. D. Xenopol, care-și trăgea sursele gândirii din concepții mai înaintate și, neîndoielnic, mai realiste, beneficiind de o înțelegere mai largă și mai profundă a istoriei. După cum
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]