4,463 matches
-
Rebetol în asociere cu peginterferon alfa- 2b ( numai adulți ) sau interferon alfa- 2b ( adulți și copii sau adolescenți ) . Deși ribavirina nu are efecte cardiovasculare directe , anemia asociată cu utilizarea de Rebetol poate determina deteriorarea funcției cardiace , exacerbarea simptomelor unei boli coronariene sau ambele . De aceea , Rebetol trebuie administrat cu prudență la pacienții cu boli cardiace preexistente ( vezi pct . 4. 3 ) . Funcția cardiacă trebuie evaluată înaintea începerii tratamentului și supravegheată pe parcursul acestuia ; dacă apar tulburări , tratamentul trebuie întrerupt . Tulburări cardiovasculare : Pacienții adulți
Ro_879 () [Corola-website/Science/291638_a_292967]
-
valori crescute ale concentrației plasmatice de troponină , valori scăzute ale potasemiei , valori crescute ale bilirubinemiei indirecte . Tulburări cardiace : Frecvente : palpitații , interval QT prelungit pe traseul de electrocardiogramă Mai puțin frecvente : insuficiență cardiacă , angină pectorală , fibrilație atrială , efuziune pericardică , boală arterială coronariană , cardiomegalie , murmur cardiac , bradicardie . Tulburări hematologice și limfatice : Frecvente : neutropenie febrilă , pancitopenie . Mai puțin frecvente : trombocitemie , leucocitoză . Tulburări ale sistemului nervos : Frecvente : amețeli , parestezii . Mai puțin frecvente : hemoragie intracraniană , migrenă , tremor , hipoestezie , hiperestezie . Tulburări oculare : Mai puțin frecvente : hemoragie oculară
Ro_1022 () [Corola-website/Science/291781_a_293110]
-
în special torsada vârfurilor , nu trebuie să li se prescrie Tasigna o Necesitatea evitării prescrierii concomitente cu orice alte medicamente care pot prelungi intervalul QT o Precauție în prescriere la pacienții cu antecedente sau factori de risc pentru boală cardiacă coronariană o Faptul că Tasigna poate determina retenție lichidiană , insuficiență cardiacă și edem pulmonar • Faptul că Tasigna este metabolizată de către CYP3A4 și că inhibitorii puternici sau inductorii acestei enzime pot afecta semnificativ expunerea la Tasigna . o Faptul că inhibitorii pot crește
Ro_1022 () [Corola-website/Science/291781_a_293110]
-
insuficiență renală, pielite, pielonefrite, cistite cronice, litiazele urinare acide, sechele după operații asupra căilor urinare. În cură externă (prin îmbăiere) apele minerale din Borsec pot fi utilizate în: • boli cardio-vasculare: miocardite cronice - fără fenomene de insuficiență cardiacă; valvulopatii - compensate, insuficiență coronariană - cu accese ușoare, hipertensiunea arterială esențială - în stadiile incipiente, arteriopatii obliterante - în stadii incipiente, sechele după tromboflebite. În Borsecul de sus în zonele umede formate pe un strat argilos situate pe partea dreaptă a pârâului Usturoi se găsește turbă (în
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
a altor probleme cardiace decât persoanele cu greutate normală și care, de asemenea, suferă de boli cardiace. Totuși, la persoanele încadrate în grade de obezitate mai mari, riscul unor evenimente ulterioare este crescut. Nici chiar după o intervenție de bypass coronarian nu s-a observat o creștere a mortalității la persoanele supraponderale și obeze. În urma unui studiu, s-a constatat că rata de supraviețuire mai bună s-ar putea explica prin tratamentul mai agresiv pe care persoanele obeze îl primesc după
Obezitate () [Corola-website/Science/315043_a_316372]
-
statul în poziția culcat și noaptea, în timpul somnului. De multe ori există o limitare a numărului de exerciții fizice pe care acești oameni o pot efectua, chiar și atunci când aceștia sunt tratați. Cauzele comune ale insuficienței cardiace includ boala arterelor coronariene, incluzând un infarct miocardic anterior (atac de cord), presiune mare a sângelui, fibrilație atrială, boală valvulară cardiacă și cardiomiopatie. Acestea cauzează insuficiența cardiacă prin schimbarea structurii sau funcționării inimii. Există două tipuri principale de insuficiență cardiacă: "insuficiența cardiacă cauzată de
Insuficiență cardiacă () [Corola-website/Science/315187_a_316516]
-
nivelul SNC cuplată cu insuficiența mecanismelor compensatorii, datorită fie unei reduceri reflexe a întoarcerii venoase la inimă, fie răspunsului inadecvat al inimii la necesități crescute care cer o creștere a debitului cardiac. Sincopele se clasifică în "cardiace" (în aritmii, ateroscleroză coronariană obstructivă, tumori atriale (mixoame) și trombozele valvelor, stenoze orificiale și boli congenitale ale cordului), "vasodepresoare" (emotive și reflexe), "posturale" (hipotensiunea ortostatică). Din alterările de conștiență de lungă durată fac parte obnubilarea, soporul, stuporul, coma. Deși această stare clinică de gravitate
Conștiență () [Corola-website/Science/318699_a_320028]
-
în fiecare an cu aproximativ 10% în țările dezvoltate și au crescut cu 10% în țările în curs de dezvoltare. în 2013, atacul vascular cerebral a fost cea de-a doua cea mai frecventă cauză de deces, după boala arterelor coronariene, însumând 6,4 milioane de decese (12% din total). Aproximativ 3,3 milioane de decese au rezultat din accidente vasculare ischemice, în timp ce 3,2 milioane de decese au rezultat din atacuri vasculare hemoragice. Aproximativ jumătate dintre persoanele ce au avut
Accident vascular cerebral () [Corola-website/Science/316200_a_317529]
-
cum ar fi răgușeala, deglutiția dificilă sau tusea. Un procent de pana la 70% dintre persoanele care manifesta reactia anafilactica se confrunta cu probleme respiratorii. Eliberarea histaminei de către anumite celule cardiace poate cauza contracții subite ale arterelor coronare (spasm arterial coronarian). Aceasta întrerupe fluxul sangvin către inimă, ceea ce poate duce la moartea celulelor cardiace (infarct miocardic) sau la tulburarea ritmului normal al inimii (aritmie cardiacă) sau la oprirea inimii (stop cardiac). Persoanele care suferă de boli cardiace prezintă un risc crescut
Anafilaxie () [Corola-website/Science/320652_a_321981]
-
vezică urinară - reziduurile cancerigene sau toxice sunt în parte evacuate prin urină, crescând riscurile de cancer al vezicii urinare; cancer al pancreasului; cancer renal; boli cardiovasculare (arterioscleroza, degradarea mușchiului cardiac, accident vascular cerebral, anevrism aortic) - riscul de deces prin boli coronariene este de 70% mai mare la populația fumătoare; bronșită cronică și emfizem; disfuncții erectile - riscurile sunt de două ori mai mari decât la nefumători; probleme prenatale și postnatale - avort spontan, complicații ale sarcinii, deficit de creștere fetală, sindromul morții subite
Tabagism () [Corola-website/Science/321006_a_322335]
-
World . În acelaș an a apărut în filmul lui Robert Greenwald, Outfoxed, ]n care a criticat aspru canalul FoxNews întemeiat de Rupert Murdoch,calificându-l „de extremă dreaptă”. În aprilie 1997 Cronkite a suferit o operație de urgență de bypass coronarian quadruplu. El a murit la 17 iulie 2009 la New York, în vârstă de 92 ani, în urma unui accident vascular cerebral datorit bolii hematologice de care suferea. La 15 martie 2005 a murit la 89 ani, în urma unui cancer, soția lui
Walter Cronkite () [Corola-website/Science/326613_a_327942]
-
Un transplant de inimă, sau un transplant cardiac, este o procedură chirurgicală de transplantare de organ efectuată la pacienții cu insuficiență cardiacă în stadiu terminal sau care suferă de boală coronariana severă. Începând din 2008 a fost procedura cea mai frecventă pentru a lua o inimă de la un donator de organe decedat recent (cadavru alogrefa), si a o implantă la un pacient. Inima pacientului este fie eliminată (procedura de orthotopic) sau
Transplant de inimă () [Corola-website/Science/326740_a_328069]
-
precoce se poate depista în adolescenșă și se fac eforturi de prevenire primară necesare din copilărie. Vârsta este un factor important de risc în dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Se estimeaza că 87 la sută dintre oameni care mor de boli cardiace coronariene au peste 60 de ani. În același timp, după vârsta de 55 de an riscul de accident vascular cerebral se dublează la fiecare decadă. Mai multe explicații au fost propuse pentru a explica de ce cu vârsta crește riscul de boli
Boli cardiovasculare () [Corola-website/Science/326086_a_327415]
-
de ani. La femei, creșterea continuă brusc până la vârsta de 60-65 de ani. Îmbătrânirea este de asemenea, asociată cu modificări ale proprietăților mecanice și structurale ale peretelui vascular, care duce la pierderea elasticitatii arteriale și poate duce ulterior la boli coronariene. Bărbații sunt expuși la risc mai mare de boli de inimă decât femeile aflate la vârstă înainte de menopauză. Cu toate acestea, odată cu menopauza, riscul și la femei este similar ca la un bărbați. Printre oamenii de vârstă mijlocie, boala coronariană
Boli cardiovasculare () [Corola-website/Science/326086_a_327415]
-
coronariene. Bărbații sunt expuși la risc mai mare de boli de inimă decât femeile aflate la vârstă înainte de menopauză. Cu toate acestea, odată cu menopauza, riscul și la femei este similar ca la un bărbați. Printre oamenii de vârstă mijlocie, boala coronariană este de 2 până la 5 ori mai frecventă la bărbați decât la femei. Într-un studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății, s-a constatat că sexul contribuie cu aproximativ 40% la raportul mortalității în boli coronariene de inimă în funcție de
Boli cardiovasculare () [Corola-website/Science/326086_a_327415]
-
vârstă mijlocie, boala coronariană este de 2 până la 5 ori mai frecventă la bărbați decât la femei. Într-un studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății, s-a constatat că sexul contribuie cu aproximativ 40% la raportul mortalității în boli coronariene de inimă în funcție de sex. Un alt studiu raportează rezultate similare, în care diferențele de sex explică aproape jumătate din riscul asociat cu bolile cardiovasculare. Una dintre explicațiile propuse pentru diferența de sexn în bolile cardiovasculare este diferența hormonală. La femei
Boli cardiovasculare () [Corola-website/Science/326086_a_327415]
-
corelat cu bolile cardiovasculare. Pentru fiecare creștere de 10 μg/mc a PM2.5 se estimează u risc de mortalitate între 8-18% datorită bolilor cardiovasculare. Expunerea pe termen lung crește riscurile de ateroscleroză și boli inflamatorii ale inimii. Bolile cardiace coronariene se referă la funcționarea insuficientă a mușchiului cardiac și ca atare o circulație inadecvată a sângelui care alimentează mușchiul inimii(miocardul). Boala coronariană este cea mai frecvent asimilată cu bolile coronariene, deși boala coronariană poate fi datorată altor cauze, cum
Boli cardiovasculare () [Corola-website/Science/326086_a_327415]
-
bolilor cardiovasculare. Expunerea pe termen lung crește riscurile de ateroscleroză și boli inflamatorii ale inimii. Bolile cardiace coronariene se referă la funcționarea insuficientă a mușchiului cardiac și ca atare o circulație inadecvată a sângelui care alimentează mușchiul inimii(miocardul). Boala coronariană este cea mai frecvent asimilată cu bolile coronariene, deși boala coronariană poate fi datorată altor cauze, cum ar fi vasospasm coronarian. Boala coronariană este o boală a arterelor cauzată de acumularea de plăci de aterom în pereții arterelor care alimentează
Boli cardiovasculare () [Corola-website/Science/326086_a_327415]
-
de ateroscleroză și boli inflamatorii ale inimii. Bolile cardiace coronariene se referă la funcționarea insuficientă a mușchiului cardiac și ca atare o circulație inadecvată a sângelui care alimentează mușchiul inimii(miocardul). Boala coronariană este cea mai frecvent asimilată cu bolile coronariene, deși boala coronariană poate fi datorată altor cauze, cum ar fi vasospasm coronarian. Boala coronariană este o boală a arterelor cauzată de acumularea de plăci de aterom în pereții arterelor care alimentează miocardului. Angina pectorală (durere în piept) și infarctul
Boli cardiovasculare () [Corola-website/Science/326086_a_327415]
-
boli inflamatorii ale inimii. Bolile cardiace coronariene se referă la funcționarea insuficientă a mușchiului cardiac și ca atare o circulație inadecvată a sângelui care alimentează mușchiul inimii(miocardul). Boala coronariană este cea mai frecvent asimilată cu bolile coronariene, deși boala coronariană poate fi datorată altor cauze, cum ar fi vasospasm coronarian. Boala coronariană este o boală a arterelor cauzată de acumularea de plăci de aterom în pereții arterelor care alimentează miocardului. Angina pectorală (durere în piept) și infarctul miocardic (atac de
Boli cardiovasculare () [Corola-website/Science/326086_a_327415]
-
funcționarea insuficientă a mușchiului cardiac și ca atare o circulație inadecvată a sângelui care alimentează mușchiul inimii(miocardul). Boala coronariană este cea mai frecvent asimilată cu bolile coronariene, deși boala coronariană poate fi datorată altor cauze, cum ar fi vasospasm coronarian. Boala coronariană este o boală a arterelor cauzată de acumularea de plăci de aterom în pereții arterelor care alimentează miocardului. Angina pectorală (durere în piept) și infarctul miocardic (atac de cord) sunt simptome și stări cauzate de boala coronariană. Cardiomiopatia
Boli cardiovasculare () [Corola-website/Science/326086_a_327415]
-
a mușchiului cardiac și ca atare o circulație inadecvată a sângelui care alimentează mușchiul inimii(miocardul). Boala coronariană este cea mai frecvent asimilată cu bolile coronariene, deși boala coronariană poate fi datorată altor cauze, cum ar fi vasospasm coronarian. Boala coronariană este o boală a arterelor cauzată de acumularea de plăci de aterom în pereții arterelor care alimentează miocardului. Angina pectorală (durere în piept) și infarctul miocardic (atac de cord) sunt simptome și stări cauzate de boala coronariană. Cardiomiopatia înseamnă literal
Boli cardiovasculare () [Corola-website/Science/326086_a_327415]
-
vasospasm coronarian. Boala coronariană este o boală a arterelor cauzată de acumularea de plăci de aterom în pereții arterelor care alimentează miocardului. Angina pectorală (durere în piept) și infarctul miocardic (atac de cord) sunt simptome și stări cauzate de boala coronariană. Cardiomiopatia înseamnă literal "boală a mușchiului inimii" (" cardio" = inimă,"myo"= mușchi,"patie"= boală) este deteriorarea funcției miocardului (mușchiul inimii), din orice motiv. Oamenii cu cardiomiopatie sunt expuși de multe ori riscului aritmiei și/sau morții cardiace subite. Boli cardiace ischemice
Boli cardiovasculare () [Corola-website/Science/326086_a_327415]
-
Diabet zaharat tip II Fumatul Obezitatea Hiper/Dislipidemiile -Hemoleucograma:leucocitoza si VSH crescut -electrocardiograma (ECG/EKG) -coronarografia de urgenta -examen radioizotopic -ecocardiograma M- Morfina O- Oxigen N- Nitroglicerina A- Antiagregant plachetar Previziunile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că boala coronariană vă rămâne tot principala cauză de deces pentru următorii 20 de ani, reprezentând 12,2 la sută din mortalitatea generală. În fiecare zi, în România mor 40 de oameni prin infarct miocardic, iar 2 din 3 adulți prezintă diferite afecțiuni
Infarct miocardic () [Corola-website/Science/322129_a_323458]
-
sau acizi grași monosaturați (cum este uleiul de măsline) în defavoarea acizilor grași saturați (cum sunt cei din carnea grasă sau din unt). Promisiunea dietei este, pe lângă o pierdere semnificativă în greutate, de reducere a tensiunii arteriale și riscului de boli coronariene și de prevenire a diabetului. Metoda de pierdere în greutate Montignac este structurată în două etape, prima fiind de pierdere în greutate, iar cea de-a doua de stabilizare și prevenire a recâștigării kilogramelor pierdute. Această etapă este considerată a
Dieta Montignac () [Corola-website/Science/328765_a_330094]