4,500 matches
-
istoria cuceririlor britanice, mai ales În India și Africa; jurnalele cinematografice, buletinele de știri de la radio, ziarele, revistele ilustrate, poveștile pentru copii, benzile desenate, Întrecerile sportive, cutiile de biscuiți, etichetele de pe conservele de fructe, vitrinele măcelarilor - totul reamintea de prezența crucială a Angliei În inima istorică și geografică a unui imperiu maritim. Pentru insulari, numele de orașe, râuri și figuri politice din colonii și dominioane erau la fel de familiare ca și cele din Marea Britanie. Britanicii pierduseră „primul” lor imperiu din America de Nord; următorul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
anumite gesturi americane, guvernele britanice aveau să adere de acum Înainte cu loialitate la pozițiile Statelor Unite. Numai astfel puteau spera să-i influențeze pe americani și să-și asigure sprijinul acestora În momentele critice. Această realiniere strategică va avea consecințe cruciale pentru Marea Britanie și pentru Europa. Consecințele de lungă durată ale crizei din Suez s-au resimțit la nivelul societății britanice. Începutul anilor ’50 fusese neobișnuit de optimist pentru Marea Britanie și În special pentru Anglia. Alegerea unui guvern conservator În 1951
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cele șase state membre inițiale ale CEE. Comunitatea (mai târziu Uniunea) Europeană nu punea bazele unei Europe integrate din punct de vedere economic; ea era mai curând expresia instituțională a unui proces aflat deja În desfășurare 3. Un alt element crucial al revoluției economice postbelice a fost productivitatea crescută a muncitorului european. Între 1950 și 1980, productivitatea muncii În Europa Occidentală a crescut de trei ori față de rata din cei 80 de ani anteriori: PIB-ul pe ora lucrată a crescut
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de 100 de angajați. În afară de faptul că au trecut cu vederea infracțiuni fiscale, zonale, de construcție și de alte feluri, nu e limpede cum au susținut autoritățile centrale italiene eforturile economice ale acestor firme. În schimb, rolul statului a fost crucial În finanțarea schimbărilor de anvergură, care nu stăteau În puterea inițiativei individuale sau investitorilor particulari: aportul de capital nonguvernamental În Europa a fost mult timp o raritate, iar investițiile private din America nu au luat locul Planului Marshall sau asistenței
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Cheltuielile anuale pe reclame la produse În Marea Britanie au crescut de la 102 milioane de lire În 1951 la 2,5 miliarde de lire În 1978. În Franța, investițiile În publicitatea din revistele adresate adolescenților au crescut cu 400% În anii crucialii 1959-1962. Pentru mulți, lumea, așa cum era prezentată În reclame, era Încă de neatins: În 1957, majoritatea tinerilor francezi chestionați În sondaje se plângeau că nu aveau acces la divertismentul preferat, la o vacanță așa cum și-o imaginau, la propriile mijloace
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sudul Europei interbelice au format un electorat facil pentru naziști, fasciști sau populiști agrari de o zi. Însă fermierii, arendașii, cherestegii și pescarii la fel de necăjiți din nordul Îndepărtat al Europei s-au Îndreptat spre social-democrați, care sprijineau activ cooperativele agricole (cruciale În Danemarca, unde exploatarea agricolă comercială era frecventă și rentabilă, dar pe scară foarte mică) și anulau astfel distincția socialistă (aducătoare de dezastre electorale În celelalte țări) dintre producția particulară și scopurile colectiviste, dintre mediul rural „Înapoiat” și mediul urban
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
suntem cu Dubček. Suntem cu Mao. Slogan al studenților italieni (1968) Momentele cu un impact cultural major sunt de multe ori sesizate abia retrospectiv. Nu e Însă și cazul anilor ’60: contemporanii dădeau timpului lor - și lor Înșile - o importanță crucială. Ei au petrecut anii ’60, cum spunea trupa The Who, „vorbind despre Generația Mea”. Nu era o preocupare complet absurdă, după cum vom vedea, dar ea a contribuit, evident, la o perspectivă distorsionată. Deceniul va avea consecințe extraordinare pentru Europa modernă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
notabilă. Cele mai multe nu aveau un campus În sensul american al cuvântului (excepție fac aici universitățile britanice, mai ales Cambridge și Oxford), fiind integrate fizic În mediul urban Înconjurător: studenții căutau cazare și Își procurau cele necesare zilnic din oraș. Aspect crucial: deși erau În multe cazuri vechi de sute de ani, universitățile europene nu aveau fonduri proprii, finanțarea lor depinzând integral de oraș sau de stat. Pentru ca Învățământul superior să răspundă În timp util valului demografic care afecta deja școlile primare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
erau neapărat iconoclaste, fiind adeseori, deși de foarte bună calitate, convenționale din punct de vedere metodologic. Dar erau declarat interpretative, dirijate de obicei de o opinie politică non-dogmatică, dar inconfundabil de stânga. Marcată de sociologie, noua istorie acorda o importanță crucială clasei, și mai ales claselor sociale inferioare. Scopul ei nu era doar să nareze sau să explice un moment istoric dat, ci să-i dezvăluie semnificația profundă. Acest gen de istoriografie părea să conecteze trecutul și prezentul, speculația savantă și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Internațională a IV-a (a Muncitorilor) la care erau afiliate - erau greu de distins de comuniști: Îi unea aceeași fidelitate față de Lenin și nu-i separa decât istoria sângeroasă a luptei pentru putere dintre Stalin și Troțki. Exista o diferență crucială la nivelul dogmei - troțkiștii continuau să susțină „revoluția permanentă” și Îi acuzau pe comuniștii oficiali că au Întrerupt revoluția muncitorilor, limitând-o la o singură țară -, dar, În rest, unica diferență evidentă era că stalinismul fusese un succes politic, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fusese confiscată de o reacție birocratică similară cu lovitura de stat thermidoriană care i-a eliminat pe iacobini În 1794 - avea să le asigure pe viitor succesul. Dar Troțki purta și el aura puterii - la urma urmei, jucase un rol crucial În primii ani ai regimului sovietic și era răspunzător pentru o parte din devieri. Pentru o generație nouă și fără experiență politică, liderii pierduți ai comunismului european, cei care nu avuseseră șansa de a exercita responsabilități politice, erau eșecuri cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Presându-i să se miște mai repede, poporul Îi Întărea pe reformiștii din Partidul Comunist. Dubček a respins maifestul lui Vaculík și sugestia făcută comuniștilor de a abandona monopolul puterii. Ca vechi comunist, el nu putea Încuraja acest salt calitativ crucial („pluralism burghez”) și nici nu avea de ce. Pentru Dubček, partidul era singurul vehicul adecvat pentru transformări radicale, dacă se voia păstrarea atributelor vitale ale sistemului socialist. Cu cât partidul era mai popular, cu atât putea să facă mai multe schimbări
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lui Mitterrand a fost imediat comparat, sau alegerea lui Margaret Thatcher În 1979 -, votul francez din 1981 nu a fost complet redistribuit. De fapt, Mitterrand a avut chiar un rezultat mai mic decât la tentativele anterioare, În 1965 și 1974. Cruciale au fost Însă disciplina simpatizanților stângii (care În turul al doilea s-au solidarizat În jurul lui Mitterrand În loc să se abțină din Încăpățânare sectară) și opiniile Împărțite În sânul dreptei. Dintre cei care votaseră pentru Chirac În primul tur, 16% au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În fiecare Constituție europeană, inclusiv În cele ale „democrațiilor populare”. Dar, ca mod de a gândi politica, „drepturile” erau, de ani buni, complet demodate În Europa. După primul război mondial, drepturile (În special dreptul la autodeterminare) au avut un rol crucial În negocierile internaționale pentru un acord postbelic: la Conferința de pace de la Versailles, cele mai multe părți interesate și-au invocat vehement drepturile În Încercarea de a convinge marile puteri. Dar era vorba despre drepturi colective - drepturile națiunilor, popoarelor, minorităților. Mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a autointitulat Opinia Publică Împotriva Violenței. Ca și În RDG, falimentul partidului conducător a fost sesizat atât de rapid, Încât opțiunea unei reacții organizate din partea ariergărzii partidului a fost aproape din start exclusă. Rolul lui Havel a fost Însă la fel de crucial: În nici o altă țară comunistă nu apăruse o personalitate cu un prestigiu similar și, deși majoritatea ideilor practice și chiar a tacticilor politice ale Forumului Cetățenesc puteau apărea și În absența lui, Havel a fost cel care a captat și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fi putut, Nicolae Ceaușescu nu ar fi ezitat să urmeze exemplul Beijingului. Erich Honecker a luat În considerație ceva asemănător, și poate nu era singurul. Dar pentru majoritatea liderilor comuniști, acest lucru deja nu mai era posibil. Există un moment crucial În care orice regim autoritar muribund oscilează Între represiune și compromis. În cazul comuniștilor, Încrederea În propria lor capacitate de a guverna s-a evaporat atât de rapid, Încât păstrarea puterii prin uzul forței nu părea posibilă și nici de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a fost angajamentul de a conduce țara spre unificare 3. Pe 18 mai 1990, a fost semnat un acord vizând o „uniune monetară, socială și economică” Între cele două Germanii, iar pe 1 iulie a intrat În vigoare clauza ei crucială: circulația mărcii vest-germane În RDG. Est-germanii Își puteau schimba acum mărcile slabe la rata extrem de avantajoasă de 1:1 (nu mai mult de 40.000 DM). Din acel moment, salariile au fost plătite În RDG În mărci germane, conform unui
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Un aparatcic din epoca lui Brejnev, specializat În construcții industriale Înainte de a deveni Secretar al Comitetului Central, Elțîn a urcat constant pe scara ierarhică a partidului - până În 1987, când a fost demis brusc pentru critici aduse superiorilor. În acest punct crucial, Elțîn, care avusese destule ocazii să constate cum orice schimbare reală era Înăbușită În fașă de birocrația de partid și de stat, a avut inteligența politică de a se reinventa ca politician rus: remarcându-se mai Întâi ca deputat reprezentând
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
limbă În instituțiile publice, amintirea resentimentelor și a disprețului s-a combinat pur și simplu cu noile preocupări, dând dezbaterilor politice din țară o intensitate - și un venin - pe care temele În discuție nu le justificau. Unul dintre episoadele simbolice cruciale În acest „război lingvistic” s-a consumat În anii ’60 (la o jumătate de secol după ce olandeza fusese aprobată ca limbă oficială În școli, În tribunale și În administrația locală și la 40 de ani după ce folosirea ei În aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
rândul europenilor că, dintre toate instituțiile UE, cei 732 de membri aleși ai Parlamentului European sunt cei mai puțin importanți. Puterea revine de fapt Comisiei, numită de guvernele naționale, și Consiliului de Miniștri, format din reprezentanții acelorași guverne. Prin urmare, cruciale sunt opțiunile de la scrutinul național. De ce să pierzi timp selectând maimuța, când trebuie să alegi cu grijă flașnetarul?* De asemenea, chiar și cel mai simplu cetățean Începea să priceapă că oamenii „fără chip” din Bruxelles dispuneau de puteri reale. De la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cucerite și populate de un imperiu, care, deși au o topografie variabilă, marchează o importantă limită politică și culturală. De la Marea Baltică până În Balcani, aceste regiuni și locuitorii lor s-au Înțeles pe sine ca pavăză a civilizației: punctul vulnerabil și crucial unde se sfârșește lumea cunoscută, iar barbarii sunt ținuți la distanță. Dar aceste granițe sunt fluide și s-au modificat deseori, În funcție de epocă și circumstanțe; implicațiile lor geografice sunt Înșelătoare. Polonezii, lituanienii și ucrainenii se prezintă toți În literatura și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
modernătc "Eseu despre memoria europeană modernă" Problema răului va fi Întrebarea fundamentală a vieții intelectuale postbelice În Europa - așa cum moartea a devenit problema fundamentală după războiul de dinainte. Hannah Arendt (1945) Uitarea, aș spune chiar eroarea istorică, este un factor crucial În crearea unei națiuni; astfel, progresul studiilor istorice reprezintă adesea un pericol pentru identitatea națională... Esența unei națiuni este faptul că indivizii au multe În comun și că au uitat multe lucruri. Ernest Renan Toate lucrările istorice despre evenimentele din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
crimei prin excelență: tentativa unui grup de europeni de a extermina până la unul membrii altui grup de europeni, aici, pe pământ european, și nu foarte demult. „Soluția finală la problema evreiască” propusă de Hitler nu este numai sursa unor aspecte cruciale din jurisprudența internațională postbelică: „genocidul” sau „crimele Împotriva umanității”. Ea determină și statura morală (și legală, În unele țări europene) a celor care se pronunță asupră-i. Negarea sau minimalizarea Holocaustului echivalează cu o autoexcludere din discursul public civilizat. De
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cent). Variațiile posibile din jurul cuvântului "vin" explică în mare parte prețuirea acordată sfântului Vincențiu de comunitatea viticolă. Totuși, nu asta pare să fi fost cauza principală. Data la care este sărbătorit Sfântul Vincențiu, 22 ianuarie, se află într-o perioadă crucială a ciclului anual. Ea corespunde aproximativ solstițiului de iarnă și trecerii de la o stare de somn a vegetației la cea de trezire la viață 39. Pe de altă parte, se va constata cu amuzament că, începând cu secolul al XVIII
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
que doit subir tout traducteur soucieux de rendre dans să propre langue l'étrangeté d'une langue et d'une culture autres que leș siennes.36 La traduction devient outil de transformation culturelle, d'émulation et d'émancipation. Un point crucial de la théorie des romantiques allemands est le changement de perspective en ce qui concerne le statut du métier de traducteur et de la traduction en tânt que produit : on dépasse ce que Berman appelle la " condition ancillaire " de la fidélité à l
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]