5,380 matches
-
m-ar putea numi fericire.Zgomote infernale mă străpung de veacuri și mi-s ciuruite malurile astea erodate pe care mi te sprijini în fiecare noapte cu miresme de regina nopții și trandafiri sălbatici. În mine și-a făcut aseară cuib chiar aurora boreală. Așa, imperfectă, ca o pasăre rănită în ambele aripi sau chiar împușcată perpetuu în gât să nu mai scoată triluri hâșcâite, ca o vioară dezacordată. Lumea ar avea nevoie de perfecțiune. Eu nu gândesc perfecțiunea. Zidurile mele
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
aveți grijă de voi!. Drum bun! —Mulțumim! După plecarea tinerilor, Sebastian și Zina au avut ce discuta. Vezi,Zina dragă, ne zbăturăm s-o înfiem, să fie fata noastră și uite că ajunse să se mărite și să zboare din cuib. —Ca toți copiii. Eu n-am plecat de la ai mei și i-am lăsat singuri? Oriunde s-ar duce, știm c-avem un sprijin.Eu nu-i ajut pe ai mei? Când a fost mama bolnavă, n-am ținut-o
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
gloată, înfrunt lumina făcîndu-mi de lucru pe sub scaune, căutîndu-mi cele două sute de lei pe care nu le-am avut niciodată în perioada aia, așteptând să se golească sala de lume, care parcă de a dracului comenta zborul lui Nicholson peste cuibul de cuci rezemând scaunele; spre disperarea mea, care atât am încercai să-mi găsesc cele doua sute imaginare pierdute pe jos, încît, după ce în sfârșit au ieșit toți, nu mai eram sigur dacă nu cumva chiar le-am avut la
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
nu puteai fi vorba. Mi-acopăr fața și cotesc, prăvălindu-mă pe scări în speranța să dau de complicele meu, dar, ghinion, la etajul de jos, studenți și profesori, însoțiți de asistenți, dezbăteau la rândul lor soarta indianului scăpat din cuib și nu păreau să ajungă la vreo concluzie după cantitatea de fum și numărul de țigări împrumutate pe secundă. Dintr-o dată, toată lumea se întoarce către mine zumzetul conversației se stinge brusc, toți înțepenind cu privirile la mine, fixîndu-mă și uitând
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
să mă schimb, pentru că într-adevăr mi-era frig. Când am ieșit din baracă, nu mai era acolo. M-am ofticat că nu reușisem să-i smulg măcar un număr de telefon. Dar cum la barza chioară îi face Dumnezeu cuib, mi-o aduce Pelicanul în seara următoare direct pe terasa unde încingeam petreceri în fiecare noapte. Atunci am aflat că în ziua cu privitul orizontului luase hotărârea să se despartă de fostul soț, așa că i-am astâmpărat eu pofta de
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
respectivă au fost scoase la iveală, după minuțioase și îndelungate cercetări, oase de mamuți și de alte specii de animale ale cavernelor de acum cîteva milioane de ani. Noua peșteră a fost denumită de principalul ei descoperitor, arheologul Iancu Răgălie, " Cuibul viselor", un patetic și inspirat apel adresat tuturor speologilor și iubitorilor de drumeție din țara noastră...". După ce în articol se vorbea pe larg și despre alte descoperiri formidabile din această peșteră, printre care desene rupestre, unelte și arme ale omului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
creier de broască? Oum o să ne cățărăm noi pînă la înălțimea aceea, unde numai vulturii ajung? Ori vrei să cădem cu toții în prăpastie? Ș-apoi, intră și Virgil în discuție, ce-ți închipui tu că putem descoperi în găurile acelea?... Cuiburi de vulturi!... Lilieci ori păianjeni!... Altceva ce putem găsi? Cine s-ar fi putut urca pînă acolo să ascundă "comorile" pe care le visezi tu? Măi oameni buni, reluă foarte convingător Bărzăunul, deși un expert ar fi putut descoperi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
o surprinse transformată în stană de piatră, cu un zîmbet lung, de care se aninau toate zările și cu un deget rămas uitat, poate pentru totdeauna, în palma strînsă a lui Virgil... Altă pasăre neagră își luă zborul dintr-un cuib nevăzut și se pierdu în cer ori în negura abisurilor. Și era așa de tristă pasărea aceea, și soarele era trist, și toată lumea era tristă în ochii Bărzăunului... Se rezemă de un colț de stîncă și închise ochii pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
și la nimic altceva. Nu auzi nici cînd îl strigă Ilinca să-i ofere o bucată de plăcintă cu mere și nici cînd Vlad spuse cu destulă răutate că păsările cele mari și negre care fuseseră văzute zburînd își au cuibul în capul Bărzăunului. Ochii săi dădeau mereu tîrcoale pietrelor... Da, categoric! Fuseseră așezate așa de o mînă omenească. Erau mai întîi trei bolovani de aceeași mărime și de aceeași formă așezați unul lîngă altul ca trei sentinele, apoi două lespezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
în floare și flori zâmbitoare de toate culorile și miresmele. Primăvara a dat iar tonul la viață. Oamenii au început muncile agricole pentru a pregăti recoltele bogate din toamnă. Păsărelele s au apucat și ele de muncă și își fac cuiburi noi, frumoase și încăpătoare. Magia primăverii se simte peste tot... câtă iubire, câtă frumusețe este pretutindeni! Toată natura, toate viețuitoarele se bucură de magia primăverii! Cu toții sunt fericiți! Tărâmul acesta de poveste am vrea să fie tot anul, dar ne
ANTOLOGIE:poezie by Talida Boboc () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_659]
-
nici pe Constantin nu-l mai putem controla la bârlogul lui, că ne atacă din spate garnizoana de la Cetatea Neamțului. Fără ariergardă, mișelul ne lovește și pe noi, bravii mei căpitani. Așa că mai întâi va trebui să pălim acolo, la cuibul de vulturi de la cetate... Să-i nimicim pe toți, până la ultimul mișel! Și bogățiile toate să le confiscăm. Ordon strângerea corturilor! De îndată ridicăm întreaga tabără. Oștenii să nu rămână în urma convoiului, că-i paște pericolul să fie capturați de către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mânau nouri de zăpadă zile și nopți de-a rândul și le nămețeau în dune nesfârșite prin toate văile, pe toate drumurile, chiar și pe șoseaua crăiască Cernăuți-Suceava. Gerurile năprasnice crăpau fagii și stejarii în pădure și oul corbului în cuibul din vârful bradului de pe creasta dealului. Cu toate vitregiile naturii, deși cu vizibilă lentoare, viața își urma cursul firesc: lumea se veselea, femeile nășteau, bătrânii mureau. Dis-de-dimineață, flăcăii rupeau cărări către pădure, copiii către școală, gospodarii spre fântână și standoală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
fără menajamente și înscrise la capitolul deziluzii majore. Casa părintească, atât de mult visată în jumătate de secol de pribegie, a regăsit-o doar într-o stăruitoare amintire, cu acoperișul în patru ape, cu prispa de pământ la temelie și cuiburi de rândunele sub streașina joasă. Lipsea și grădina, și livada, și fântâna, și Iazul Morii. Și casa bunicilor Manole și Manoloaia lipsea de la locul zbenguielilor cu ceata de verișori din frageda copilărie. Nici crucea de stejar a bunicului din cimitirul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Și să-l vezi dumneata pe huțulică spășit, cu sfărcurile mustății pleoștite și cu coada între picioare, ca un câine hămesit și hăituit, dând târcoale gospodăriei abandonate și rugându-o pe huțulcă să-l ierte și să-l reprimească la cuibul fericirii lor. Dar pe unde mi-ai umblat, Trifănele, nu mai puțin de-un an și-o vară? Și unde-s caii? Unde-s banii, Trifănele? Că m-ai lăsat cu fânu-n munte și cu grajdul plin de vite... și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
a nu mai puțin de douăsprezece generații de școlari fiecare. Așa că n-au ținut cornute și nici animale de tracțiune, ci doar grăsuni pentru carne, păsări felurite, oi și capre pentru stână, pești în heleșteu, albine în stupină. În schimb, cuibul lor era inegalabil, exemplar, dotat cu toate utilitățile moderne și tradiționale trebuincioase, lucrat cu gust până la cel din urmă detaliu, din interioare și de la anexe, grădină, livadă, împrejmuiri. Că doar nu în zadar toți nepoții așteptau cu nerăbdare vacanțele ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cu zumzete, cu fructe, legume și bucate ecologice, cu ozon berechet, cu hârjoană și mijoarcă prin livadă și hambare; cu patine pe lac în timpul iernii și cu săniuș pe derdeluș. Dar și feciorii împreună cu nevestele reveneau cu mare drag la cuibul copilăriei, din când în când, la sfârșit de săptămână, în căutare de stropi de liniște și pace la casa cu livadă ce se îngemăna cu fagii și stejarii falnici ai pădurii din preajmă. Când pregătirile fură încheiate până la ultimul amănunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
trifoiaș sălbatic de pe pajiști însorite și a floare de cireș de pe versanții gazde ale arborilor înveșmântați în straie de mireasă. Spectacolul naturii este completat de simfonia albinelor culegătoare, de trilurile privighetorilor și de chemările insistente la nuntire ale păsărilor fără cuib. Și bogăția asta de mireasmă și culoare durează câteva săptămâni că, odată cu încheierea stadiului de maturizare, încep ninsorile cu petale dalbe ale florilor de cireș ce albesc zările și cărările. Cu îndreptățită mândrie oamenii locului amintesc oaspeților ori de câte ori au ocazia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
eu deprinderile noastre din moși-strămoși nu le încalc de dragul unei presupuse moșteniri... Că m-ar lua la trei-păzește toate fetele de măritat din șapte sate și cătune! Și-apoi ce! Noi nu am fi în stare să ne dobândim un cuib pe plac prin munca noastră, cu brațele noastre și cu ajutorul alor mei? Iar mamă-ta n-are decât să-și păstreze averea neștirbită! Că doar eu nu mă voi cununa cu avuția ei, ci cu Vasile al ei, dacă va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
178 Amanții 187 Micuțul negru 202 Torționari cinstiți 223 Vasilica 245 Când vor înflori cireșii 263 Drumul Omului 279 Curriculum vitae 291 În colecția Epica au apărut: (alfabetic) Vasile IFTIME, De la Petru citire Romel MOGA, Drumul regăsirii Constantin PÎRÎIALĂ DOROȘ, Cuib de litere Doina POPA, Ca frunza-n vânt Gheorghe SCHWARTZ, Hotarele istorice Gheorghe SCHWARTZ, Justiția suverană sau adevăratul tratat de drept procedural Constantin SIMIRAD, Pelerin prin două milenii Dan TOMORUG, Hotarul zeilor Eugen URICARU, Complotul sau Leonard Bîlbîie contra banditului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
La un moment dat, avu impresia că gândurile lui luaseră chipul unor păsări ale întunericului. Le urmări mental zborul, trimițându-le spre ținuturi pustiite pentru a se pierde în neant. Nu voia cu nici un chip ca acestea să-și facă cuib în șatra sa. Se simțea ca un copac doborât de furtuni nelegiuite și neașteptate. Nu bănuise niciodată că se pot aduna atâtea neliniști și tristeți în ființa sa. Câte lacrimi au vărsat țiganii în lungul drum prin hățișurile lumii, nimeni
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
care toți ai casei, excluzându-l pe Vișinel, fuseseră purtați de pegași nestruniți pe meleagurile unor gânduri nedeslușite, dimineața, se despărțiră de un pat în care visele nu-și făcuseră culcuș și liniștea nu venise ca o pasăre așteptată la cuibul ei. Soții luară un mic dejun la repezeală și ieșiră cu grijă pe ușa din spate, chipurile să nu-i trezească pe băieți. Dimineața de iulie râdea promițătoare peste urbe. În pașii lor se tăinuiau întrebări ce păreau a fi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
fiecare fibră a lumii și reușeai să te acordezi ei, făcînd-o să reverbereze. Descărcarea unei blestemate energii te-a făcut însă să pierzi luciditatea care dădea concretețe peisajului. Pescărușii țipă mai tare căci fulgerul acela pare că le-a distrus cuiburile. Îți lepezi veșmintele și te așezi pe nisip, direct în aerul rece. Diurna întemeierii se capătă greu, ca un “-Ah!” ieșit din nudul roz al acestei dimineți adolescente. V. părăsitul sînt gol. Îmi e frig și soarele acesta ce apare
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
și mă simt unealtă. Primesc șocul acolo unde orice om, oricît de tare, s-ar clătina. În poligonul de sprijin pe care ne adăpostim pentru a ne odihni de lupta cu lumea și a ne încărca de nădejde; în căldura cuibului. Dispare orice posibilitate de a-mi împărtăși durerea sau bucuria. Și singurătatea care invadează totul mă înnebunește. Inima trupului meu din spital se oprește și cu greu doctorii reușesc s-o facă să bată din nou. V. scriitorul sînt paralizat
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
la un moment dat el simte o tristețe incomensurabilă, și tristețea asta strigă la ataaac și îi intră prin toate țesuturile, și uite cum câș tigă teren nesimțita și e incredibil cum perversa asta de tristețe vrea să-și facă cuib la pieptul lui, și-acum se pregătește să înfigă steagul de conchistador în inima lui, și chiar în clipa asta mă uit la fața lui de actor aproximativ celebru și-l văd cum se scutură vio lent și spune acuma
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
gângania aceasta și tot n-am găsit-o. A apărut mai târziu și putea fi omorâtă cu praful de DDT folosit și contra păduchilor. Acești gândaci invadatori i-ai văzut și tu la noi în grădină pe cele 50 de cuiburi de cartofi și ca să-i combatem am folosit tot felul de insecticide, căci DDT-ul a fost socotit cancerigen și nu s-a mai folosit. Am să-ți mai povestesc și altceva. Cred că de pe la vârsta de șase ani am
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]