6,346 matches
-
țigara și suflă o trâmbă de fum prin care l-am văzut zâmbind visător. E o meserie frumoasă. Să faci fântâni, puțuri, tuburi d-alea, da, mi-ar plăcea foarte mult să am meseria ta. — Nu văd ce te-mpiedică, dom’ director. Pune așa cum ai spus bunul de tipar acum pe manuscris, și te iau cu mine la tuburi. Să vezi ce bine o să fie. O să faci mușchi, dom’ director, și am tras mâneca cămășii de pe brațul drept și i-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
plăcea foarte mult să am meseria ta. — Nu văd ce te-mpiedică, dom’ director. Pune așa cum ai spus bunul de tipar acum pe manuscris, și te iau cu mine la tuburi. Să vezi ce bine o să fie. O să faci mușchi, dom’ director, și am tras mâneca cămășii de pe brațul drept și i-am arătat bicepsul Încordat. Vei deveni un bărbat adevărat, ascultă aicea la mine, dom’ director. — Văd că mă-nveți de bine. Îmi vrei binele... Fugi! Până vara viitoare să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
te iau cu mine la tuburi. Să vezi ce bine o să fie. O să faci mușchi, dom’ director, și am tras mâneca cămășii de pe brațul drept și i-am arătat bicepsul Încordat. Vei deveni un bărbat adevărat, ascultă aicea la mine, dom’ director. — Văd că mă-nveți de bine. Îmi vrei binele... Fugi! Până vara viitoare să nu te mai prind pe-aicea. Vara aia oricum era pe sfârșite. Ortansa nu mai apăruse prin curtea Unității nici cu Viorel și nici singură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu rugină. Râse: da-l vezi că știe de frică de rangă. Păi asta-i baza. Da’ matale, dacă n-ai lucrat prin hale, n-ai de unde să știi că fier pe fier... Hai, Relule, sus ușor cu el! Hai, dom’ Gomoiu, scoate mâinile alea din buzunare! — Ușor, Relule! strigă moș Victor. — Radiatoru’! se rățoiește Leontina. — Lasă-l dracu’ de radiator, dadă Leontino, pune mâna pe el și Împinge. Și-așa a dat Victor o groază de bani până acuma... — Ba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
o jumătate de cutie pe halat și pe jos. Amândoi erau la fel de interesați de Laur. Ca veri ce-i eram, eu și Andrei trebuia să știm unde s-a dus și ce-nvârtește. Da’ ce-a mai făcut jigodia aia, dom’ major? Întrebă Andrei. Plutonierul Cosmescu clipi parșiv din ochii lui mici și injectați, ca scobiți cu vârful cuțitului În buturile stacojii ale obrajilor. — Astă iarnă când l-am găsit pe-aici n-avea viză pe buletin. Ce căuta el aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
că ce face el e cea mai mare tâmpenie? Omu’ ăsta te ține ca pe copilu’ lui, te-a adunat de pe drumuri și tu-i faci chestii d-astea? Da’ acuma a plecat, lăsați-l dracului. Ori de ce-l căutați, dom’ major? A mai făcut ceva, vreo furăciune, a dat În cap? Noi nu l-am mai văzut. Sunt două luni și ceva. Nu-i așa, Relule? Da, cine naiba l-a mai văzut de vreo două luni? — Da’ voi, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
să ne mulțumim stăpânii. Păi Laur, da, Trandafir Laurențiu pe numele lui, vărul meu și al lui Ilieș Andrei, plutonierul știe, l-a avut În vedere permanent cât și-a făcut de lucru pe-aici. Păi unde să se ducă, dom’ major? S-o fi dus și el la mă-sa, spun, să-i dea să sugă. Se uita cam cruciș la mine cu ochii ăia de porc sătul și care stă să adoarmă. O zice că-l iau peste pula
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Laur cu Viorel? Cine pentru cine pune obrazu’ și curu’. N-am prea luat aminte la aranjamentele lor tot Învârtindu-mă prin bătătura asta cu gândul la ale mele. Îi explic plutonierului: — El e un copil amărât tare de tot, dom’ major. Mă-sa și tac-su nu mai sunt Împreună de când l-au făcut. Până să apuce să se ridice și el puțin și l-au tot aruncat de la unul la altul și l-au gonit mai mult În lume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și l-au gonit mai mult În lume și acuma muncește și el și face foamea pe unde apucă, pe unde se lipește și el. Dacă a greșit cu sacu’ ăla de ciment, trebuia să-i dați o bătaie bună, dom’ major, ca să se-nvețe minte. Da’ dacă moș Victor, care-i ca și un tată pentru noi, a pus obrazul pentru el, Înseamnă că n-a meritat barem o palmă. S-a lecuit el și așa, n-o să mai facă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
irupse Într-un hohot de râs. Parcă ar fi dirijat cu țeava saltul dezarticulat al celui din fața sa. — Ha! răcni plutonierul Cosmescu. Îl vedeam pipăindu-se Între picioare, probabil după pistol, dacă nu cumva făcuse pe el. Tu erai?... — Io, dom’ major! Io și cu Relu. Suntem la datorie. Nu știam la cine latră câinii. Mișună bandiții p-aicea... Nu credea el În bandiți, dar mi se pare că-i era frică de Întuneric și n-am avut cum să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Nu credea el În bandiți, dar mi se pare că-i era frică de Întuneric și n-am avut cum să-l ținem de vorbă afară. Intrase și se așezase pe marginea patului să-și tragă sufletul. Era În trecere dom’ major și-n drum spre casă, tocmai ieșise din tură și văzuse lumină... — I-am oprit cartofi, cum a spus. Trei saci. Să se ducă să și-i ia, ie În magazie la impegat. — Moșu’ e la nuntă, am spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
la reteveiele de țeavă din mâinile noastre de care nu ne despărțeam pentru nimic În lume. Andrei stătea În stânga lui, pe marginea patului, iar eu pe patul din fața lor. Am fi fost la o adică dispuși să-l ascultăm pe dom’ major, dar să n-o lungească prea mult... — Ce să facem dom’ major? zise Andrei puțin iritat. Păzim șantieru’ ăsta al Unității. D-aia ne ține moș Victor pe lângă el și ne dă să mâncăm. Ca să nu se-apropie nimeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pentru nimic În lume. Andrei stătea În stânga lui, pe marginea patului, iar eu pe patul din fața lor. Am fi fost la o adică dispuși să-l ascultăm pe dom’ major, dar să n-o lungească prea mult... — Ce să facem dom’ major? zise Andrei puțin iritat. Păzim șantieru’ ăsta al Unității. D-aia ne ține moș Victor pe lângă el și ne dă să mâncăm. Ca să nu se-apropie nimeni. Are gestiune serioasă aici. Dormim cu rându’, mai dăm câte-o tură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
să-l Înghesuim peste moșu' sub birou. După ce trase câteva fumuri, se ridică și-și scutură scrumul de pe piepții uniformei. — Mă duc, băieți. Aveți grijă pe-aicea. Și nu uitați mâine dimineață la magazie de impegat. — N-aveți nici o grijă, dom’ major. Andrei se ridicase o dată cu el și-l urma Îndeaproape. Merg să vă conduc. — Nu-i nevoie. — Ba-i nevoie! i-o reteză pe un ton care nu suporta replică. Să vă scot barem din incintă. Câinii ăștia, eh, parc-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și adorm unde se nimerește să-i ia somnul. Se vedea că se duc la lucru, ceea ce m-a făcut să deduc despre manifestația aia că o să se Întâmple după-amiază, după orele lor de serviciu. - N-am de unde să știu, dom’ne, dac-au tras În lume. Nu știe nimeni precis ce-a fost. Mi-a povestit și mie aseară un vecin care lucrează În miliție de niște huligani care face scandal și sparge la vitrine, mai spune tipul acela micuț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pe care Îl așteaptă de-atâta amar de vreme păru să le sporească Încrederea și să le dezlege limbile. - A ajuns Revoluția și la noi, spuse unul rotofei, cu fața Îmbujorată năpădită de o bură de tuleie. Nu se putea dom’ne! Și cehii și nemții și bulgarii, și numai românii să nu se mai trezească odată, dar Hansi o ținea pe-a lui, vroia neapărat să știe dacă au tras În lume... Cum naiba să nu tragă? Îi aruncă celălalt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
stânga! o somă Laur doar pe jumătate-n glumă. Știi ce tare dă cu stânga aia? Îmi spuse după ce se liniștiră. Nelișor, Neluța mea, se smiorcăi apoi, fă și tu o mâncărică de cartofi pentru diseară când ne Întoarcem cu dom’ maior, că fasolica s-a terminat. Hai, țuțule, mișcă! Hai, mâncați-aș flocii tăi ăia ca mătasea de porumb. - Ți-am spus să nu mai zici așa! Neli se strâmbă amenințător, scuturând brațul stâng și schițând un croșeu: Măi țâgane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
chiar nu m-așteptam la matale la așa ceva. Nu mai bea, nea Costică, că dai În primire. - V-ați Înnămolit și v-ați Înmulțit. Ce-ați zis voi, că vă luați tot neamu’ de ciori și stați la maioru’ Zlate? - Dom’ maior, face Laur, Îți dăm două mii de lei pe cameră și ce pula mea mai vrei? Să te luăm În căsătorie? - Unde mai găsești bă cameră cu două mii de lei pe tot litoralu’ la ora asta? - La maioru’ Zlate, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
care-ți răscolea ființa... Era înfricoșător... era sinistru... O tăcere deasă se așternu în compartiment, că îți țiuiau urechile. După o vreme, fostul cheferist rupse tăcerea, vorbind rar pe un ton gros, ca numai pentru sine. „ Ciudate sunt destinele omenirii, dom’le ! Tare ciudate !” Toți din compartiment, ne uitam la el cu ochi întrebători. Și, după o vreme tot el continuă. „... Urâtă întorsătură, dom’le, tare urâtă !”. „ Da, dom’le, ai dreptate... tare urâtă !”, interveni un bărbat, cu mustață mică, și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cheferist rupse tăcerea, vorbind rar pe un ton gros, ca numai pentru sine. „ Ciudate sunt destinele omenirii, dom’le ! Tare ciudate !” Toți din compartiment, ne uitam la el cu ochi întrebători. Și, după o vreme tot el continuă. „... Urâtă întorsătură, dom’le, tare urâtă !”. „ Da, dom’le, ai dreptate... tare urâtă !”, interveni un bărbat, cu mustață mică, și ochi vii și inteligenți, care de la urcare din București, încă nu scosese nici o vorbă.. Părea un tip taciturn. Mi se pare că ne-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pe un ton gros, ca numai pentru sine. „ Ciudate sunt destinele omenirii, dom’le ! Tare ciudate !” Toți din compartiment, ne uitam la el cu ochi întrebători. Și, după o vreme tot el continuă. „... Urâtă întorsătură, dom’le, tare urâtă !”. „ Da, dom’le, ai dreptate... tare urâtă !”, interveni un bărbat, cu mustață mică, și ochi vii și inteligenți, care de la urcare din București, încă nu scosese nici o vorbă.. Părea un tip taciturn. Mi se pare că ne-am aventurat prea mult, dom
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
dom’le, ai dreptate... tare urâtă !”, interveni un bărbat, cu mustață mică, și ochi vii și inteligenți, care de la urcare din București, încă nu scosese nici o vorbă.. Părea un tip taciturn. Mi se pare că ne-am aventurat prea mult, dom’le! își continuă el ideea. Expedițiile vaste, întotdeauna au fost riscante... Să ne amintim de Campania în India a lui Alexandru Machedon 1 , ori, a lui Tamerlan 2 , în China... ș.a. Tăcu o clipă și-și șterse sudoarea de pe frunte
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Să ne amintim de Campania în India a lui Alexandru Machedon 1 , ori, a lui Tamerlan 2 , în China... ș.a. Tăcu o clipă și-și șterse sudoarea de pe frunte cu o batistă mare, tărcată, apoi, continuă rar și grav. Astăzi, dom’le, asistăm la un război uriaș... purtat de armate ale căror efective se ridică la milioane de luptători, pe un spațiu imens al Globului, cu operațiuni de o uriașă amploare, care pun în joc zeci de mii de care blindate
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
I pe care l-a luat prizonier.A murit în drum spre China pe care se pregătea s-o cucerească. Azi, trăim cea mai mare încleștare din câte a trăit omenirea vreodată... Către ce liman ne îndreptăm, oare?!... Ai dreptate, dom’le, ciudate sunt destinele omenirii..!” Toți din compartiment îl ascultam cu uimire și curiozitate pe noul venit. Da, dom’le... ne-am aventurat prea mult în nesfârșitele stepe rusești...!”, concluzionă tot el sec. „ Dom’le, o mare forță se ridică
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cucerească. Azi, trăim cea mai mare încleștare din câte a trăit omenirea vreodată... Către ce liman ne îndreptăm, oare?!... Ai dreptate, dom’le, ciudate sunt destinele omenirii..!” Toți din compartiment îl ascultam cu uimire și curiozitate pe noul venit. Da, dom’le... ne-am aventurat prea mult în nesfârșitele stepe rusești...!”, concluzionă tot el sec. „ Dom’le, o mare forță se ridică la orizont... „sovietele”, dom’le..! trebuie să înțelegem..!” vorbi apăsat cheferistul. „ Fii serios, dom’le... Ce forță... Ce „Sovi
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]