6,873 matches
-
Petersburg nu avu temei să fie nemulțumit de alegerea făcută: Bibescu se arătă, în tot timpul domniei, cu desăvârșire devotat Rusiei și supus direcției rusești. Cult, energic, înzestrat cu o minte deosebit de ageră și cu darul cuvântului, împrejurările în care domnise Ghica îi arătaseră cu prisosință că, date fiind împrejurările din afară și dinlăuntru, nu putea să stea în scaun decât prin bunăvoința Rusiei. El primi deci domnia, fiind ferm hotărât să urmeze în ocârmuirea lui direcția ce avea să-i
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
forme necruțătoare și imperioase, care sunt semnul tuturor actelor sale domnești de până acum, și, printr-un ofis, cere smerit Adunării, al cărei vot l-a robit astfel, să se arate generoasă și indulgentă. Am grijă să alăturez aici ofisul domnesc în chestiune și va fi de-ajuns ca E. V. să-l asemene cu deosebitele documente anexate la depeșele mele precedente, pentru a recunoaște, după această schimbare atât de bruscă de ton și de dispoziție, că, în împrejurările care au
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
astfel. S-a temut că verbul a proteja, aplicat în accepțiunea sa cea mai curată, să nu aducă prea repede pace între concetățeni, prosperitate și belșug pe acest pământ privilegiat și, în ciuda aspirațiilor celor mai obișnuite, a dezbinat spre a domni, urmând să semene dizolvante împrejurul său... Obșteasca Adunare, care, cu majoritate de 22 voturi contra 18, se pronunțase asupra necesității de a răspunde precedentelor ofisuri ale Domnului, a adoptat pe neașteptate, cu o majoritate de 24 voturi contra 16, un
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
al Rusiei, al cărui candidat fusese. În realitate, el era un om deosebit de capabil și un administrator fără pereche, mai ales pentru acea vreme, dar, foarte prudent și pozitiv, își dăduse seama că, în starea împrejurărilor de atunci, nu putea domni decât cu ajutorul și bunăvoința Rusiei; se resemnase deci, de la început, a suferi amestecul ei, silindu-se, pe cât putea, să-1 țină în oareșicare margini. Domnul Moldovei trecea drept candidat al Porții. Fire nobilă și generoasă, era stăpânit de idei liberale și
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
democrației interne de partid, naționalismul excesiv al conducătorilor etc. În stadiul acesta încă nu se folosesc apelative jignitoare, liderii iugoslavi Tito, Kardelj, Djilas, Rankovici fiind numiți cu mult mai blândul „tovarăși”. Pe de altă parte se arată că în interiorul partidului domnește „un regim birocratic și dictatorial”, orice încercare de critică fiind eliminată „prin mijloace de represiune teroristă.” Ei încearcă să-și mascheze greșelile prin „declarații și măsuri stângiste”, decizând „în mare grabă” naționalizarea micii industrii și a micului comerț, anunțându-și
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
problema țărăneasca și în chestiunea hegemoniei proletariatului.” De exemplu, cooperativele de productie se constituie pe baza aportului adus de membrii (pământ, vite, unelte), venitul distribuindu-se după acesta, nu după munca depusă, ceea ce implicit îi favorizează pe chiaburi. De asemenea, „domnește dezmățul polițienesc”, în Iugoslavia aflându-se sub arme circa 800.000 oameni, adică 6 - 7% din întreaga populație, în timp ce la momentul culminant al celui de-al doilea război mondial, armata de partizani nu depășea 300.000 oameni. Referitor la procesul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
fiecare dintre ele se găseau 4 - 5 paturi de scânduri. O saltea de paie și două plăpumi murdare constituiau tot așternutul. Nu există nicio rufărie”. O altă relatare provine de la Fiume (Rieka), unde la șantierele navale și în alte întreprinderi domnea dezordinea și haosul. În majoritatea cazurilor, conducătorii nu posedă suficiente cunoștințe tehnice, întrucat criteriul după care sunt numiți nu este capacitatea profesională, ci atașamentul față de regimul Tito. Muncitorii sunt dezinteresați și rămân indiferenți la „întrecerea” dintre brigăzi și fabrici. Premiile
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
sunt pătrunse de încredere reciprocă... De când și-a căpătat reputația de conducător iugoslav, Tito a pierdut în mare măsură reputația să de comunist. În nenumărate rânduri el a declarat că nu intenționează să desființeze proprietatea privată și sistemul social care domnește în Șerbia”. În același an la Neapole, cei doi s-au întâlnit, Tito reiterând ideea că nu va instaură comunismul în Iugoslavia. În paralel, Churchill s-a dezis de regele Petru și de guvernul său din emigrație. Pentru a-l
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Belgrad, în care se protestează împotriva actelor provocatoare de la granița celor două state. În încheiere se reia un pasaj dintr-o cuvântare a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care spunea: „Faptul că țara noastră se află în imediata vecinătate cu Iugoslavia, unde domnește clica fascista a lui Tito-Rankovici, cea mai mârșava agentura a agresorilor americani, cere din partea noastră o permanentă veghe”. Așadar, majoritatea analizelor ce se fac liderului iugoslav, converg către un personaj atent la detalii. Chiar dacă formația să este indiscutabil stalinista, modul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Situații similare au fost semnalate în Bosnia și Herțegovina. Acțiuni radicale sunt prezente în raionul Belgrad, țăranii sârbi recurgând la incendierea comitetelor sătești și a cerealelor aflate în depozitele amenajate de acestea. Relevant pentru atmosferă ostilă regimului de la Belgrad, ce domnea în țara noastră, ni se pare atitudinea unei muncitoare de la I.C.S. „Alimentară” Târgu-Jiu, Dănița Pandilovici, o emigranta desigur, care îi critică public pe liderii patriei sale. Invocând „Apelul de la Stockholm”, se angaja că va milită „pentru înlăturarea regimului fascist și
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
presei locale, că peste Dunăre, în țara vecină, aproape de Gorj, aveau loc evoluții ce îngrijorau regimul politic de la București, implicit autoritățile locale. Se impunea o propagandă bine orchestrata, capabilă să inoculeze populației de „aici” sentimentul sărăciei, teroarei și fricii ce domnește la nivelul locuitorilor „de dincolo”. Într-o anumită doză de măsură lucrurile erau reale, motiv pentru care articolele din publicațiile Gorjului purtau un aer de credibilitate. În altă ordine de idei, si la români lucrurile se prezentau oarecum similar. Naționalizarea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
rinichi sau peste mîini și picioare pe arestați fără să stea mult pe gînduri. Obișnuiți să nu gîndească, fiind numai dresați să reacționeze la "ținta vie în mișcare", aceștia mai și provoacă uneori conflicte în situațiile în care în penitenciar domnește calmul, ca tot ei să le "stingă", iar mai apoi să raporteze despre activitatea întreprinsă. Am avut o grămadă de plîngeri că ei scot deținuții din cameră în miezul nopții și îi bat. Aceste cazuri sînt de obicei foarte greu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fapte rele în acel turn îl închidea. Putem zice că se aseamănă cu edicula ce este la Țarigrad și cum acei ce închideau Turcii nu mai aveau nădejde de viață, așa și aici în țară la noi era turnul bisericii domnești". Nicolae Muste povestește că tot secolul al XVII-lea temnițele gemeau de tîlhari, de boieri căzuți în dizgrația domnilor și de oameni care nu-și plăteau dările: "Cari nu aveau să dea îi lega la pusce și îi ungea cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
zic o vorbă de-ale lor, citesc direct și rămân impresionați. — Atunci, la Cluj, v-ați întâlnit cu un rol care avea să devină semnătura Dvs. Dacă în Carmen v-ați mai duelat cu una, cu alta, în Dalila ați domnit niște zeci de ani. V-a plăcut atunci, la prima vedere? — Da. E o operă extraordinară, în care femeia este completă. Senzuală, răzbunătoare, frumoasă, rănită. Tot ce reprezintă viața și relația dintre un bărbat și o femeie este acolo. Eu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
în sufletul compozitorului pentru a învinge destinul. Uvertura romanului expune tema: „chestia țărănească”. înainte ca țăranii să intre în scenă, discuția din tren, care-l are ca personaj-martor pe Titu Herdelea, pune în evidență păreri despre împilarea și nedreptatea care domnesc la sate, despre mizeria vieții țăranilor: „Dumneavoastră nu cunoașteți țăranul român, dacă vorbiți așa! Ori îl cunoașteți din cărți și din discursuri și atunci e și mai trist, fiindcă vi-l închipuiți martir, când în realitate e numai rău și
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
strămutarea în altă zonă a orașului și mai ales demolarea locuinței pentru care munciseră aproape toată viața. Am rămas multă vreme cu aceste imagini în memorie și povesteam la fiecare cunoscut pe care-l întâlneam despre aceste distrugeri. Peste tot domnea un nor de praf încât nu se putea respira. Când nu bătea vântul să-l mai împrăștie, era groaznic de suportat, însă muncitorii erau obligați să-l suporte, oricât de neplăcut și de dăunător ar fi fost, pe vremea aceea
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
unde nimic nu este considerat imposibil, ci totul trebuie făcut indiferent de greutățile și obstacolele care apar în viață.Mă rușinam singur de gândurile mele, eram derutat, ca și ceilalți, să nu mai vorbesc de starea de spirit deplorabilă, care domnea în cadrul unității. Am mers acasă în concediu, în Oltenia mea, două săptămâni, unde m-am refăcut puțin moralicește, devenind și mai optimist. Apoi am revenit la unitate iar aici am descoperit aceeași situație blestemată. Toți, de la soldat la general, speram
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Astfel, profesorii care făceau politică georgistă urmau să participe în număr mare, la congresul extraordinar al profesorilor secundari, care urma să aibă loc în 7 și 8 martie, pentru a susține discursul susținut de profesorul Grigore Forțu, împotriva imoralității ce domnea la curtea regală. Alte acțiuni ale "Frontului Constituțional" au avut loc în lunile februarie și martie, la Turnu Severin și la Arad609. În realitate, "Frontul Constituțional" nu era susținut în întregime de membrii celor două partide cartelate. Poziția critică exprimată
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
să patinăm pe Brateșul înghețat (patinele lui erau ceva foarte improvizat, legate cu cârpe de ghetele nici ele prea zdravene), unde se strângeau mulți copii, într-o învălmășeală breugheliană. Odată m-a poftit la el acasă, în cartierul Bădălan, unde domnea mizeria mizeriilor, ceva cu totul inedit pentru mine, cum n-am mai văzut niciodată, poate numai în reportajele cinematografice din zilele noastre, din „lumea a treia“. O cocioabă de lemn, cu o singură încăpere, în care dădeai de două priciuri
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de sfârșit de an, acum în Cluj. Spre deosebire de școală, pentru publicul mai mult sau mai puțin perciunat de acasă îmi sacrificam cu generozitate corzile vocale, scoțând răgete conforme emfazei pustiitoare;a sultanului, dar implicându-l și pe demnul moșneag ce domnea peste valahi într-o urlătoare similară. Dintre acești spectatori, din familiile lor, n-am mai revăzut pe nimeni după Auschwitz, așa cum dintre chiriașii ce ne-au precedat în actuala locuință doar băiatul s-a întors, zărindu-l câteodată pe stradă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
bogați și săraci. Mobilizarea noastră nu este însă la înălțimea mizelor actuale. Să reflectăm înainte de a acționa, desigur, dar să și acționăm până nu este prea târziu! Mai vrem orașul? Ce oraș vrem? Ce valori, drepturi și libertăți vrem să domnească în el? Vrem un oraș închis, ori unul pluralist și divers? Scriem planuri, vorbim de "reînnoire urbană", de "orașe reînnoite", de "refacerea orașului" etc., dar nu luăm în seamă ce se întâmplă în orașele reale, nu vedem complexitatea lor, nu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
falși locatari etc). Haussmann însuși, fără să sustragă fonduri în folos personal, nu a ezitat să jongleze cu conturile 1. Iar împăratul pare să fi acceptat aceste practici frauduloase fiindcă ele făceau parte integrantă din regula jocului. Un "liberalism" special domnește astfel în timpul celui de-al Doilea Imperiu: regimul pune finanțele publice în slujba marilor dinastii burgheze. El face colectivitatea să suporte riscurile financiare și să garanteze beneficii "antreprenorilor" reprezentați de companiile private concesionare ale serviciilor publice 2. Alianța intervenției publice
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
patriarhal al societății rusești în general: „În timp ce celelalte state din Europa sunt, datorită originii și dezvoltării lor, state feudale, Rusia este un stat patriarhal. O serie întreagă de consecințe decurg din acest simplu adevăr (...). Familia este miniatura națiunii. În ea domnește o perfectă egalitate de drepturi. Atâta vreme cât este reunită, șeful său este tatăl familiei; odată ce acesta moare, primul născut dintre fii [devine șef și - n.n.] dispune de întreaga proprietate, atribuind, fără a se consulta cu nimeni, partea ce revine fiecărui membru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
fizică a tatălui biologic, situație în care locul acestuia este luat de un alt membru al familiei, numit de acum înainte „bătrânul”, chiar dacă nu are o vârstă înaintată: „Centrul unității familiale se afla în șeful său, tatăl (...); o egalitate absolută domnea printre ceilalți membri ai familiei (...). Dacă tatăl înceta să existe, fratele cel mai mare îi prelua locul (...), iar dacă printr-un accident oarecare transmisia naturală a autorității paterne era întreruptă, de exemplu, ca urmare a demenței fratelui mai mare sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
deren Conflicte in der gegenwärtigen Zeit (Organizarea agrară în provinciile Paderborn și Covery și conflictele lor actuale), Berlin, 1829. Frederick Wilhelm al IV-lea (1795-1861), fiul cel mare al împăratului Frederick Wilhelm al III-lea al Prusiei, îi succedă acestuia, domnind între 1840 și 1861. Dennison, T.K. și Carus, A.W. (2003). The Invention of the Russian Rural Commune: Haxthausen and the evidence. În The Historical Journal, Londra, vol. 46, 3, 563-566. Starr, op.cit., 467-468. Ibidem, 468. Ibidem, 467-468. Fiu al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]