5,533 matches
-
a fost cazul lui Marx, �ntre 1845 ?i 1848, acesta va fi ?i cazul multor filosofi sociali ru?i care, c�teva decenii mai ț�rziu, �?i vor afla refugiul �n acest regat foarte liberal. Rusia, �ntre ?tiin?? ?i revolu?ie G�ndirea social? rus? apare marcat?, mai mult dec�ț oricare alta, de circumstan?ele politice care i-au favorizat na?terea. �ntr-un imperiu dominat de o birocra?ie greoaie, pu?în deschis? reformelor, sus?în?toare a unei ideologii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de mentorul s?u. A urmat o perioad? de circa zece ani foarte fecunzi �n timpul c?rora a publicat principalele elemente ale operei sale economice ?i s-a deschis c?tre sociologie, care �i ap?rea că o voca?ie tardiv?. C?tre sf�r?ițul vie?îi, Pareto, vechi liberal, s?a raliat fascismului mussolinian, ?i discreditul a fost aruncat peste o ambi?ie insolit? de a construi o sociologie ?tiin?ific? bazat? pe observarea faptelor, dar care conducea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
st�nga), Pareto a vrut s? demonstreze c? fenomenele sociale se supun unor cicluri, c? puterea că ?i bog??iile s�nt inegal distribuite, �n beneficiul elitelor care recurg la for?? sau la viclenie pentru a-?i impune o domină?ie �ntotdeauna disputat?. Prin această el aducea o contribu?ie original? la teoria clasei dominante, tem? predilect? a politologiei n?sc�nde, pe care o ilustraser?, �naintea să, Gaetano Mosca (1884) ?i Robert Michels (1911). Transmiterea ?i partajul mo?tenirii leplaysiene
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ta importan?? că ?i familia. Ei caut? s? combine monografia ?i statistică, pe care le consider? metode complementare. Tot sub impulsul lui Cheysson aflat � din 1881 � la pre?edin?ia Societ??îi de Statistic? din Paris, ei pun �n discu?ie nodul dur al anchetei leplaysiene, analiza bugetelor de familie, c?reia �i substituie studiul puterii de cump?rare a familiilor, care presupune cunoa?terea salariilor ?i a pre?urilor nu numai a cheltuielilor. Or, cum s? cuno?ți salariile ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
apropiat statisticienilor actuali, observă?ia este l?rgit? la ansamblul societ??îi, chiar dac? familia r?m�ne un teren de studiu privilegiat. Totu?i, tipologia familial? a lui Le Play face obiectul unor critici severe ce repun �n discu?ie prioritatea acordat? familiei l?rgite. Mai mult dec�ț familia, problemele educative re?în acum aten?ia membrilor ?tiin?ei sociale. Pentru a le studia, ei se �ntorc spre lumea anglo-saxon? pe care mediile liberale franceze � din care fac parte
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
unei viziuni mai pragmatice asupra disciplinei. �n 1911, pun? ile dintre ei chiar s-au rupt: Hobhouse a demisionat de la conducerea revistei, iar partizanii ?tiin?ei sociale aplicate vor afla refugiu la Universitatea din Liverpool, unde se creeaz? o sec?ie de sociologie. �n ceea ce-i prive?te, eugeni?ții (membri ai Sociological Society) ?i-au format propriul lor laborator de biometrie cu ajutorul unei dona?îi din partea lui Galton, care ?i-a asigurat astfel propriul mecenat. Soma?i s? ia parte
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ionism, �n timp ce al?îi tr?geau c?tre un liberalism destul de strict, puternic inspirat de Spencer. Printre interven?ioni?ți, Ward este primul care propune o viziune coerent? a ?tiin?ei sociale. Sigur c?, acest botanist de forma?ie r?m�ne sensibil la necesitatea de a lega ?tiin?ele sociale ?i cele naturale, dar niciodat? n-a �ncetat s? insiste asupra distan?ei ce separ? evolu?ia biologic? ?i evolu?ia social?. El sus?ine chiar c? această
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a �ncetat s? insiste asupra distan?ei ce separ? evolu?ia biologic? ?i evolu?ia social?. El sus?ine chiar c? această din urm? ar trebui s? treac? sub controlul oamenilor ?i al societ??îi, de unde propunerile sale de interven?ie necesar? a autorit??îi publice �n domeniul educa?iei, de unde sprijinul dat de el mi?c?rîi reformiste. Sociologul devine aici un expert care trebuie s? se pun?, f?r? complexe, �n slujba progresului ?i a bun?st?rîi sociale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
astfel de fenomene ?i de a participa la gestionarea lor. Majoritatea sociologilor ader? la viziunea lui Ward asupra disciplinei. Un bun exemplu �n acest sens ne este furnizat de Giddings care, la New York, este foarte legat de mediile reformatoare, gra?ie c?rora ob?ine o catedr? de sociologie la Columbia. Din aceast? universitate s�nt lansate faimoasele anchete asupra comunit??ilor (Community Social Survey), care vor conta enorm �n recunoa?terea ?tiin?ific? a sociologiei americane �ntre cele dou? r
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
unui club care, mult timp dup? moartea sa, a continuat s?-i �ntre?în? memoria ?i opera. Acestea se reduc totu?i la o mic? lucrare ap?rut? �n timpul vie?îi, �n 1907, �n care descoperim tema de predilec?ie a lui Sumner, chiar resortul s?u intelectual cel mai profund: acela de a da seama de originea, natura, persisten?a �cutumelor�, regulilor sau normelor care guverneaz? ac?iunea oamenilor. Noutatea pe care o aduce este aceea c? distinge moravurile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a lui Gumplowicz ?i a altui sociolog austriac pe care l-a citit bine, Ratzenhofer, este evident?. Opera academic? a lui Small conteaz? cu siguran?? mai pu?în dec�ț ac?iunea să militant? �n favoarea sociologiei [Barnes, 1948]. Gra?ie unor fonduri private, �n 1892 s-a creat la Chicago un departament de sociologie. Small a fost primul director ?i r?m�ne �n aceast? func?ie timp de treizeci de ani. Prin departamentul s?u au trecut personalit??i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
în dec�ț ac?iunea să militant? �n favoarea sociologiei [Barnes, 1948]. Gra?ie unor fonduri private, �n 1892 s-a creat la Chicago un departament de sociologie. Small a fost primul director ?i r?m�ne �n aceast? func?ie timp de treizeci de ani. Prin departamentul s?u au trecut personalit??i importante pentru viitorul disciplinei, printre care Lawrence J. Henderson (psihosociolog industrial care a fost la originea ?colii rela?iilor umane) ?i William Thomas care � la cei peste
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i demolarea Imperiului? Ce s-a �nt�mplat �n SUA, unde tocmai a imigrat, cu a sa impresionant? reu?it? institu?ional?? 1. Sociologia francez? f?r? Durkheim Dup? conflagra?ia mondial?, sociologia francez? s-a confruntat cu o situa?ie dificil?. Moartea prematur? a lui Durkheim la v�rsta de cincizeci ?i nou? de ani (1917) ?i a discipolilor promotori pe c�mpurile de b?ț?lie o priveaz? de lider ?i �i ipotecheaz? re�nnoirea demografic?. �n afar? de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cercet?rîi . �n sf�r?it, �ncep�nd cu 1920, ea nu va mai fi �nv??at? dec�ț �n facult??ile de litere, fiind asociat? moralei pentru a se putea ob?ine o diplom? de licen?? �n filosofie. Gra?ie durkheimienilor, sociologia supravie?uie?te un timp. Dar dezbin?rile interne ?i evolu?ia climatului politic ?i social �i vor precipita declinul care va afecta, dincolo de diferen?ele dintre ?coli, �ntreaga disciplin?. Posteritatea ?i declinul durkheimismului Anii dou?zeci s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de difuzare a problematicii durkheimiene ?i a metodologiei generale a fondatorului s?u �n ansamblul disciplinelor ce alc?tuiau c�mpul ?tiin?elor umane. �n sf�r?it, sociologia este introdus? �n 1920 �n programa ?colilor normale de institutori gra?ie eforturilor lui Paul Lapie (1923) ?i ale lui Bougl� care st? ?i la originea instal?rîi, �n acela?i an, a unui Centru de �ndrumare social?, la ?coală Normal? Superioar?, finan?at de c?tre bancherul Albert Kahn. Sociologia ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rîi intelectuale ?i al rena?terii internă?ionale ce constituiser? odinioar? cererea politic? forțe de legitimare ?tiin?ific? a idealurilor democratice ?i laice ale regimului republican. Acestea fiind �mplinite, cererea s-a �ndreptat cu prioritate c?tre economie ?i administra?ie, deci mai cur�nd c?tre juri?ți ?i economi?ți pe care organizarea universitar? i-a reunit acum �n s�nul facult??ilor de drept. Crearea, �n 1933, de c?tre economistul Charles Rist, sub egida ?colii libere de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
un �nv???m�nt destinat institutorilor. Introducerea sociologiei �n ?colile normale a consacrat victoria administrativ? a moralei oficiale. Au fost anii �n care Durkheim ?i-a edificat opera ?i ?i-a r?sp�ndit �nv???tură cu o mare obstina?ie, cu o mare rigoare autoritar?, d�nd acesteia �nf??i?area venerabil? de ?tiin??. �n numele acestei �nf??i??ri, �n numele acestei ?tiin?e, institutorii au �nv??at copiii s? respecte patria francez?, s? justifice colaborarea claselor sociale, s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n absen?a unui cadru unificator pe care Worms (1921) nu va ajunge niciodat? s?-l elaboreze. Doar c�?iva sociologi (Duprat, 1919; Essertier, 1927; Richard, 1937; Maunier, 1929) se vor mai reclamă, pe parcursul anilor dou?zeci, de la o institu?ie al c?rei rol �n popularizarea disciplinei la sf�r?ițul secolului al XIX-lea n-a fost neglijabil, dar �este pu?în probabil că ea s? fi contribuit cu ceva la dezvoltarea [să] intelectual?� (Geiger, �n [39]). La moartea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
moartea lui Worms, �n 1926, �durkheimianul apostat� Richard � cel c?ruia �i revenise catedră lui Durkheim de la Bordeaux � �i va asigura succesiunea �n conducerea activit??ilor. ��Perioadă interbelic? nu este mai favorabil? leplaysienilor dec�ț durkheimienilor, a c?ror opozi?ie fă?? de primii a luat mai cur�nd chipul ostraciz?rîi dec�ț cel al conflictului deschis (cum s-a �nt�mplat fă?? de Tarde) [33]. Societ??ile savante ?i revistele care s�nt organele oficiale ale acestei ?coli (Reforma
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a le replasa �n perspectiva totalizatoare a societ??îi globale, apropiindu-se astfel de durkheimism (Bureau, 1923). Aceast? dep??ire a metodei monografice printr-un demers mai sintetic este cu claritate manifest? la Descamps (1924, 1930), a c?rui contribu?ie la edificarea sociologiei portugheze ?i a salazarismului este notabil? (1935), ca ?i la Wilbois (1934) care apare că precursor al sociologiei organiza?iilor (1937). �ns?, cu tot efortul de mobilizare a resurselor (Reforma social? ?i ?tiin?a social? se regrupeaz
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
îi Internă?ionale a ?tiin?ei Sociale), rolul mi? c?rîi leplaysiene �n reorganizarea institu?ional? a sociologiei franceze �n ajunul celui de-al doilea r?zboi mondial este neglijabil. Aceasta nu-?i men?ine influen?a dec�ț gra?ie rela?iilor str�nse pe care le mai are cu mediile conduc?toare ale lumii agricole, care se �nnodaser? �n anii patruzeci ai regimului de la Vichy � ?i care �i vor afecta mai ț�rziu imaginea. Totu?i, pe plan teoretic
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
istoric trecuse. Din lipsă comenzii sociale (pe care nu mai avea mijloacele de a o suscita) ?i din cauza gustului mai aplecat c?tre sintez? dec�ț spre analiz?, aceast? sociologie nu a ?tiut s?-?i extind? c�mpul de investiga?ie la realitatea social? contemporan?, nici s?-?i amelioreze o metodologie prea ambi?ioas? �n obiective ?i prea �ngust? �n demersuri � a?a cum �nv??aser? ultimii elevi ai lui Durkheim � ale c?ror eforturi ar fi permis disciplinei s? amorseze
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
reviste. Leopold Von Wiese asigur? apari?ia K�lnes Viertelijahrshafte f�r Soziologie (1921), iar Richard Thurnwald cea a revistei Zeitschraft f�r V�lkerpsychologie und Soziologie (1925) care va lua titlul de Soziologus ?i va ap?rea �n edi?ie bilingv? (german?/englez?) �n 1932 � dou? publică?îi cu voca?ie internă?ional? larg deschise, �n special cea de-a doua, sociologiei americane. La Berlin, teologul protestant K. Dunkmann editeaz? Archiv f�r angewandte Soziologie (1928) consacrat? ac?iunii sociale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
r Sozialwissenschaft und Sozialpolitik sau Schmollers Jahrbuch. �n acela?i timp, DGS ?ine regulat congrese �n diferite capitale germanofone. O disciplin? a marginalilor �Republică de la Weimar era o epoc? a numeroaselor partide ?i a numeroaselor sociologii. Existau noduri de concentra?ie regionale � printre care Heidelberg, Frankfurt ?i K�ln � dar nu un centru; este frapant c? Berlinul nu a fost niciodat? o capital? a �nv???m�ntului sau a cercet?rîi sociologice. Ca domeniu universitar, sociologia nu avea dec�ț o
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociologie confirmă pe deplin a?a-zisa lege a lui Herring, dup? care adep?îi unei anumite discipline s�nt nuli exact �n domeniul lor de competen??: istoricii uitau de trecut, psihologii nu treceau de emo?îi, economi?ții dep??eau bugetul, iar sociologii erau incapabili s?-?i organizeze rela?iile lor sociale. W. Lepenies (�n Leș Trois cultures. Entre science et litterature l�av�nement de la sociologie, Ed. de la Maison des sciences de l�homme, 1990). Cu alte cuvinte, o
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]