5,930 matches
-
de verificat prin mijloace empirice. De pildă, ilustrează Griffin, dacă ethos-ul aristotelian se construia în baza unor atribute precum inteligența, caracterul, dar și bunăvoința oratorului față de publicul său, acest lucru nu mai este valabil pentru cercetătorii a căror orientare empirică îi determină să verifice orice astfel de "adevăr", înainte de a îi accepta valoarea ca atare. Substitut conceptual al ethos-ului aristotelian, "credibilitatea comunicatorului" ("communicator credibility", în limba engleză) depindea, într-adevăr, așa cum verifică noii cercetători, de factori de competență (inteligența
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
a îi accepta valoarea ca atare. Substitut conceptual al ethos-ului aristotelian, "credibilitatea comunicatorului" ("communicator credibility", în limba engleză) depindea, într-adevăr, așa cum verifică noii cercetători, de factori de competență (inteligența, în speță) și încredere în orator (caracter), însă cercetătorii empirici nu găsesc nici un motiv să alăture intențiile pozitive ale oratorului față de publicul său pe lista atributelor "credibilității oratorului", considerând că acest atribut este conținut logic de cel anterior, al caracterului. Dincolo de aceste amănunte, Griffin notează un fapt de primă importanță
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
atributelor "credibilității oratorului", considerând că acest atribut este conținut logic de cel anterior, al caracterului. Dincolo de aceste amănunte, Griffin notează un fapt de primă importanță, specific perioadei din istoria metodologică a domeniului pe care tocmai o discutăm. Iată că cercetătorii empirici ai fenomenului comunicațional "adoptă termenul de [...] cercetare a (științelelor adăugirea mea) comunicării pentru a își distinge munca de analiza textuală istorico-critică a retoreticienilor"20. Mai mult, în 1950, un an, iarăși, extrem de important de reținut pentru fiecare dintre noi, un
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
aceste persoane îl girează și exprimă pun bazele unei organizații profesionale alternative față de mai vechea Speech Association of America (Asociația Americană a Oratoriei), și anume International Communication Association (Asociația Internațională a Științelor Comunicării). Cu alte cuvinte, iată că adepții cercetării empirice în ce privește comunicarea umană achiziționează spațiu discursiv instituționalizat în cadrul noului domeniu, spațiu care revendică, printre altele și chiar în primul rând, numele, termenul de "comunicare", drept emblemă a identității sale. Prin urmare, primii care își documentează experiențele, la nivel discursiv instituțional
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
instituționalizat în cadrul noului domeniu, spațiu care revendică, printre altele și chiar în primul rând, numele, termenul de "comunicare", drept emblemă a identității sale. Prin urmare, primii care își documentează experiențele, la nivel discursiv instituțional, prin aproprierea termenului "comunicare" sunt cercetătorii empirici, foștii elevi ai lui Schramm, veniți dinspre științele sociale și practicieni ai metodelor de cercetare statistice, cantitative. În ciuda protestelor, mai mult sau mai puțin articulate, ale susținătorilor retoricii, orientarea empirică dobândește din ce în ce mai mult teren, în acest interval, așa cum consemnează Griffin
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
la nivel discursiv instituțional, prin aproprierea termenului "comunicare" sunt cercetătorii empirici, foștii elevi ai lui Schramm, veniți dinspre științele sociale și practicieni ai metodelor de cercetare statistice, cantitative. În ciuda protestelor, mai mult sau mai puțin articulate, ale susținătorilor retoricii, orientarea empirică dobândește din ce în ce mai mult teren, în acest interval, așa cum consemnează Griffin, cu referire la contribuțiile notorii ale lui Shannon și Weaver, dar și Berlo, autor de manuale 21, cu toții furnizori ai celebrului "model liniar al comunicării" (sursa-mesaj-canal-receptor). Cu toate că majoritatea conceptelor cu
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
lui Shannon și Weaver, dar și Berlo, autor de manuale 21, cu toții furnizori ai celebrului "model liniar al comunicării" (sursa-mesaj-canal-receptor). Cu toate că majoritatea conceptelor cu care operau proveneau din alte discipline, în special psihologia, unitatea metodologică de la care se revendică cercetătorii empirici câștigă, pentru aceștia din urmă, din ce în ce mai mult teren pe teritoriul nou format al științelor comunicării. Ca urmare, în 1969, vechea Speech Association of America își schimbă numele în cel actual: Speech Communication Association, instituție al cărei nume ezit să îl
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
metodologice. S-ar putea crede că succesele din 1914-1915 și 1925 ale profesorilor de oratorie, pe care ni le amintim cu siguranță în acest moment, s-au transformat, definitiv, în eșecuri, în anii '60, o dată cu eforturile întru instituționalizare ale cercetătorilor empirici. Însă lucrurile nu au stagnat aici. Așa cum consemnează Griffin în cele ce urmează, "turbulenții" ani 1960-1970 aduc în prim plan un alt element hotărâtor pentru profilul domeniului, așa cum arată acesta acum, în zilele noastre. Iată de ce. Cum ne reamintim din
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
pentru comunicarea interpersonală să devină elementul central și celebrat al identității școlilor de comunicare. Această "mutație", pe care o numeam cataclismică, a avut o consecință majoră în ce privește mai vechea rivalitate dintre profesorii de oratorie, întemeietorii departamentelor de comunicare, și cercetătorii empirici, veniți dinspre științele sociale, al căror efort de consolidare a identității domeniului științelor comunicării prin uniformizarea, pe cât posibil, metodologică, a acestuia, cu siguranță că l-am reținut. Efectul anilor turbulenți '60 asupra dinamicilor departamentale este, paradoxal sau nu, unul pozitiv
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
a rolului mijloacelor de comunicare în masă în producția valorilor sociale"33, această situație se schimbă, după ce "noii critici retorici" adoptă premisele teoretice majore ale așa-numiților "teoreticieni critici" europeni, filosofi și sociologi extrem de sceptici în ce privește elanul "obiectivist" al cercetătorilor empirici de dincolo de Atlantic. Primii adepți americani ai teoriilor critice europene vor deveni conștienți de modalitățile subtile prin care cercetarea (așa-zis) "științifică" servește, în ultimă instanță, dar invariabil, "interesele celor ce dețin puterea politică și economică"34, devenind, astfel, capabili
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
febrilă a unui "model universal"36 de cercetare științifică a fenomenului comunicării. Datele de plecare ale acestui nou interval pe care Griffin îl consemnează (1970-1980) sunt cât se poate de precare: în timp ce retorica intrase într-un proces de diversificare, cercetarea empirică încerca un demers de consolidare, desigur, ambele obiective realizându-se cu mijloace exclusiv "din interior". "Obiectul cercetării" ambelor grupuri interesate în studiul comunicării, aparent același, manifestă o fragmentare fără precedent: fiecare astfel de orientare dă atenție exclusiv câte unui aspect
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
dar și pe cei interesați academic în a articula astfel de alternative. Așa încât, rezumă Griffin, domeniul se caracteriza, în această perioadă, printr-o lipsă de unitate, de "disciplină"37 fără precedent. În acest context, apare interesul, în speță al cercetătorilor empirici, generat de autentica presiune, exercitată asupra comunităților științifice de pretutindeni, de cunoscuta carte a lui Thomas Kuhn, Structura revoluțiilor științifice, pentru găsirea unui "model universal", a unei "paradigme" universale, care să dea seama de întreaga cercetare pe domeniul Științelor comunicării
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
găsirea unui "model universal", a unei "paradigme" universale, care să dea seama de întreaga cercetare pe domeniul Științelor comunicării și care să ateste, astfel, în termenii lui Kuhn, statutul său de "știință matură". Însă efortul susținut al cercetătorilor (în speță empirici) pe domeniul Științelor comunicării, de a identifica o astfel de (macro)teorie unificatoare, care să legitimeze obiectul cercetării, cum nici o altă "polemică politică" nu ar fi putut-o face, eșuează, spre sfârșitul intervalului pe care îl discutăm aici, sub îndrumarea
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
pe care tocmai o încheie, este că cele două tipuri de abordări, interpretativă sau umanistă, pe de o parte, tributară metodelor de cercetare calitativă (criticismul retoric, în speță, dar și noile orientări etnografice) și, pe de altă parte, perspectiva social-științifică, empirică, ce dă credit metodelor de cercetare cantitativă, statistică, ajung să dețină porțiuni (cvasi)egale de teren discursiv în ce privește cercetarea pe domeniul Științelor comunicării, la sfârșitul secolului XX. Însă acest lucru nu face decât să sporească tensiunea dintre cele două tipuri
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
cu înțelegerea generală (de către public adăugirea mea) a Vietnam-ului ca război nedrept în care America a jucat un rol ingrat"594. În orice caz, consemnează criticul, adevărul narativ al poveștilor lui Reagan nu este niciodată unul verificabil prin mijloace empirice, ci stă în "coerența cu criteriile morale și bunul simț al publicului"595 său. Astfel, William Lewis procedează la discutarea acestui al doilea aspect esențial al paradigmei narative: dimensiunea morală a interpretării. Criticul notează, alături de teoreticienii paradigmei narative, că logica
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Alegeri naționale de rang secund? / 32 Alegerile europene: acord fin al unui guvern pe mai multe nivele / 38 Grupurile de interes / 43 Alegeri și lobbying: două căi de legătură necesare / 52 Capitolul 3 Politica legislativă / 55 Proceduri legislative / 56 Dovezi empirice / 68 Politica bugetară / 72 O procedură legislativă complexă și un parlament slab / 74 Capitolul 4 Politica executivă / 77 Factorii determinanți ai puterilor discreționare ale Comisiei / 79 Formele de control ale Comisiei / 83 Un executiv puțin responsabil / 90 Capitolul 5 Politica
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
ca fiind sui generis, îi explică în primul rând evoluția folosind o (nouă) teorie instituțională, și sugerează că legitimitatea este garantată pe baza rezultatelor transparente, eficiente în sensul lui Pareto, și consensuale. Totuși, această agendă este vulnerabilă criticilor, la nivel empiric, metodologic, teoretic și normativ. Există, de fapt, suficiente dovezi empirice pentru a putea considera că Uniunea Europeană este un sistem politic emergent (Hix, 1999b). În primul rând, instituțiile Uniunii Europene sunt extrem de importante datorită impactului pe care îl exercită în alocarea
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
folosind o (nouă) teorie instituțională, și sugerează că legitimitatea este garantată pe baza rezultatelor transparente, eficiente în sensul lui Pareto, și consensuale. Totuși, această agendă este vulnerabilă criticilor, la nivel empiric, metodologic, teoretic și normativ. Există, de fapt, suficiente dovezi empirice pentru a putea considera că Uniunea Europeană este un sistem politic emergent (Hix, 1999b). În primul rând, instituțiile Uniunii Europene sunt extrem de importante datorită impactului pe care îl exercită în alocarea resurselor economice și a valorilor socio-politice în întregul sistem. Așa cum
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
normativ, analizând o situație în comparație cu alta, ajungem să avem o mai bună perspectivă asupra situației actuale și asupra posibilităților și limitelor cu care avem de-a face (Heidenheimer et al., 1990). Deci, metoda comparativă nu este importantă numai pentru confruntarea empirică a ipotezelor sau pentru dezvoltarea teoriilor, ci și pentru a face față problemelor normative (Hix, 1998). Ca alternativă a abordării noii guvernări, deci, dispunem de o agendă rivală, mai puțin dezvoltată, politica comparată. Aceasta tratează politica și guvernarea UE ca
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
o mare parte a studiilor despre procedurile legislative comunitare utilizează modele de votare, bazate pe ideea de rational choice (alegere rațională) (Tsebelis și Moser, 1996; Crombez, 1996; Garrett și Tsebelis, 1996; Steunenberg et al., 1999). Datorită eventualelor avantaje la nivel empiric, teoretic și normativ menționate, această carte înclină în special pentru abordarea politicii comparate. Din acest motiv, pe parcursul cărții se va evita folosirea termenului de "guvernanță", în locul său fiind utilizat conceptul mai clasic de "guvernare". Ideea pe care doresc să o
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
cât este mai mare partidul politic, în termenii procentului de vot de la alegerile naționale anterioare, cu atât mai multe voturi va pierde în viitoarele alegeri europene; (4) momentul alegerilor europene în cadrul ciclului electoral național va determina impactul efectelor anterioare. Dovezile empirice par să confirme aceste ipoteze. Pe de o parte, participarea la alegerile europene este semnificativ inferioară celei de la alegerile naționale. Mai mult, aceasta tinde să scadă din ce în ce mai mult, conform cu Graficul 2.1, unde se poate observa că în 2004 s-
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
mai bun caz, un element minor în aceste alegeri, atât timp cât poziția pe care un partid o adoptă în probleme europene rămâne practic irelevantă pentru rezultatele sale. Dar argumentul alegerilor de rang secund poate fi criticat, nu numai în baza dovezilor empirice prezentate, cât și în cea a interpretării ei, precum și a concluziilor care derivă de aici. În primul rând, trebuie să ne amintim că, în ciuda faptului că participarea la alegerile pentru Parlamentul European a fost mai slabă decât la cele naționale
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
practică, lipsa de informație poate să determine ca dreptul de a fi consultat să fie în general mai important decât dreptul de veto. Totuși modelele teoretice existente nu susțin această ipoteză (Varela, 2009). În orice caz, problema trebuie studiată și empiric, ceea ce vom face în continuare. Dovezi empirice Măsurările empirice ale puterii legislative cele mai comune sunt cele bazate pe numărarea tentativelor de influență, cum ar fi vetourile sau amendamentele. Chiar dacă numărul vetourilor exercitate a fost contabilizat de către secretariatul comitetului de
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
ca dreptul de a fi consultat să fie în general mai important decât dreptul de veto. Totuși modelele teoretice existente nu susțin această ipoteză (Varela, 2009). În orice caz, problema trebuie studiată și empiric, ceea ce vom face în continuare. Dovezi empirice Măsurările empirice ale puterii legislative cele mai comune sunt cele bazate pe numărarea tentativelor de influență, cum ar fi vetourile sau amendamentele. Chiar dacă numărul vetourilor exercitate a fost contabilizat de către secretariatul comitetului de conciliere al PE, numărătoarea a fost folosită
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
de a fi consultat să fie în general mai important decât dreptul de veto. Totuși modelele teoretice existente nu susțin această ipoteză (Varela, 2009). În orice caz, problema trebuie studiată și empiric, ceea ce vom face în continuare. Dovezi empirice Măsurările empirice ale puterii legislative cele mai comune sunt cele bazate pe numărarea tentativelor de influență, cum ar fi vetourile sau amendamentele. Chiar dacă numărul vetourilor exercitate a fost contabilizat de către secretariatul comitetului de conciliere al PE, numărătoarea a fost folosită mai mult
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]