6,318 matches
-
Suediei s-au unit. După ieșirea Suediei din această uniune în 1523, Islanda a rămas dependență norvegiană, ca parte a regatului Danemarca-Norvegia. În secolele ce au urmat, Islanda a devenit una dintre cele mai sărace țări ale Europei. Solul nefertil, erupțiile vulcanice, despădurirea și clima dificilă au făcut ca viața să fie grea într-o societate în care subzistența depindea aproape exclusiv de agricultură. Moartea neagră a pătruns în Islanda de două ori, prima dată în 1402-1404 și din nou în
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
de , a fost decapitat în 1550 împreună cu doi dintre fiii lui. Țara a devenit oficial luterană și luteranismul a rămas de atunci religia dominantă. În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, Danemarca a impus Islandei . Dezastrele naturale, inclusiv erupțiile vulcanice și bolile, au contribuit la scăderea populației. Pirații din diferite țări, inclusiv de pe Coasta Barbară, au venit în expediții de jaf la așezările de pe coastă și au răpit oameni, luându-i ca sclavi. O mare epidemie de variolă a
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
jaf la așezările de pe coastă și au răpit oameni, luându-i ca sclavi. O mare epidemie de variolă a ucis în secolul al XVIII-lea o treime din populație. În 1783, vulcanul a erupt, cu efecte devastatoare. În anii de după erupție, perioadă denumită (în islandeză, "Móðuharðindin"), peste jumătate din animale au murit. Circa un sfert din populație a murit în foametea ce a urmat. În 1814, în urma Războaielor Napoleoniene, regatul Danemarca-Norvegia a fost despărțit în două regate separate prin tratatul de la
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
de vedere geologic, Islanda se află atât pe cât și pe Dorsala Atlantică, care trece chiar prin ea. Această poziție face ca insula să fie foarte activă din punct de vedere geologic, având numeroși vulcani activi, cei mai importanți fiind , , și . Erupția vulcanului din 1783-1784 a dus la o foamete în care a murit o pătrime din populația insulei. Mai mult, acea erupție a produs nori de praf și ceață în aproape toată Europa și în părți din Asia și Africa timp
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
insula să fie foarte activă din punct de vedere geologic, având numeroși vulcani activi, cei mai importanți fiind , , și . Erupția vulcanului din 1783-1784 a dus la o foamete în care a murit o pătrime din populația insulei. Mai mult, acea erupție a produs nori de praf și ceață în aproape toată Europa și în părți din Asia și Africa timp de mai multe luni, afectând clima și din alte zone. Islanda are numeroase gheizere, între care , de la care vine și cuvântul
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
Africa timp de mai multe luni, afectând clima și din alte zone. Islanda are numeroase gheizere, între care , de la care vine și cuvântul, dar și celebrul , care erupe la fiecare 5-10 minute. După o fază de inactivitate, Geysir a reluat erupțiile după o serie de cutremure în 2000. Geysir și-a redus apoi însă din nou activitatea și erupe rar. Fiind disponibilă pe scară largă, și prin exploatarea a numeroase râuri și cascade pentru , majoritatea locuitorilor au acces la apă caldă
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
Islanda are sute de vulcani, dintre care 30 de sisteme vulcanice sunt active. , una dintre cele mai tinere insule din lume, face parte din Islanda. Denumită după personajul mitologic Surt, ea s-a ridicat deasupra oceanului într-o serie de erupții vulcanice între 8 noiembrie 1963 și 5 iunie 1968. Doar cercetătorii care cercetează colonizarea noii insule de către viața de uscat au voie să viziteze insula. La 21 martie 2010, din sudul Islandei a erupt pentru prima oară după 1821, obligând
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
1968. Doar cercetătorii care cercetează colonizarea noii insule de către viața de uscat au voie să viziteze insula. La 21 martie 2010, din sudul Islandei a erupt pentru prima oară după 1821, obligând 600 de oameni să-și părăsească locuințele. Alte erupții de la 14 aprilie au obligat alte sute de oameni să-și părăsească locuințele. Norul de cenușă vulcanică a produs perturbări majore ale traficului aerian în întreaga Europă. Clima zonelor de coastă ale Islandei este subpolară oceanică. asigură temperaturi medii anuale
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
locuitorilor. Conform Bryson (1974), au existat 37 de ani de foamete în Islanda, în perioada dintre 1500 și 1804. Primul recensământ a fost efectuat în 1703 și din el a rezultat o populație de 50.358 de locuitori. După devastatoarele erupții ale vulcanului Laki în perioada 1783-84, populația a ajuns la un minim de circa 40.000. Îmbunătățirea condițiilor de viață a declanșat o creștere demografică rapidă începând cu mijlocul secolului al XIX-lea, de la circa 60.000 de locuitori în
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
vulcani activi în timpul perioadelor mai calde ale erei glaciare. După era glaciară, pământul s-a ridicat pe măsură ce majoritatea ghețarilor s-au prăbușit, și a început să arate ca astăzi. Zona capitalei a continuat însă să fie modelată de cutremure și erupții vulcanice, cum ar fi cea de acum 4500 de ani din lanțul muntos "Bláfjöll", când lava ce cobora din valea Elliðaá a ajuns la mare în golful Elliðavogur. Cel mai mare râu ce curge prin Reykjavík este râul Elliðaá, râu
Reykjavík () [Corola-website/Science/297771_a_299100]
-
vulcanică din atolul cu același nume. Atolul este așezat la 225 km nord-vest de Tahiti. Insula principală are o lungime de 6,5 km și o lățime de 4 km. Atolul aparține colectivității de peste mări franceze, Polinezia franceză. Formată în urma unor erupții la nivelul fundului oceanic care au forțat lava să treacă de suprafața oceanului, cândva se înălța cam la 1200 m deasupra apei și la 5400 m sub apă. După stingerea vulcanului, lava nu a mai putut să contribuie la crearea
Bora Bora () [Corola-website/Science/297874_a_299203]
-
și de celelalte planete ale sistemului solar, acum aproximativ 4,55 miliarde de ani, Luna formându-se ceva mai târziu. Inițial sub formă lichidă, stratul exterior al planetei avea să se răcească, dând naștere scoarței terestre. Emanațiile de gaze și erupțiile vulcanice au format atmosfera primordială. Condensarea vaporilor de apă, alături de gheața adusă de comete, aveau să formeze apoi oceanele. Această puternică activitate chimică a fost sursa apariției, acum circa 4 miliarde de ani, a unei molecule cu capacitatea de a
Pământ () [Corola-website/Science/296522_a_297851]
-
modul în care ziua solară este mai lungă decât ziua siderală. Luna are o structură stratificată, similară cu a Pământului, și este constituită din aceleași elemente chimice, însă în proporții diferite. Tipurile de roci lunare sunt: roci vulcanice provenite din erupțiile provocate de ciocnirile cu meteoriți, bogate în calciu de la începuturile formării Lunii; și conglomerate de roci numite brecii. În colțurile întunecate ale craterelor a fost recent descoperită "gheață de suprafață", lângă Polul Sud al Lunii. Misiuni și măsurători recente au
Luna () [Corola-website/Science/296517_a_297846]
-
de altă natură în sudul Angliei . A încercat să traseze evoluția cronologică stilistica a scrisului de mână , arhitectura medievală , costumele și heraldica Săpăturile au fost efectuate în orașele antice Pompei și Herculaneum , ambele care au fost acoperite de cenușă în timpul erupției Vezuviului în 79. Aceste săpături au început în 1748 , în Pompei , în timp ce la Herculaneum au început în 1738 . Descoperirea orașelor întregi , complete, cu tot cu obiectele și cadavrele bine conservate , precum și descoperirea de fresce vechi , au avut un impact mare în întreaga
Arheologie () [Corola-website/Science/296548_a_297877]
-
poetul trimite un poruncitor mesaj generației sale: "Ridică-te-n picioare, salută, Generație, / Am scris această carte pe care o ador".» (SSra, I, 247). Comentând "Mieii primi" (1966), Mircea Tomuș remarca și o «regiune calmă» în creația păunesciană din perioada erupției lirice a generației resurecționale, cu versuri ce «nu forțează originalitatea prin mijloace violente, ci se mulțumește doar cu modesta îndeletnicire a exprimării unui conținut liric, în rând cu atâția alți confrați; aici autorul este sensibil și comunicativ, predispoziția pentru deturnarea
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
Liber și nedisociat în ioni de oxoniu sau de sulfat, acidul sulfuric este foarte rar în natură. În atmosferă, el este format din dioxidul de sulf, care la rândul său este produs prin combustia substanțelor conținătoare de sulf sau din erupții vulcanice. Dioxidul de sulf este oxidat de către radicalii de hidroxil sau de către oxigen la trioxid de sulf. Cu apa, acesta formează în final acidul sulfuric liber. Continuarea oxidării permite formarea trioxidului de sulf de către ozon sau peroxid de hidrogen. În
Acid sulfuric () [Corola-website/Science/307331_a_308660]
-
se ridică din nou și formează acid sulfuric. Mai recent s-a descoperit că există mari porțiuni de acid sulfuric și în suprafața înghețată a satelitului Europa al lui Jupiter. Una dintre ipoteze este că atomii de sulf proveniți prin erupție vulcanică au interacționat în pătura magnetică din jurul satelitului și au format acidul sulfuric. Există două procese principale folosite în producția de HSO, procedeul camerei de plumb și procedeul de contact. Procesul camerei de plumb este o metodă veche și produce
Acid sulfuric () [Corola-website/Science/307331_a_308660]
-
ghețarul Breidamerkur. Șapte luni mai târziu, trupurile lor au fost găsite cu ajutorul mișcării circulare a gheții la capătul anterior al ghețarului (stratul de sus deplasându-se spre bază și cel de jos fiind ridicat, a adus și cadavrele la suprafață). Erupțiile vulcanice fac parte din trecutul și din prezentul Islandei. Cea mai cumplită și totodată cea mai amplă revărsare de lavă din timpurile moderne ale Terrei s-a petrecut în 1783. Laki, muntele din extremitatea sud-vestică a ghețarului Vatnajökull, a fost
Vatnajökull () [Corola-website/Science/308497_a_309826]
-
și din prezentul Islandei. Cea mai cumplită și totodată cea mai amplă revărsare de lavă din timpurile moderne ale Terrei s-a petrecut în 1783. Laki, muntele din extremitatea sud-vestică a ghețarului Vatnajökull, a fost spintecat la vârf în timpul uriașei erupții care a creat un lanț de 100 de cratere întins pe 24 km. Lava a acoperit mai bine de 520 km de teren. Curgerea a continuat timp de trei luni, învăluind insula într-o pâclă albăstruie care a otrăvit iarba
Vatnajökull () [Corola-website/Science/308497_a_309826]
-
aflau deja la adăpost. Lava a pătruns în oraș, dărâmând casele și incendiindu-le. Până în aprilie, în ciuda unei ample operațiuni de răcire a lavei cu jeturi de apă de mare, partea estică a orașului zăcea îngropată în lavă și pulbere. Erupția a luat sfârșit după câteva săptămâni dar nu a lăsat doar distrugeri în urma sa. Țărmul estic al insulei s-a extins, zona portului natural căpătând și un nou zid de protecție. Combinația de gheață și foc dă regiunii Vatnajökull caracterul
Vatnajökull () [Corola-website/Science/308497_a_309826]
-
a erupt prin pătura de gheață și apă, formând un nor la înălțimea de 8 km deasupra ghețarului și o gaură în stratul de gheață, creând astfel un crater plin cu apă amestecată cu bucăți de gheață. După câteva zile erupția a încetat și gheața s-a înstăpânit din nou. Doi ghețari înfrățiți, unul sfârșește într-o câmpie, pe când celălalt își află sfârșitul într-o lagună. Între ei se află un gigant vulcan (al treilea din Europa ca înălțime) pe nume
Vatnajökull () [Corola-website/Science/308497_a_309826]
-
sau "Mount " este un vulcan de pe insulele Filipine, mai precis în regiunea centrală a insulei Luzon. Azi vulcanul are o înălțime de 1486 m, iar înainte de erupția din 1991 vulcanul măsura 1745 m înălțime. Așezarea vulcanului fiind la 93 km de Manila și 26 km de Angeles, găsindu-se la granița dintre provinciile Zambales, Bataan și Pampanga. Până în anul 1991 vulcanul era considerat un vulcan stins. Când
Pinatubo () [Corola-website/Science/307497_a_308826]
-
km de Angeles, găsindu-se la granița dintre provinciile Zambales, Bataan și Pampanga. Până în anul 1991 vulcanul era considerat un vulcan stins. Când spaniolii în anul 1565 cuceresc insula, insularii se refugiază pe vulcan care era pe atunci împădurit. Ultima erupție a vulcanului a avut loc la 12 iunie 1991 după o perioadă de liniște care a durat 611 ani, erupția din 1991 a fost cea mai puternică erupție vulcanică din secolul XX. Mulțumită unei prognoze făcută din timp, au fost
Pinatubo () [Corola-website/Science/307497_a_308826]
-
vulcan stins. Când spaniolii în anul 1565 cuceresc insula, insularii se refugiază pe vulcan care era pe atunci împădurit. Ultima erupție a vulcanului a avut loc la 12 iunie 1991 după o perioadă de liniște care a durat 611 ani, erupția din 1991 a fost cea mai puternică erupție vulcanică din secolul XX. Mulțumită unei prognoze făcută din timp, au fost evacuați zeci de mii de locuitori din regiune. Cu toate aceste măsuri au murit din cauza erupției 875 de oameni, regiunea
Pinatubo () [Corola-website/Science/307497_a_308826]
-
insula, insularii se refugiază pe vulcan care era pe atunci împădurit. Ultima erupție a vulcanului a avut loc la 12 iunie 1991 după o perioadă de liniște care a durat 611 ani, erupția din 1991 a fost cea mai puternică erupție vulcanică din secolul XX. Mulțumită unei prognoze făcută din timp, au fost evacuați zeci de mii de locuitori din regiune. Cu toate aceste măsuri au murit din cauza erupției 875 de oameni, regiunea fiind inundată cu scurgeri de piroclaste, gaze fierbinți
Pinatubo () [Corola-website/Science/307497_a_308826]