5,319 matches
-
zahăr. RULOURI CU MERE (2) O cană de ulei (250 ml), 3⁄4 de cană cu borș, drojdie cât o nucă, sare și făină cât cuprinde. Aluatul se face ca să fie moale la mână, apoi se face foaie, se taie fâșii și se adaugă umplutură din mere. Se taie segmente groase de șase până la șapte centimetri, care se coc în tavă neunsă, iar apoi cât sunt calde, se dau prin pudră de zahăr și prin vanilie. 9.2 CHECURI ȘI COZONACI
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
fiind când prea rezervat, când prea îndrăzneț. Cauza gafelor fiind mereu aceeași: nu mă gândeam decât la mine, nu judecam decât din punctul meu de vedere. Dar parcă niciodată nu mi-am dat, mai rău ca atunci; în petic. În fâșia de lumină care pătrundea de-afară prin ușa rămasă deschisă, am zărit o femeie căutând înfrigurată ceva. " Ce vrei? Ce cauți aici?" mi se adresă ea pe un ton înfricoșat și răstit. Am înțeles imediat ce căuta: un obiect cu care
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
să aud?" Și totul se relua de la capăt. Îi plăcea mai ales să-l incit să-mi povestească și să-mi repovestească tinerețea lui petrecută cu nasul în vânt, după avioane, când din hârtie de la saci de ciment și cu fâșii de lemn de plop își făcuse un planor și rugase pe cineva să-l tragă cu mașina pe câmp. Din nefericire, la capătul câmpului era o groapă mare, mașina a frânat și, înainte de a decola, planorul s-a zdrobit în
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
un tuareg. Da, un tuareg în carne și oase, îmbrăcat în hainele tradiționale. Ca la el acasă. Un bărbat subțirel, mai înalt decât mine, dar și vizibil mai tânăr, deosebit de volubil și plăcut. Părea că îi vad zâmbetul și prin fâșia de pânză care îi acoperea fruntea și partea de jos a feței. Lă- untrul lui se revărsa, senin și generos, prin priviri. Mi se părea că între noi doi și începuse a se înfiripa sentimentul prieteniei. Am stat de vorbă
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
va permite niciodată să mă strecor prin oceanul de carne, așezat în contrapunctul Pacificului. Ochii mi se îngustează, scanând împrejurimile, în timp ce mintea încearcă să găsească o redempțiune fizică. Constat cu uimire că promenada de lângă faleză este complet liberă, însă o fâșie lungă, pe care scrie, cum aveam să aflu ulterior, "accesul interzis", îi face pe temătorii și corecții japonezi să nu se apropie de drum. Cu o infinită doză de tupeu, decid că între a mă sinucide pornind pe urmele iubitei
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
că nu reprezintă altceva decât bătăliile de la Salamina, Lepanto și Trafalgar, nu mai sunt decât niște zdrențe de o culoare incertă. Pe vine, ca niște infractori, o pornim spre capătul rândurilor de vie. La câteva sute de metri, granița. O fâșie de pământ lată de vreo zece metri. Sârmă ghimpată, de o parte și de alta. În partea bulgărească, blocuri cenușii, ca la noi, și câțiva copii care se joacă, dracu’ știe ce, pe un povârniș. — Lecanoșt, deța! Todor Jivkov! Nu
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
spre orașul rămas în urmă, siluete din ce în ce mai nevrednice înghițite de orizont. Tăcea, răspunzând întrebării despre cum se simte bătrâna doamnă doar printr-un „încă bine“, coborând după aceea în muțenia cu care de obicei urmărea, stând la dreapta Ioanei Sandi, fâșia de asfalt înghițită cu repeziciune de automobil, în timp ce carburatorul gâfâia, curbele la dreapta și la stânga, porțiunile drepte și întinse ca în palmă, în care mașina zvâcnea ca un bolid, câmpurile, arborii răzleți, satele mărunte, stâlpii de înaltă tensiune, pădurile, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
negru - mare parte a camerei reflectate care, cu colțurile ascunse în umbre, părea rotundă; izvorul de lumină al globului portocaliu îi îmbrăca pe toți în culori lipicioase, rochiile foșnitoare, cămășile și sacourile ca țesute din ape schimbătoare se prefăceau în fâșii de materie albastru-portocalie, de sub fâșiile foșnitoare se iveau brațe, glezne, pulpe ca modelate din aceeași concretețe eleșteică. Sărbătoreau ziua de naștere a soțului Rodicăi, Vlad Dumitrescu, sau un an de la căsătoria lor sau altceva sau poate mai multe la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
reflectate care, cu colțurile ascunse în umbre, părea rotundă; izvorul de lumină al globului portocaliu îi îmbrăca pe toți în culori lipicioase, rochiile foșnitoare, cămășile și sacourile ca țesute din ape schimbătoare se prefăceau în fâșii de materie albastru-portocalie, de sub fâșiile foșnitoare se iveau brațe, glezne, pulpe ca modelate din aceeași concretețe eleșteică. Sărbătoreau ziua de naștere a soțului Rodicăi, Vlad Dumitrescu, sau un an de la căsătoria lor sau altceva sau poate mai multe la un loc, nimeni nu mai știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de aer pe care cei veniți din urmă o loveau cu piciorul, se opreau o clipă, o cântăreau din privirile nevăzute, o aburcau la subțioară cu lăcomie, dispărând dincolo de prag. Aerul și spațiul din jurul lui dispărând în întregime, în afara unor fâșii subțiri ce i se mulau pe brațe și pe tot trupul, invizibil încă de dinaintea invaziei pe care o urmăreau dintr-o margine. Rămâneau la urmă nevolnicii și mult prea lacomii care au cutezat să se apropie și de el, cu toate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
adunau, spărgînd lemne și aprinzînd focul. Îi privea tăcut cum Își luau prînzul. Aproape Întotdeauna lăsau puțin orez și pește pentru el, iar odată soldatul i-a dat o bucată de bomboană tare, pe care a rupt-o dintr-o fîșie din buzunarul lui, dar În rest nici unul dintre ei nu dovedea vreun interes față de Jim. Știau oare că era un vagabond? Se uitau fix la pantofii lui jerpeliți dar de bună calitate, la stofa de lînă a hainei lui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de perete, cu fața cadaverică Întoarsă spre cimentul umed. O a doua echipă de sanitari lăsară jos targa, lîngă el. Din culcușul de paie Împletite ridicară un bărbat mărunt, de vîrstă mijlocie, Într-o jachetă de marinar pătată cu sînge. FÎșii de bandaje japoneze din hîrtie de orez erau lipite de rănile de pe mîinile lui umflate, de pe față și de pe frunte. Jim se uită fix la această figură nenorocită și Își duse brațul la gură, ca să se apere de mirosul neplăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
său. Își sprijini pușca de stîlpul de pin al gardului, trecu printre sîrme și rămase Între urzicile Înalte. Muștele se ridicau din canalul puțin adînc și se așezau pe buzele lui, dar Kimura le ignora și se uita fix la fîșia de apă care Îl despărțea de Jim și de cursele lui de fazani. Oare putea vedea urmele pașilor lui Jim În noroiul moale? Jim se tîrÎ de lîngă cursă, dar forma trupului său era imprimată În iarba zdrobită. Kimura Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ciudată pe care i-o dădeau cadavrele din cimitirul spitalului, emoția vinovată de a fi viu. Știa de ce doctorului Ransome nu-i plăcea ca el să sape gropile. Doctorul Ransome Însemnă exercițiul În manualul de algebră și Îi dădu două fîșii de bandaj din hîrtie de orez pe care să rezolve ecuațiile simultane. CÎnd se ridică În picioare, doctorul Ransome scoase cele trei roșii din buzunarul lui Jim. Le puse pe masă lîngă tava cu ceară. — SÎnt din grădina spitalului? — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
paznicilor. După ce aduse găleata Înapoi la Blocul E, Jim porni să caute lemne pentru foc. Basie continua să insiste să-;i fiarbă apa de băut, dar lipsa de lemnului pentru foc făcea lucrul acesta dificil. După ce adună cîteva bețe și fîșii de rogojini, Jim cercetă cărările din jurul Blocului E, căutînd fragmente de cocs Înfipte În drumurile de zgură. Chiar și zgura dădea o căldură surprinzătoare. După ce aprinse soba, Jim suflă peste flăcările leneșe. Puse bucățelele de cocs În gura tubului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de pantofi de sport atîrnați de șireturi și un gramofon portabil, toate obținute de la deținuți pentru țigări, mîncare și informații În legătură cu alte lagăre. — Se pare că micii tăi prieteni pleacă, Jim. Domnul Maxted Își trecu degetele murdare peste coaste căutînd fîșii desprinse de piele. Se uita la ele cu ochii mijiți În soarele de august, de parcă rătăcea bucăți din el Însuși prin tot lagărul. — Îți țin locul, dacă vrei să-l saluți pe soldatul Kimura. — Știe unde să mă găsească, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
orezăriile din apropiere, Jim ieși din tufele de orez sălbatic și se Întoarse la ascunzătoarea sa, printre avioanele abandonate. Repede, fără să se obosească să-și spele mîinile În orezăria inundată, Jim smulse deschizătorul de la cutia de Spam și rulă fîșia de metal. Un miros Înțepător se ridică din masa rozalie de carne tocată, care se deschidea În soare ca o rană. VÎrî degetele În carne și luă o bucățică Între buze. O aromă stranie dar puternică Îi umplu gura cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
suprafața ei era foarte crăpată și plină de pete de ulei, brăzdată de urme de cauciucuri și trenuri de aterizare. Dar acum, că Începuse al treilea război mondial, va fi construită o nouă pistă de aterizare. Jim ajunse la capătul fîșiei de beton și o luă prin iarbă, spre perimetrul sudic al aeroportului. Terenul se ridica spre delușoarele năpădite de buruieni, lăsate de lucrările inițiale de săpături, apoi coborî În valea unde camioanele japoneze Își lăsaseră cîndva Încărcătura de moloz și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
36. Apoi a pus o depărtare de trei zile de drum între el și Iacov, și Iacov păștea celelalte oi ale lui Laban. 37. Iacov a luat nuiele verzi de plop, de migdal și de platan; a despoiat de pe ele fîșii de coajă, și a făcut să se vadă albeața care era pe nuiele. 38. Apoi a pus nuielele, pe care le despoiase de coajă în jgheaburi, în adăpători, sub ochii oilor care veneau să bea, ca atunci cînd vor veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
câmpul din iarnă până în primăvară, iepuri sportivi cu urechi lungi care alergau în elipse, câte unul, unul după altul, 3, 4, să fie 9, 9!!! Fazani apoi, crengile copacilor filigranate, negre în orizont, și cerul începe să se colorize în fâșii bleu și roz, cuiburile de ciori pentru care mergeam special pe dreapta la dus și pe stânga la întors, gările de cărămidă roșie, părăsite și cu cărămizi atât de noi, când umblam după casă de fiecare dată ziceam să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
școală se spărgeau pe măsură că-i ieșeau pe gură, litere din cuvintele pronunțate își schimbau locul și nu se mai înțelegea, el pe el, eu cu el, mă uitam și-l vedeam un om cu corp de ziar, de fâșii de articole, de citate esențiale care îți pot schimba viața, foi peste foi și peste foi, ești om, e bine să plângă, acum e mai om, ne împărțim în raționali și senzitivi, unii analizează, alții primesc informațiile pe alt canal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
n-o să mai pot locui aici”. Ca și la Maeterlinck ori Ibsen, orice încercare de a închide ermetic spațiul uman pentru a-l proteja se dovedește zadarnică. Degeaba se străduiește un personaj din Visul„ să astupe crăpăturile de la ferestre lipind fâșii de hârtie. Iar în spatele ușilor se ascund întotdeauna taine înspăimântătoare, așa cum se întâmplă (tot în Visul...) cu acea ușă având un ornament în formă de trifoi pe care Portăreasa nu a văzut-o niciodată deschisă, acea ușă dinaintea căreia oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
clătina, scârțâia din toate încheieturile. Speriați, caii se zbăteau săltând pe loc, izbind tare caldarâmul cu copitele și mușcând zăbalele. Vizitiul și valetul trăgeau în zadar de hățuri. Caii se ridicau în două picioare, băteau aerul cu copitele, nechezau ascuțit. Fâșii din spuma de la boturile lor zburau peste mulțimea din jur. Din fericire interveni zgomotul puternic al copitelor de cai pe caldarâmul străzilor învecinate și răsună o comandă fermă. Undeva, la o răspântie, apăru un călăreț. ― Predați-vă! Sunteți înconjurați. În numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
plată. În comanda semnată de dumneata, scrie printre altele, că transportul călătorește pe riscul cumpărătorului. - Ai dreptate! mai făcu omul care semăna cu Massaryk, urcând scara din fundul magazinului spre birou, unde fu găsit apoi bălăbănindu-se, spânzurat de o fâșie de chembrică înnodată de pironul draperiei. Patru ore mai târziu i-am bandajat prăvălia cu un sechestru cu sigilii. Ultima pecete roșie a fost aplicată de portărel pe sfoara răsucită și înnodată de câteva ori de mânerul de alamă al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
mătușă Santa, spuse agentul Mancuso mohorât. — Drace! Doar n-am să mă opresc acu’, când am ajuns aici, răspunse femeia, ridicându-se ritmic. Cine zice c-o bunică nu mai poate dansa? Ținând brațele ridicate în sus, femeia tropăia pe fâșia de linoleum. — Doamne! exclamă doamna Reilly, râzând în hohote și aplecând sticla de whisky spre paharul ei. Ce-ar fi dacă Ignatius s-ar întoarce acasă și ar vedea asta! — Mai dă-l în mă-sa pe Ignatius! — Santa! exclamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]