6,757 matches
-
se încadrează destul de bine în definiția dată de Madison "democrației". În plus, cei doi termeni se puteau substitui unul pe celălalt în Statele Unite în timpul secolului al XVIII-lea. Iar distincția lui Madison nu se găsește în vreuna dintre operele binecunoscutului filozof francez, Montesquieu, pe care Madison îl admira foarte mult și îl evoca frecvent. Probabil că Madison știa că distincția propusă de el nu avea o bază istorică solidă, astfel că trebuie să concluzionăm că a făcut-o pentru a discredita
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
vorbești despre guvernăminte ideale, atunci chiar că ai dreptate. Cred că luată ca un ideal, democrația este cea mai bună formă de guvernămînt. Din acest motiv mi-ar plăcea ca guvernul nostru să fie mult mai democratic decît în realitate". Filozofii au deschis dezbateri fără sfîrșit în privința diferențelor dintre judecățile noastre despre țeluri, finalități, valori și așa mai departe, și judecățile noastre despre realitate, actualitate și așa mai departe. Primul tip de judecăți îl emitem drept răspuns la întrebări ca: "Ce
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
fac? Ce opțiuni am? Care sînt consecințele probabile în cazul în care aleg X și nu Y?" O denumire convenabilă pentru primul tip este judecăți de valoare (sau judecăți morale), iar pentru al doilea, judecăți empirice. Cuvinte despre cuvinte Chiar dacă filozofii s-au angajat în dispute fără sfîrșit privind natura judecăților de valoare și cea a judecăților empirice și diferențele dintre acestea, nu este necesar să ne ocupăm aici de aceste probleme filozofice, pentru că în viața de zi cu zi ne-
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
era mai mare decît un oraș, în ultimele secole statele și-au reclamat în general jurisdicția asupra unor țări întregi. Poate că unii ar încerca să răstălmăcească încercarea mea scurtă de a transmite înțelesul cuvîtului stat. Scrierile despre stat ale filozofilor politici probabil că ar avea nevoie de hîrtia ce s-ar obține dintr-o pădure mai mică. Însă cred că ceea ce am afirmat servește scopurilor noastre 2. Așadar, înapoi la întrebarea noastră. Putem să aplicăm criteriile la guvernămîntul unui stat
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
drepturile și oportunitățile democratice de bază sînt necesare democrației: nu doar ca o condiție logic necesară, ci și ca o condiție necesară empiric pentru ca democrația să existe. Dar chiar și așa, nu sînt acestea doar teorie, abstractizări, jocul teoreticienilor, al filozofilor și al altor intelectuali? Desigur, ați putea adăuga, ar fi absurd să credem că susținerea cîtorva filozofi ar fi suficientă pentru a crea și menține democrația. Și ați avea dreptate. În Partea a IV-a vom analiza cîteva dintre condițiile
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
și ca o condiție necesară empiric pentru ca democrația să existe. Dar chiar și așa, nu sînt acestea doar teorie, abstractizări, jocul teoreticienilor, al filozofilor și al altor intelectuali? Desigur, ați putea adăuga, ar fi absurd să credem că susținerea cîtorva filozofi ar fi suficientă pentru a crea și menține democrația. Și ați avea dreptate. În Partea a IV-a vom analiza cîteva dintre condițiile care sporesc șansele ca democrația să se mențină. Printre acestea se numără existența convingerilor democratice destul de răspîndite
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
de a căuta pacea, și nu războiul. Astfel, o lume mai democratică promite să fie și o lume mai pașnică. 10. Țările cu guvernări democratice tind să fie mai prospere decît țările cu guvernări nedemocratice. Pînă acum două secole, printre filozofii politici exista convingerea că democrația se potrivea cel mai bine unei populații austere: se credea că luxul era o marcă a aristocrațiilor, oligarhiilor și monarhiilor, însă nu și a democrației. Cu toate acestea, experiența secolelor al XIX-lea și al
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
vrut să spună prin afirmația cutezătoare că toți oamenii sînt creați egali? În ciuda atîtor dovezi în favoarea contrariului, ideea că oamenii sînt în mod fundamental egali era plină de înțeles pentru Jefferson, așa cum fusese și pentru alții înaintea lui, de exemplu filozofii englezi Thomas Hobbes și John Locke 1. De la Jefferson încoace, multe alte persoane din lumea întreagă au ajuns să accepte, într-un anumit mod, ideea egalității umane. Pentru mulți, egalitatea este pur și simplu o realitate. Astfel, în 1835, pentru
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
puține, în care secvența -na este atașată unor antroponime: Bujorna, Dragomirna etc. Rășinari Este numele satului din județul Sibiu unde s-au născut, printre alți oameni de cultură și artă, poetul Octavian Goga, mitropolitul Andrei Șaguna, pictorul Octav Băncilă și filozoful Emil Cioran. De la acest nume s-a format, prin polarizare, Dealu Rășinarilor (vîrf în Munții Vlădesei). Culmea Rășina din Dealurile Feleacului și Vîrful Rășina din Subcarpații Gorjului pot fi înrudite lingvistic, probabil, dar sunt prea îndepărtate ca să ne gîndim la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
orientări în știința română. Nici unul dintre ei nu a părăsit această lume satisfăcut de ceea ce a lăsat moștenire posterității: imaginea falsă a unei limbi române fără personalitate, fără constituire vie și fără viață proprie. Nu doar filologii, dar și istoricii, filozofii, oamenii de cultură, toți cei care simt și trăiesc limba română ca expresie definitorie a neamului, indiferent de nivelul de cultură și de pregătire, pornind de la convingerea comună nedezmințită că românii au apărut în urma cuceririi de către romani a strămoșilor autohtoni
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cu totul altfel: la el cuvântul înseamnă noțiune, iar limba, în toate variantele ei concrete, se reduce la un sistem metafizic de noțiuni pe care cuvintele și limbile concrete tind să-l reflecte. Realitatea semantică și formală nu contează pentru filozof, care este interesat doar de planul metafizic al noțiunilor, luate ca demiurg al realității materiale, inclusiv al limbii. De pe această poziție ideologică, explicit creaționistă, divină (vezi p. 91), Scraba alcătuiește „Tezaurul limbii române”, în care se pornește de la noțiune spre
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
se debarasează total de materie, cât și deasupra materialismului, care derivă abstractizările din cunoașterea senzorială, Scraba afirmă răspicat: „Pentru mine o teorie materialistă rămâne cu totul exclusă” (p. 8). Dacă însă zona noțiunilor ar fi preexistentă și demiurgică, cum credea filozoful român - o spunea și filozoful german Hans Hartmann, criticul contemporan al lui Scraba - , ar trebui ca omenirea să aibă o singură limbă. Răspunsul cum că unică este doar metafizica limbii, către cunoașterea căreia omenirea tinde folosind diverse forme de limbă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cât și deasupra materialismului, care derivă abstractizările din cunoașterea senzorială, Scraba afirmă răspicat: „Pentru mine o teorie materialistă rămâne cu totul exclusă” (p. 8). Dacă însă zona noțiunilor ar fi preexistentă și demiurgică, cum credea filozoful român - o spunea și filozoful german Hans Hartmann, criticul contemporan al lui Scraba - , ar trebui ca omenirea să aibă o singură limbă. Răspunsul cum că unică este doar metafizica limbii, către cunoașterea căreia omenirea tinde folosind diverse forme de limbă, nu face altceva decât să
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și a evoluției limbilor, o soluție de scoatere a limbii române din copleșitoarea latinitate și de ducere a originii ei în zona vagă a începuturilor alături de alte limbi de mare vechime. Tot ce a realizat Scraba ca lexicograf și ca filozof este invocat să arate că „limba românească este o limbă veche, primară, fapt dovedit atât prin formația ei, cât și prin înrudirile pe care le are cu alte limbi de mare vechime” (p. 101): „Rădăcinile limbii române intră, cum e
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
bine zis, ridicându-se în sfera metafizică prin cuvintele limbii natale. Învățarea limbii germane, și a altor limbi, reprezenta pentru el consolidarea metonimică și metaforică a limbii române, singurul obiect de cercetare și instrument de creație. Eminescu savura alte mitologii, filozofii și literaturi pentru că acestea îi îmbogățeau cunoașterea și imaginația, dar nu și-ar fi putut continua existența fără limba română: „În ochii mei acuma nimic nu are preț, Ca taina ce ascunde a tale frumuseți...” (1886). Datorită căii singulare de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
din Iași. Judecând superficial, în manieră comună, ne putem întreba ce altceva i s-ar fi potrivit lui Eminescu mai bine decât postul de profesor universitar de filozofie, la Iași. El însă răspunde că nu poate fi profesor de filozofii și filozofi străini: „Renașterea intuitivă a gândirii lor în mintea mea, spunea E., cu mirosul specific de pământ proaspăt al propriului meu suflet, nu s-a desăvârșit încă” și nu se va putea desăvârși niciodată, adăugăm noi ceea ce el nu i putea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sociale, biciuit de „pigmei”, care-l sileau să-și ducă crucea și să se sacrifice pe Golgota neamului românesc. Ca în fața unui tribunal al inchiziției, i se aduceau argumente că nu este istoric, că nu este lingvist, că nu este filozof, că nu-i decât poet, că poezia lui are grave lipsuri de formă, că se află sub influența cutărui sau a cutărui filozof străin, că nu este original, că l-a făcut geniu pe Aron Pumnul, că exagerează în preamărirea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
al inchiziției, i se aduceau argumente că nu este istoric, că nu este lingvist, că nu este filozof, că nu-i decât poet, că poezia lui are grave lipsuri de formă, că se află sub influența cutărui sau a cutărui filozof străin, că nu este original, că l-a făcut geniu pe Aron Pumnul, că exagerează în preamărirea unor scriitori mărunți din trecut, că este straniu, că are o ereditate defectuoasă, că nu poate fi savant fără diplomă etc., etc. Astfel
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
unei cărți reputate de cercetari psihologice, Phantasms of the Living (Gurney, Myers, & Podmore, 1886), James Sully, profesor de logică la universitatea din Londra, afirmat ca autor de manual de psihologie. Alte personalități care au participat au fost Arthur James Balfour, filozof și viitor prim-ministru al Regatului Unit, Francis Galton, fabulosul om de știință din epoca victorianâ a imperiului britanic, Pierre Janet, celebrul psihiatru francez, Shadworth Hollway Hodgson, filosof englez, primul președinte al Aristotelian Society, Sir Victor Alexander Haden Horsley, celebru
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Alfred Binet, al Laboratorului de psiholofiziologie de la Sorbona, Alfred Lehmann, cunoscutul psiholog danez, întemeietorul laboratorului de psihologie al universității din Copenhaga, unul din primii colaboratori ai lui Wundt, Frederik van Eeden, om de stiință olandez, Gerardus Heymans, faimosul psiholog și filozof olandez, Albert Freiherr von Schrenck-Notzing, fizician, psihiatru german, cercetător al fenomenelor paranormale. Expunerea lui Gruber a fost remarcată de cei prezenți la congres și a stârnit ecouri atât în rândul oamenilor de știință europeni, cât și al celor nord-americani din
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Jones în 1796), adevărurile în cauză fiind păstrate doar de către elita preoțească a arienilor după plecarea din spațiul originar.64 Romantismul, exprimat fie prin marii poeți europeni, englezi, germani, francezi, fie prin istorici de calibrul lui Thomas Caryle, fie prin filozofi ca Schelling, Herder, Wundt ori Nietzsche, care insistă pe recuperarea dimensiunii abisale a miturilor antice și medievale, se prelungește în secolul al XX-lea, în ceea ce privește studiul mitului, în operele influente, controversate dar fascinante, ale unor Jung, Eliade sau Campbell, pe
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pe care o adoptă este însă una de suspiciune la adresa mitului, căci doar prin disputa cu gândirea mitică a reușit filozofia să ajungă la formularea limpede a conceptului propriu și la conștiința clară a menirii ei.162 Mitul este, conform filozofului german, "energia unitară a spiritului", o formă de aprehensiune unitară în ea însăși, care se afirmă în întreaga diversitate a materialului obiectiv de reprezentare.163 Mitul nu e doar produsul proceselor intelectuale, ci și "emoție transformată în imagini", "obiectivare a
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de reprezentare.163 Mitul nu e doar produsul proceselor intelectuale, ci și "emoție transformată în imagini", "obiectivare a vieții sociale a omului, nu a experienței individuale", nu doar o exteriorizare, ci o condensare cu o mare capacitate de influențare.164 Filozoful susține că în toate activitățile umane și în toate formele de civilizație întâlnim o "unitate în multitudine": în artă existând o unitate intuitivă, în știință un intelectuală, iar în religie și mit una emoțională 165, acoperind cele trei funcții ale
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
deformare și reconstruire a realității, ci una în esență și în sens simbolic. În căutarea adevărului esențial pe care o practică, mitul se aseamănă cu știința, dar abordarea adoptată este una poetică, iar prin viziunea integratoare, globalizantă, se apropie de filozofii și ideologii.223 De altfel, pentru a putea pătrunde în "inima" imaginarului, examinarea miturilor este indispensabilă, deoarece prin intermediul acestora se exprimă esențialul unei istorii, al unei civilizații, al unui sistem de gândire. Dar nu există la modul propriu un imaginar
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și mai ales ale lui Rosenberg, unde mitul nu mai este obiect, lucru sau reprezentare, ci putere. Prin aceasta nu este deturnat sensul mitului, ci dimpotrivă, orizontul său semantic este mai bine decriptat, îmbogățit cu interpretări îndrăznețe. Formularea celor doi filozofi este cât se poate de clară: "mitul este puterea de strângere laolaltă a forțelor și a direcțiilor fundamentale ale unui individ sau ale unui popor, puterea unei identități subterane, invizibile, non-empirice puterea nu e a faptului sau a discursului, ci
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]