13,525 matches
-
formă de "frunză de trifoi". Această structură secundară are un rol important în recunoașterea aminoacidului specific, în fixarea lui pe ribozomi și pe ARN mesager. La unul din capetele lanțului se află de cele mai multe ori GMP cu gruparea ăOH liberă. Fixarea aminoacizilor se face la celălalt capăt al lanțului polinucleotidic (care este identic la toți ARNt,) unde se găsește un triplet comun format din CMP CMP AMP (C-C-A) cu gruparea OH de la C3 liberă, capabilă să lege gruparea -COOH a aminoacidului
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
chimice diferite, majoritatea dintre ele fiind vitamine sau derivați ai acestora, grupări hem, di și trifosfați de nucleozid, ioni metalici. Pentru desăvârșirea reacției enzimatice este necesar ca substratul să se fixeze pe enzimă cu formarea unui complex activat enzimă-substrat. Această fixare se face în zone bine determinate de pe suprafața enzimei, numite centri activi. Centrul activ sau situsul activ este format din resturi de aminoacizi situați în catena polipeptidică în poziții diferite, dar apropiați în spațiu în urma plierii lanțului polipeptidic. În situsul
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
suprafața enzimei, numite centri activi. Centrul activ sau situsul activ este format din resturi de aminoacizi situați în catena polipeptidică în poziții diferite, dar apropiați în spațiu în urma plierii lanțului polipeptidic. În situsul activ se găsesc două porțiuni: una de fixare a substratului și alta catalitică (situs catalitic) care acționează asupra substratului fixat, facilitând reacția chimică. În general, acțiunea catalitică a enzimelor holoproteice se datorește anumitor grupări funcționale libere, așezate la suprafața moleculei (COO-, -OH, -NH2, -SH) și care aparțin aminoacizilor
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
celălalt în fragmentul prostetic, unde se leagă coenzima. La aceste enzime, catalizarea reacției este condiționată de prezența ambelor părți, apoenzima și coenzima; individual aceste sunt inactive, dar împreună formează un complex activ, numit holoenzimă. Pentru reacțiile care prezintă specificitatea stereochimică, fixarea substratului pe enzimă se face prin intermediul a trei centri activi. Prin legarea substratului de centrul activ al enzimei se creează o stare de tensiune moleculară care facilitează reacția biochimică sau orientează favorabil moleculele ce urmează să reacționeze una în raport cu cealaltă
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
în concentrații suficient de mari, substratul poate fi înlocuit complet, iar reacția enzimatică blocată. Un exemplu de inhibitor este acidul malic, care având o structură chimică apropiată de a acidului succinic îl poate concura în reacții cu acidul fumaric, prin fixarea la centrul activ al succinat dehidrogenazei, enzimă ce catalizează reacția de dehidrogenare: Prin creșterea concentrației de acid succinic, acidul malic poate fi îndepărtat de pe centrul activ al enzimei. Inhibiția necompetitivă În inhibiția necompetitivă, inhibitorul are o structură chimică diferită de
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
substanțe se numesc efectori, reglatori sau modulatori enzimatici, iar enzimele asupra cărora acționează se numesc enzime alosterice (enzime reglatoare sau enzime "cheie"). Enzimele reglatoare au structuri complexe, fiind alcătuite din mai multe subunități, a căror conformație spațială se modifică prin fixarea modulatorilor. Enzimele "cheie" prezintă următoarele caracteristici: -au rol de factori limitanți într-un proces; acționează independent la începutul sau la sfârșitul secvenței metaboloce; -controlează reacțiile ireversibile și sunt în echilibru cu alte enzime care catalizează reacțiile în sens invers; -sunt
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
mediu neutru sau alcalin acidul ascorbic se oxidează ușor prin dehidrogenare cu formare de acid L dehidroascorbic, deasemenea cu activitatea vitaminică; dehidrogenarea se produce la grupările enolice care devin grupări cetonice. Acidul dehidroascorbic este instabil și poate fi redus prin fixarea a 2H la grupările cetonice la acidul ascorbic, iar prin hidroliză formează acidul 2,3 diceto L gulonic lipsit de activitate vitaminică. Acidul ascorbic reduce soluțiile Fehling și Tollens și decolorează unii oxidanți cum ar fi reactivul Tillman (diclorindefenol), ultima
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
caz contrar riscând ieșirea de pe piață. În momentul în care vei înțelege acest lucru, faptul că reprezinți doar un alt solicitant în numerosul rând al celorlalți care stau la coadă, atunci poți spune că te afli la începutul procesului de fixare a unei ținte realiste și ai șansa de a îți susține cauza cu mai mult succes. Cum să îți pregătești „Cererea de finanțare a afacerii pentru depășirea crizei”? În general, toate cererile de finanțare sunt însoțite de următoarele documente financiare
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
mai bună decât procesul de planificare strategică de a obține o radiografie a acestor indicatori - o radiografie ce va ajuta companiile în luarea deciziilor privind evoluția bugetelor în timp real. Acest lucru este esențial din moment ce nu mai are nici un sens fixarea unor bugete pe fiecare unitate de afaceri la începutul anului fiscal, în vreme ce fondurile disponibile sunt limitate iar managementul companiilor caută să le repartizeze cât mai rațional pe măsură ce planurile devin din ce în ce mai nesigure. Lucrul de care companiile au nevoie acum
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
formele limbajului, scrisul presupune cea mai riguroasă organizare mentală și reglare conștientă a actelor motrice, kinestezice, vizuale și auditive. În procesul instrucției școlarul mic își dezvoltă auzul fonematic, percepția discriminativă a formelor (caracteristicile literelor), coordonarea oculo-motorie, percepția vizuală (care implică fixarea, reținerea și recunoașterea literelor). Astfel, premisele însușirii citirii și scrierii pot fi grupate în condiții generale ale dezvoltării fizice, perceptiv-motorii, ale dezvoltării limbajului, ale orientării și structurării spațiale, si, nu în ultimul rând, ale nivelului intelectual. Deficiențele în percepțiile vizuale
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
introducerea atei în ac etc. Pentru antrenarea membrelor inferioare, se pot execută foarte multe exerciții: variante de mers („mersul piticului”, „săritură broscuței”, „suntem soldați” etc.), variante de alergare, săritură etc. Exersarea motricității globale contribuie în mod direct la educarea și fixarea lateralității. Pe de altă parte, se realizeză activități pentru dezvoltarea abilității motrice generale prin exersarea gesturilor fundamentale: gestul rectiliniu (mișcare de tip orizontal, de la dreapta la stânga și invers, de tip vertical, de sus în jos și invers), gestul rotativ (mișcarea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
din copac”, „Desenează la stanga copilului un copac”. ¾ „CÂND SE ÎNTÂMPLĂ?” Observație: Acest joc se poate realiza urmărind verbalizarea de către elevi a unor aspecte privind: momentele zilei (dimineață, prânz, seara), zilele săptămânii, aspecte temporale (ieri, azi, mâine, poimâine etc). 46 Scop: Fixarea reprezentărilor de timp dimineață, prânz, seara prin legare de acțiuni reprezentative, cotidiene; exersarea deprinderilor de exprimare corectă în propoziții. Sarcina didactic\: Precizarea momentelor din timpul zilei în care se petrec diferite acțiuni și formularea de propoziții dezvoltate. Reguli de joc
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mărită din abecedar Metodă fonetica analiticosintetică Exercițiul Evaluare formativa prin: Observarea comportamentului Capacitatea de pronunțare corectă a sunetului „a” izolat și în cuvinte Aprecierea răspunsurilor Observarea comportamentului Capacitatea de analiză și sinteză fonetica în maniera verbală și grafică 63 4. Fixarea și sistematizarea noilor cunoștințe 5. Încheierea activității pregătește astfel câmpul vizual). prin poziționarea mâinii sub bărbie se desparte în silabe fiecare cuvânt din propoziție, se reprezintă grafic silabele din fiecare cuvânt folosind culoarea verde. Vom insistă pe stabilirea numărului de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Clasa: I {coală: Special\ Aria curricular\: CITIRE-SCRIERE-COMUNICARE Disciplină: CITIRE Subiectul: Sunetul [i litera „b”, „B”. Cuvinte [i propozi]îi. Scopul: Consolidarea deprinderilor de citire corect\ [i con[tient\ a literelor b, B în cuvinte [i propozi]îi; Tipul lec]iei: Fixare [i sistematizare Obiective cognitive: S\ recunoasc\ literele b, B pe plan[a model [i în texte scrise; S\ con[tientizeze asocierea dintre sunet [i liter\; S\ g\seasc\ cuvinte care con]în sunetul b în diferite pozi]îi (ini]ial
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
obiectivelor „Ce litere am înv\]at la ultima or\?” (b, B). „Azi voi vedea dac\ recunoa[te]i literele b, B `n cuvinte [i propozi]îi [i cât de corect citi]i.” Conversa]ia Explică]ia III Lec]ia propriu-zis\ Fixarea [i sistematizarea propriuzis\ o voi realiza parcurgând cu elevii urm\torul plan: solicit elevii s\ r\spund\ la următoarele sarcini didactice: identificarea literelor b, B pe plan[ele model; descrierea literei; profesorul cîte[te elevilor ce spune broscu]a despre
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
suport auditiv) și vor identifica respectivele zgomote. Se revine acolo unde copiii întâmpină dificultăți, suportul audio fiind completat de cel intuitiv concret (imagini). Demonstrația Explicația Joc-exercițiu Casetofon, casetă Explicație Demonstrația Joc-exercițiu Joc didactic Imagini capacitatea de concentrare a atenției VI. Fixarea cunoștințelor Joc: „Asculta comandă!” Profesorul arată unui elev o anumita imagine folosită anterior în lecție și îi cere să reproducă onomatopeele/ zgomotele respective. Explicație Joc-exercițiu Joc didactic capacitatea de diferențiere și reproducere a zgomotelor VII. Încheierea lecției Colaj muzical: Elevii
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
VII-a F Aria curriculara: Limba și comunicare Obiect: F.A.C. (formarea abilităților de comunicare) Subiect: Joc de comunicare orală „Plicul cu surprize”; joc „Mim” Scop: Exersarea capacității de comunicare orală și nonverbală (utilizând mijloace extralingvistice: mimica, gesturi) Tipul lecției: fixare/sistematizare de cunoștințe Operaționalizarea obiectivelor Domeniul cognitiv O1: să citească corect și conștient scurte mesaje înscrise pe litere; O2: să folosească formule de adresare corecte, într-un dialog oral; O3: să comunice fluent enunțuri verbale complete, legate prin înțeles; O4
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
fond de deficiență mintală moderată Obiectul/activitatea: Stimularea, formarea și dezvoltarea comunicării Subiectul: Exerciții de recunoaștere și denumire a culorilor, formelor și mărimilor Scopul: Consolidarea cunoștințelor și exersarea deprinderilor de operare cu structurile perceptimotrice de culoare, forma, mărime Tipul activității: Fixare și sistematizare / terapie de grup Obiective cognitive: Să recunoască și să denumească culori și nuanțe (roșu, galben, albastru, verde, portocaliu, maro, roz, alb, negru) pe baza suportului concret-intuitiv. • Să recunoască și să denumească formele geometrice (cerc, pătrat, triunghi, oval) pe
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Simona ORGHICI-CRĂCIUN Clasa: a III-a E Aria curriculara: LIMBA ȘI COMUNICARE Disciplină: Citire-Lectură (Gramatică) Subiectul: „Părțile de vorbire: substantivul, adjectivul, verbul, pronumele personal” (recapitulare). Scopul (obiectiv fundamental): consolidarea cunoștințelor privind părțile de vorbire învățate (substantiv, adjectiv, verb, pronume) și fixarea lor într-un sistem. Tipul lecției: recapitulare și sistematizare a cunoștințelor; lecție pe bază de exerciții Obiective operaționale: Domeniul cognitiv să explice în cuvinte proprii definițiile părților de vorbire învățate; să ilustreze prin exemple felul, genul și numărul substantivelor; să
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
formată din 29 oase sudate între ele care au și rolul de a apăra creierul. Oasele fetei sunt formate din maxilarul inferior care este mobil și cel superior care este fix. Ele au rol în masticație și asigurarea condițiilor pentru fixarea danturii. În interiorul osului frontal și maxilarul superior există niște cămăruțe goale, căptușite cu o mucoasa, care se numesc sinusuri (inflamația lor sinuzita). Scheletul trunchiului este format din coloana vertebrală, coaste, stern și bazin sau pelvis . De la osul occipital pornește în
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
toracelui cu o pânză dreptunghiulara tare, trecută în jurul gâtului. înfășarea toracelui cu ture circulare de fașa în spirală, pana sub axila, apoi efectuarea de ture circulare care cuprind brațul, cotul și antebrațul, trecerea fesei de 2-3 ori peste umăr și fixarea, în final, cu ture circulare a întregului ansamblu. Imobilizarea brațului se face îndoind o atela în formă de ”u” care se mulează peste umăr și pește cot. Imobilizarea cotului se face cu o atela îndoita la un unghi de 90
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
leziuni ale măduvei spinării cu paralizii consecutive.Victimele vor fi așezate pe un plan dur, orice mobilizare a acestora făcându-se menținând coloana în același plan. Pentru imobilizarea fracturii de coloană cervicala, ideală este utilizarea unui guler din burete sau fixarea capului între două suluri (două paturi rulate). Imobilizarea definitivă se face la spital de către specialiști. Ca metodă de imobilizare definitivă este aparatul gipsat. Supravegherea fracturii imobilizate se referă la observarea culorii și aspectului degetelor. Bolnavul mai poate sesiza apariția furnicăturilor
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
D, etc. 67 Rahitismul Rahitismul este o boală a osului care afectează creșterea la copil și constă în insuficientă depunerii de minerale la nivelul matricei osoase. Rahitismul este o boală a copilăriei determinată de carenta de vitamina D, care împiedică fixarea calciului, ducând la deformarea oaselor. Pe langă deformări osoase pot apărea și fracturi patologice datorită scăderii rezistenței osului insuficient mineralizat Stările de tetanie (lipsa de calciu) se pot însoți și de rahitism. Semne clinice ale rahitismului, în primul an de
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
de timp, de resurse și bani. Etapele principale în realizarea unui plan de campanii de relații publice sunt: 1.definirea problemelor 2. analiza situației 3. stabilirea obiectivelor 4. identificarea diferitelor categorii de public 5. stabilirea strategiilor 6. stabilirea tacticilor 7. fixarea calendarului de lucru 8. stabilirea bugetului 9. stabilirea procedurilor de evaluare. 1. Definirea problemei Primul pas în elaborarea unui plan de campanii este definirea problemei, process care începe atunci când cineva face o judecată de valoare referitoare la faptul că ceva
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
evenimente coordonate sau un singur eveniment. Construirea unei strategii implică: - alegerea strategiei; - cercetarea și testarea strategiei prin confruntarea cu standardele organizației și sau prin testarea cu un grup reprezentativ; - stabilirea unui plan de comunicare; - precizarea unui calendar pentru întreaga strategie; - fixarea bugetului pentru fiecare activitate; - prezentarea planului în fața conducerii organizației. 6. Stabilirea tacticilor Tacticile alese sunt prezentate succint. Strategiile cuprind următoarele date: descrierea pe scurt, deadline-ul, bugetul estimat, cerințe speciale, numele persoanei care răspunde de acțiune. Fiecare strategie se adresează unei
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]