7,586 matches
-
toate teoriile contractualiste fundamenteaz] morală prin intermediul unui acord. Acest lucru se întâmpl] de fapt numai în teoria clasic]. Pentru teoreticienii moderni, acordul este doar un instrument de identificare a cerințelor imparțialit]ții sau ale avantajului reciproc care sunt de fapt fundamentele reale ale obligației. Ideea unui acord social este utilizat] pentru a evalua interesele indivizilor în funcție de criteriul imparțialit]ții sau al avantajului reciproc. Dac] un alt instrument ar furniza evalu]ri mai corecte, atunci ideea contractului ar putea fi eliminat] complet
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
contemporani își prezint] propriile puncte de vedere că r]spuns și că m]sur] corectiv] la adresa teoriilor consecvențialiste frecvent discutate la mijlocul secolului. Deși în prim] instant] obiecțiile aduse consecințialismului au avut un caracter normativ, ulterior aceste nemulțumiri au servit drept fundament pentru dovedirea inconsistentei structurale și conceptuale a teoriei. Orice teorie care permite abordarea ființei umane într-o manier] asem]n]toare celei consecințialiste este, în opinia deontologic], o teorie care nu cunoaște cu adev]rât ceea ce reprezint] individul sau ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o serie de prejudec]ți, aspecte provinciale sau punitive legate de natură uman], de diferențele dintre genuri etc. Din moment ce morală tradițional] prezint] anumite puncte slabe, este explicabil scepticismul sau cel puțin precauția în leg]tur] cu alte aspecte și cu fundamentul care menține toate acestea laolalt] (capitolul 42, „Metod] și teorie moral]”). Nici apelul la un principiu fundamental nu este mai eficient. Chiar dac] inc]lcarea oric]ruia dintre elementele care constituie norme deontologice implic] și o lips] de respect, anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
efort de gandire. Dac] nu reușesc acest lucru, ei nu pot fi învinuiți pentru eventuale inadvertente comise. Oricare ar fi meritele sau problemele aferente acestui mod de interpretare a legii pozitive și a cerințelor ei, aceasta nu poate constitui un fundament al înțelegerii cerințelor morale și nici un model în vederea elabor]rii unei teorii etice. Motivele sunt în parte evidente. În absența unui legiuitor cu autoritate și ușor de identificat, nu putem cunoaște cu precizie care sunt normele morale (constrângerile deontologice) care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care tr]im prezența lor se resimte puternic. Din acest motiv, este absolut justificat] ideea utilitarist] de a atribui îndatoriri speciale anumitor persoane și anumite proiecte altor persoane. În sens mai detaliat, aceste obligații speciale amintite mai sus nu reprezint] fundamente etice, ci aspecte derivate ale unor principii utilitariste mai generale. O alt] critic] la adresa utilitarismului este aceea c] însumarea imparțial] a utilit]ților ignor] modul în care este r]spândit] utilitatea în rândul oamenilor. Mai mult decât atât, dac] avem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conflictul dintre utilitarism și deontologie. În al doilea rând, s-a detașat adesea în totalitate de elementele teoretice. Acest lucru a fost posibil fie printr-o abordare „de sus în jos” a problemelor etice și f]r] a se menționa fundamentele teoretice, fie printr-o abordare „de jos în sus” pan] la nivelul termenilor și conceptelor, f]r] a se ține cont de implicațiile asupra acțiunii. Orice preciz]ri privind caracterul sunt absențe din aceste teorii. Dup] cum afirm] Lawrence Blum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
idei în cazul parcului Kakadu depinde, printre altele, dac] ecosistemele sunt sau nu considerate drept viet]ți. Dac] nu sunt considerate astfel, atunci ele sunt obiecte complexe și deci, conform ideii anterioare, dețin valoare moral]. Aceasta ar putea constitui un fundament etic de combatere a exploat]rilor miniere. Sau, am mai putea putea considera c] un alt motiv pentru care li se atribuie valoare moral] viet]ților este frumusețea. În unele cazuri, frumusețea face referire la tr]s]turi generale, externe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
putea fi identificat] sau c] interesele animalelor și respectiv echilibrul ecosistemului vor fi afectate. În cazul în care acestea constituie bazele ideii noastre, argumentul c] tot ceea ce ține de mediul natural constituie un criteriu al valorii morale este lipsit de fundament. Mai exist] o posibilitate care nu trebuie trecut] cu vederea. Caracterul natural ar putea fi un determinant condițional, si anume, ar mai putea presupune prezența unei alte propriet]ți: complexitatea. Deci, nu obiectele naturale sunt valoroase din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
depinde dac] o privim sau nu că pe un sistem ecologic: cunoscând modul în care p]rțile funcționeaz] în unison pentru a menține întregul acest lucru justific] acordarea atributului de frumusețe. Folosite pentru a evita exploatarea mediului, aceste argumente constituie fundamentul unei etici a mediului care dep]șește atât etică uman], cât și cea a drepturilor animalelor, poate chiar și pe cea a vieții. Chiar dac] accept]m ecosistemele din Kakadu ca fiind valoroase din punct de vedere moral, cum am
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de Peter Singer, Animal Liberation [Eliberarea animalelor], a pus sub semnul întreb]rii ideea conform c]reia putem folosi animalele dup] cum credem de cuviinț] și a pus bazele unei „noi etici a tratamentului animalelor”. Cartea a construit, de asemenea, fundamentele morale ale unei mișc]ri promit]toare și vizibile de eliberare a animalelor. În același timp, i-a determinat pe filosofi s] analizeze statutul moral al animalelor. Dezbaterea care a urmat a condus la un acord general asupra faptului c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de unitatea de analiz] a eticii afacerilor, si anume firma. Microetica în afaceri este, bineînțeles, inclus] în mare parte în etică tradițional], acoperind teme precum natură promisiunii și a altor obligații, intențiile, consecințele și alte implicații ale acțiunilor individului sau fundamentul și natura unor drepturi individuale. Ceea ce este specific eticii afacerilor este ideea de schimb corect și, împreun] cu ea, cea de salariu corect, de tratament corect, idei care ajut] la trasarea limitei între „afacere” și „jecm]nire”. Noțiunea de dreptate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
scopuri drepte și bine precizate, și utilizarea de c]tre state a violenței împotriva ameninț]rilor externe poate fi legitim] în cazul în care scopurile sunt drepte, iar mijloacele sunt supuse unor limit]ri. Teoria r]zboiului drept, care ofer] fundamentul celor mai multe dezbateri legate de etică r]zboiului, are dou] componente: o teorie a scopurilor și o teorie a mijloacelor. Prima dintre acestea, denumit] și teoria jus ad bellum, definește condițiile în care se poate recurge la r]zboi. A doua
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vezi capitolul 39, „Relativismul”). S] presupunem c] l]s]m la o parte diferențele culturale și discut]m numai despre bine și r]u. Atunci, în absența instituțiilor culturale care determin] o etic] supracultural], adev]rul moral nu exist]. Un fundament natural al adev]rului moral era tocmai obiectul demersului. C) Vom discuta, în cele din urm], o form] de naturalism neoaristotelian, inițiat] de P.T. Geach și dezvoltat] într-o manier] mai puțin sistematic] de c]tre M. Midgley și alții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oferi un suport explicativ diferitelor fenomene din educația adulților, în măsura în care acestea aveau o necesară relevanță explicativă. Totuși, R. Usher și I. Bryant (1989, pp. 45-60) sunt ezitanți cu privire la folosirea transferurilor din alte științe și la considerarea diferitelor științe limitrofe drept fundamente pentru educația adulților, considerând că activitatea psihologilor, sociologilor etc. este diferită de cea a educatorilor, ariile lor de preocupare șifocalizare în elaborarea teoriilor fiind diferite. Astfel, deși folosesc concepte similare, ei le atribuie înțelesuri diferite, deoarece au scopuri explicative diferite
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
complex, cu exersarea practică a celor învățate. Dezvoltările cognitiviștilor sunt pe larg folosite pentru explicarea evoluției cognitive la vârsta adultă și a modului în care funcționează procesele de învățare, pentru dezvoltarea metacompetenței de a învăța cum să înveți. Psihologia ca fundament explicativ al educației adulților poate fi regăsită și în valorificările în acest câmp disciplinar ale diferitelor elaborări din psihologia dezvoltării (în diferitele stadii ale vieții, la diferite vârste), psihologia socială, personalitate, psihologia experimentală sau cea clinică, psiho-gerontologie sau, mai ales
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ale diferitelor elaborări din psihologia dezvoltării (în diferitele stadii ale vieții, la diferite vârste), psihologia socială, personalitate, psihologia experimentală sau cea clinică, psiho-gerontologie sau, mai ales, psihologia educației (de exemplu, teoriile motivaționale, care explică rolul motivației în învățare). Dacă în fundamentul psihologic teoriile dezvoltate sunt centrate mai mult pe adult și pe mecanismele învățării lui, de multe ori analizate în mod abstract, rupte de contextul social - o învățare atemporală -, prin fundamentul sociologic se aduce în discuție impactul relației individului cu ceilalți
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
teoriile motivaționale, care explică rolul motivației în învățare). Dacă în fundamentul psihologic teoriile dezvoltate sunt centrate mai mult pe adult și pe mecanismele învățării lui, de multe ori analizate în mod abstract, rupte de contextul social - o învățare atemporală -, prin fundamentul sociologic se aduce în discuție impactul relației individului cu ceilalți, cu mediul înconjurător, cu contextul sociocultural. Individul este eminamente o ființă socială, învățarea producându-se prin interacțiune cu ceilalți: învățând cu ei și de la ei, așa cum punctează teoriile învățării sociale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
diversitatea ideilor, oamenilor și instituțiilor, ceea ce permite șigrupurilor marginalizate social să-și afirme valoarea egală. Chiar dacă postmodernismul poate fi criticat pentru un prea mare relativism, avantajul este că dispersează diferitele forțe de opresiune, așa cum sunt evidențiate de acest grupaj teoretic. Fundamentul antropologic aduce explicitări în domeniul educației adulților mai ales prin studiile privind rolul educației în schimbarea socială și culturală, privind continuitățile și discontinuitățile în evoluția educației adulților sau cele privind mediul sociocultural, structura și funcționarea instituțiilor educaționale. Antropologia educațională, deși
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
problematicile de ordin antropologic într-o argumentare științifică a conceperii unor demersuri intervenționiste adaptate comunității celor vizați. Aspectele de ordin antropologic menționate, chiar dacă acționează difuz, au un efect constant și puternic, motiv pentru care este necesară luarea lor în considerare. Fundamentul filosofic este cel ce reunește principiile și valorile ce orientează o concepție sau alta asupra educației adulților, a modului în care adultul învață de sprijinul de care are nevoie în acest sens. De multe ori, nu poate fi stabilită o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Z. (coord.) (2001), International Handbook on Lifelong Learning, vol. I, Kluwer Academic Publishing, Boston. Bron, A.; Schemmann, M. (ed.) (2002), Social Science Theories in Adult Education Research, Bochum Studies in International Adult Education LIT Verlag, Munster. Dave, R.H. (coord.) (1991), Fundamentele educației permanente, Editura Didactică și Pedagogică, București. Delors, J. (coord.) (2000), Comoara lăuntrică. Raportul UNESCO al Comisiei Internaționale pentru educație în secolul XXI, Editura Polirom, Iași. English, L.M. (ed.) (2005), International Encyclopedia of Adult Education, Palgrave MacMillan, New York. Faure, E.
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
oferi un suport explicativ diferitelor fenomene din educația adulților, în măsura în care acestea aveau o necesară relevanță explicativă. Totuși, R. Usher și I. Bryant (1989, pp. 45-60) sunt ezitanți cu privire la folosirea transferurilor din alte științe și la considerarea diferitelor științe limitrofe drept fundamente pentru educația adulților, considerând că activitatea psihologilor, sociologilor etc. este diferită de cea a educatorilor, ariile lor de preocupare șifocalizare în elaborarea teoriilor fiind diferite. Astfel, deși folosesc concepte similare, ei le atribuie înțelesuri diferite, deoarece au scopuri explicative diferite
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
complex, cu exersarea practică a celor învățate. Dezvoltările cognitiviștilor sunt pe larg folosite pentru explicarea evoluției cognitive la vârsta adultă și a modului în care funcționează procesele de învățare, pentru dezvoltarea metacompetenței de a învăța cum să înveți. Psihologia ca fundament explicativ al educației adulților poate fi regăsită și în valorificările în acest câmp disciplinar ale diferitelor elaborări din psihologia dezvoltării (în diferitele stadii ale vieții, la diferite vârste), psihologia socială, personalitate, psihologia experimentală sau cea clinică, psiho-gerontologie sau, mai ales
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ale diferitelor elaborări din psihologia dezvoltării (în diferitele stadii ale vieții, la diferite vârste), psihologia socială, personalitate, psihologia experimentală sau cea clinică, psiho-gerontologie sau, mai ales, psihologia educației (de exemplu, teoriile motivaționale, care explică rolul motivației în învățare). Dacă în fundamentul psihologic teoriile dezvoltate sunt centrate mai mult pe adult și pe mecanismele învățării lui, de multe ori analizate în mod abstract, rupte de contextul social - o învățare atemporală -, prin fundamentul sociologic se aduce în discuție impactul relației individului cu ceilalți
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
teoriile motivaționale, care explică rolul motivației în învățare). Dacă în fundamentul psihologic teoriile dezvoltate sunt centrate mai mult pe adult și pe mecanismele învățării lui, de multe ori analizate în mod abstract, rupte de contextul social - o învățare atemporală -, prin fundamentul sociologic se aduce în discuție impactul relației individului cu ceilalți, cu mediul înconjurător, cu contextul sociocultural. Individul este eminamente o ființă socială, învățarea producându-se prin interacțiune cu ceilalți: învățând cu ei și de la ei, așa cum punctează teoriile învățării sociale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
diversitatea ideilor, oamenilor și instituțiilor, ceea ce permite șigrupurilor marginalizate social să-și afirme valoarea egală. Chiar dacă postmodernismul poate fi criticat pentru un prea mare relativism, avantajul este că dispersează diferitele forțe de opresiune, așa cum sunt evidențiate de acest grupaj teoretic. Fundamentul antropologic aduce explicitări în domeniul educației adulților mai ales prin studiile privind rolul educației în schimbarea socială și culturală, privind continuitățile și discontinuitățile în evoluția educației adulților sau cele privind mediul sociocultural, structura și funcționarea instituțiilor educaționale. Antropologia educațională, deși
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]