5,270 matches
-
o piatră funerară din 1618 cu următoarea inscripție: "„Aceasta este piatra odihnei lui Isaia Muhalean, fiica baronului Andon și a Mualei, decedați într-o (zi de) luni a (anului) 1067”". În afară de aceasta, pe pardoseala bisericii se află și alte lespezi funerare ale căror inscripții sunt ilizibile. De asemenea, pe scara exterioară a turnului clopotniță se află câteva lespezi de mormânt. Pe pietrele funerare mai vechi se află inscripții în limba armeană. O traducere aproximativă ar fi următoarea: <poem>:"„Mormântul lui Khanum
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
într-o (zi de) luni a (anului) 1067”". În afară de aceasta, pe pardoseala bisericii se află și alte lespezi funerare ale căror inscripții sunt ilizibile. De asemenea, pe scara exterioară a turnului clopotniță se află câteva lespezi de mormânt. Pe pietrele funerare mai vechi se află inscripții în limba armeană. O traducere aproximativă ar fi următoarea: <poem>:"„Mormântul lui Khanum Lângă peretele sudic al bisericii se află două monumente funerare puse pe mormintele următorilor:
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
exterioară a turnului clopotniță se află câteva lespezi de mormânt. Pe pietrele funerare mai vechi se află inscripții în limba armeană. O traducere aproximativă ar fi următoarea: <poem>:"„Mormântul lui Khanum Lângă peretele sudic al bisericii se află două monumente funerare puse pe mormintele următorilor:
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
cu sediul la Chișinău (1813-1827). Grigor Zaharian a murit în Moldova, la 23 iunie 1827, nereușind să mai ajungă în Ungaria, unde dorea să-și îngrijească sănătatea. A fost înmormântat la Mănăstirea Hagigadar. Deasupra mormântului său se află o piatră funerară din marmură albă cu o inscripție în limba armeană. Pe această placă de marmură pelerinii au pus zeci de monezi pentru îndeplinirea de dorințe. Cel de-al doilea mormânt este al protoiereului iconom stavrofor Knel Mandalian (1885-1970) și al soției
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
și fiul lor Mateias. Până la urmă, osemintele sale au fost transportate la Arnota, „așa cum și-a dorit-o din viață”, de voievodul Mihnea Radu III, ca urmare a invaziei turco-tătare din 1658, când i s-a profanat mormântul. Frumoasa piatră funerară în stil baroc se află astăzi alături de aceea simplă a «vornicului» Danciu, care, mort în 1595 în Transilvania, a fost mai întâi înmormântat „în catedrala din Alba-Iulia din grija și cu cheltuielile domniței Stanca, soția lui Mihai Viteazul” . Inscripția funerară
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
funerară în stil baroc se află astăzi alături de aceea simplă a «vornicului» Danciu, care, mort în 1595 în Transilvania, a fost mai întâi înmormântat „în catedrala din Alba-Iulia din grija și cu cheltuielile domniței Stanca, soția lui Mihai Viteazul” . Inscripția funerară de pe piatra de mormânt a lui Danciu arată că, în 1649, Matei Basarab transportă la Arnota osemintele tatălui său , după cum și Neagoe Basarab reînhumase în ctitoria sa din Curtea de Argeș pe acelea ale mamei sale. Voievodul pregătise de mult timp Arnota
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
executată mai puțin fin decât prima. Toate acestea fură îndeplinite după un plan stabilit din vreme, înainte de 1649, dată la care «vornicul» Danciu a fost reînhumat în pronaosul bisericii, conform credinței că prezența relicvelor în sanctuarul unei biserici indică funcția funerară a acesteia. Ansamblul de pictură a fost, de asemenea, terminat la această dată și conceput astfel încât să corespundă unui edificiu funerar. În general se consideră că biserica a fost fondată în 1637, data actului de donație în care se precizează
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
vornicul» Danciu a fost reînhumat în pronaosul bisericii, conform credinței că prezența relicvelor în sanctuarul unei biserici indică funcția funerară a acesteia. Ansamblul de pictură a fost, de asemenea, terminat la această dată și conceput astfel încât să corespundă unui edificiu funerar. În general se consideră că biserica a fost fondată în 1637, data actului de donație în care se precizează că a fost „făcută și întemeiată” de Matei Basarab. Or, această afirmație este contrazisă de inscripția de pe cățuia de argint oferită
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
tradițional pentru a subordona ideii principale înțelesul reprezentărilor adiacente. Trebuie luat în considerare faptul că, în Evul Mediu, unele biserici boierești erau destinate să devină, in primul rând, mausolee. Unii autori au susținut că, în secolut al XVI-lea ideea funerară nu a constituit o preocupare anume pentru iconografii picturii religioase valahe, această idee lipsind chiar în pictura pronaosului, încăpere destinată slujbelor funebre și mormintelor ctitorilor. Dimpotrivă, afirmăm că diferitele mijioace de a exprima ideea morții și a meditației asupra ei
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
icoanei Sfântului Nicolae. Ctitoria ansamblului de scene reflectă politica de culturalizare a lui Matei Basarab și chiar, până la un punct, concepția sa de viață; dar, în același timp, locul ocupat de anumite imagini și asocierea dintre ele conferă picturii sensul funerar care se cuvine decorației unei necropole. Ordonarea programului iconografic nu se diferențiază de aceea a oricărei biserici de proporții modeste, dar echilibrul dintre proporția registrelor și alegerea numărului de scene a fost astfel ales incât subiectele corespunzând simbolismului arhitectural să
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
care țâșnește din coasta Sa, totul încadrat de alți doi îngeri. În diaconicon, reprezentarea sfinților loan Chrysostom, Mihail al Sinadelor, martira Marina și apostolui Filip corespundea vechiului sistem de a reprezenta pe sfinții ale căror relicve erau păstrate în capelele funerare respective, acei sfinți fiind socotiți ca intercesori . Astfel, ritualul liturgic avea și o implicație funerară care era cerută de decorația unui altar unde se păstrau osemintele sfinte. În naos, ciclul marilor sărbători începe cu Nașterea pictată pe semicalota de nord
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
loan Chrysostom, Mihail al Sinadelor, martira Marina și apostolui Filip corespundea vechiului sistem de a reprezenta pe sfinții ale căror relicve erau păstrate în capelele funerare respective, acei sfinți fiind socotiți ca intercesori . Astfel, ritualul liturgic avea și o implicație funerară care era cerută de decorația unui altar unde se păstrau osemintele sfinte. În naos, ciclul marilor sărbători începe cu Nașterea pictată pe semicalota de nord și continuă cu Prezentarea la templu și Botezul pe bolta în leagăn, la vest, Schimbarea
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
de sud, la dreapta altarului, cu Deisis sub formă imperială, dar nu mai conține pe ctitori, care sunt pictați in pronaos. După studii recente asupra semnificației programelor iconografice, reprezentarea Coborârii la iad și a Deisisului lângă scenele Patimilor revela caracterul funerar al monumentului respectiv. Acest înteles era evident atunci când ctitorii erau reprezentați și îngropați în încăperea respectivă. Dar cu timpul s-au produs mutații cu privire la acest aranjament al compunerii programelor iconografice, în sensul câ ideea funerară nu era implicată numai in
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
lângă scenele Patimilor revela caracterul funerar al monumentului respectiv. Acest înteles era evident atunci când ctitorii erau reprezentați și îngropați în încăperea respectivă. Dar cu timpul s-au produs mutații cu privire la acest aranjament al compunerii programelor iconografice, în sensul câ ideea funerară nu era implicată numai in decorația pictată a unei încăperi în care se morminte, ci în tot ansamblul de pictură al bisericii, idee care revine ca un leit-motiv, chiar dacă mormintele se aflau — cu precădere în Țara Românească — în pronaos. O
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
îngeri, formau motivul superior principal în Judecata din urmă. Scena are și o semnificație liturgică, întrucât personajele erau invocate și în rugăciunea protezei. Rolul liturgic al Deisisului era evident când era pictat în altar, păstrându-și în același timp înțelesul funerar, de intercesiune, la Judecata din urmă. De-a lungul primelor trei sferturi ale secolului al XVII-lea, ideea funerară nu apare numai în programul iconografic al mănăstirii Arnota, dar, de asemenea cu oarecare modificări - și în acela al bisericilor Băjești
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
și în rugăciunea protezei. Rolul liturgic al Deisisului era evident când era pictat în altar, păstrându-și în același timp înțelesul funerar, de intercesiune, la Judecata din urmă. De-a lungul primelor trei sferturi ale secolului al XVII-lea, ideea funerară nu apare numai în programul iconografic al mănăstirii Arnota, dar, de asemenea cu oarecare modificări - și în acela al bisericilor Băjești, Săcuieni și Topolnița, care în afară de funcția normală, erau destinate să o îndeplinească și pe aceea de mausolee. La Arnota
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
era întărită prin Soborul îngerilor, reprezentat alături de sfinții în picioare, scenă care păstra înțelesul său inițial, militant, acela al imaginii lui Hristos impusă de înseși puterile cerești de îngerii care îi purtau figura înscrisă în medalion, dar și semnificația sa funerară, deoarece la Judecata din urmă Hristos apărea, de asemenea, înconjurat de îngeri. Invocația ca intercesori și protectori în lupte a sfinților militari pictați în friză era accentuată și de reprezentarea Sfântului Eustație cu fiii Agapie și Theoctistos, ținând discul cu
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
sugerează invocarea sa în calitatea de conducător suprem al Bisericii creștine. Reprezentarea Sfântului Nicodim alături de Sfântul Grigorie Decapolitul atestă voința de a-l avea drept pildă pe Nicodim, ctitorul mănăstirilor Vodița și Tismana, organizatorul vieții monahicești în Țara Românească. Leit-motivul funerar reapare in pronaos prin scenele obișnuite: alegoria licornei și a profetului Iona vomitat de balenă, iar Judecata din urmă, pictată în pridvorul, construit mai târziu după corpul principal al bisericii, dă ansamblului de pictură de la Arnota finalitatea sa firească. Pentru
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
se întâlnește pe numeroase obiecte paleocreștine romane de după anul 250 d.C. Inelul se află în prezent la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj. O lespede de piatră găsită la Turda aparține sculpturilor romane cu banchetul funebru. In tematica sculpturii funerare, banchetul funerar a devenit cu timpul un simbol al credinței în nemurirea sufletului, al vieții de după moarte. Defunctul, împreună cu membrii apropiați ai familiei, sunt înfățișați în jurul unei mese, participând la un ospăț. Placa sepulcrală de la Turda reprezintă 3 personaje: doi
Presupusele vestigii paleocreștine de la Turda () [Corola-website/Science/307361_a_308690]
-
pe numeroase obiecte paleocreștine romane de după anul 250 d.C. Inelul se află în prezent la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj. O lespede de piatră găsită la Turda aparține sculpturilor romane cu banchetul funebru. In tematica sculpturii funerare, banchetul funerar a devenit cu timpul un simbol al credinței în nemurirea sufletului, al vieții de după moarte. Defunctul, împreună cu membrii apropiați ai familiei, sunt înfățișați în jurul unei mese, participând la un ospăț. Placa sepulcrală de la Turda reprezintă 3 personaje: doi bărbați rezemați
Presupusele vestigii paleocreștine de la Turda () [Corola-website/Science/307361_a_308690]
-
preluat, încă de timpuriu peștele și pâinea, în cadrul simbolurilor noii religii (sec.II-III d.C.). Prezența simultană a peștelui, a pâinii tăiate în formă de cruce și a „paterei” cu o cruce, poate fi o dovadă a caracterului creștin al lespedei funerare de la Turda.
Presupusele vestigii paleocreștine de la Turda () [Corola-website/Science/307361_a_308690]
-
edificiilor cneziale românești din secolele XII-XIV, cu indicarea nobililor hațegani Mănjina drept ctitori. Preluând o ipoteză din 1775 a unui ofițer din armata austriacă, Sylvester Joseph von Hohenhausen, istoriografia bisericească susține că, la origine, lăcașul ar fi fost un monument funerar ridicat în memoria generalului Longinus (secolul II), dar încreștinat în cursul secolelor IV-V; abandonat după 568, acesta s-ar fi reutilizat ca biserică după mijlocul secolului al IX-lea. Acoperite cu un strat de var între anii 1566 și
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș () [Corola-website/Science/307376_a_308705]
-
figurează atât castelul cât și cele două anexe alungite din spatele acestuia, susține ipoteza că acesta a fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Posibilul întemeietor al castelului ar putea fi baronul Daniel Bánffy al cărui monument funerar se află în pădurea din fața castelului. Baronul a fost căsătorit cu Anna Gyárfás, și au avut trei fii: Dezső (prim ministru al Ungariei între 1895-1899), József Jenő și Ernő. Fiul cel mic al baronului, Ernő, s-a căsătorit cu contesa
Castelul Bánffy din Borșa () [Corola-website/Science/307412_a_308741]
-
și scaune pentru mașină, hamuri - Articole de călătorie și alte articole personale pentru căratul bagajelor: valize, cufere, saci de călătorie, ghiozdane, sacoșe, portofele și poșete, etc. - Diverse articole de uz personal: ochelari de soare, bastoane, umbrele, evantaie, brelocuri etc. - Articole funerare, cum ar fi urne, sicrie și pietre funerare Inclusiv: Ceasuri deșteptătoare de călătorie; termometre de perete și barometre. Exclusiv: Ornamente (05.1.1) sau (05.4): aparate radio cu ceas (09.1.1); mobilier pentru sugari (05.1.1); penare
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
și alte articole personale pentru căratul bagajelor: valize, cufere, saci de călătorie, ghiozdane, sacoșe, portofele și poșete, etc. - Diverse articole de uz personal: ochelari de soare, bastoane, umbrele, evantaie, brelocuri etc. - Articole funerare, cum ar fi urne, sicrie și pietre funerare Inclusiv: Ceasuri deșteptătoare de călătorie; termometre de perete și barometre. Exclusiv: Ornamente (05.1.1) sau (05.4): aparate radio cu ceas (09.1.1); mobilier pentru sugari (05.1.1); penare (09.3.4); sacoșe de cumpărături (05.2
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]