56,594 matches
-
Am creat un SRL cumva din Întâmplare, și nu ca urmare a unei alegeri conștiente a schimbării. Puteam să continui În domeniul În care lucra Întreprinderea mea (transporturile). Totuși, am avut ocazia să cumpăr o mașină și să iau În gestiune TIR-uri. Cunoscând piața și posibilitățile de transport din punct de vedere economic, știam că micii transportatori, printr-un efect de saturație, nu puteau rezista concurenței. Era ușor pentru mine să fac un calcul de rentabilitate și, profitând de relațiile
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
muncă din sectorul de stat, am Încheiat contracte de lungă durată și nu a fost nevoie să caut clienți unul câte unul ș...ț. Mai mult, Întreprinderile de transporturi de stat au dat faliment și era ușor să obții În gestiune sau În locație parcul lor de vehicule... (Cazul 37, Polonia) Aceste două exemple ilustrează foarte bine caracterul fortuit, naiv, al inițiativelor private ale nomenklaturii, În care oportunismul, dorința de a face bani sunt prezente În aceeași măsură ca și vocația
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
firmă care face import-export pentru meșteșugari. Asta a fost pentru mine o școală de comerț exterior. A existat de la Început o Înțelegere Între noi ca eu să-mi creez propria Întreprindere, urmând ca ei să-mi cumpere serviciile, de exemplu, gestiunea, contabilitatea, negocierea de contracte. M-am instalat astfel acasă, cu un calculator. Cifra de afaceri: 200 de milioane de zloți În 1990. (Cazul 15, Polonia) Dificultățile noilor Întreprinzători cehi sunt mai mari, din cauza neîncrederii instituționalizate față de foștii funcționari ai partidului
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
publice de transporturi s-a folosit de poziția pe care o avea pentru a cumpăra sau Închiria vehicule care aparțineau Statului: „A apărut o posibilitate atunci când Întreprinderile de transport de stat au făcut implozie și era ușor de luat În gestiune sau În locație parcul lor de vehicule...” (Cazul 37, Polonia) Astfel, respectivul director a beneficiat de rețeaua de clienți a Întreprinderii sale, de contractele de lungă durată, ceea ce i-a conferit o stabilitate mai mare decât cea a Întreprinderilor de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
aștepta ca nivelurile de conversie ale actorilor guvernamentali să fie foarte ridicate În mod constant, cel puțin În timpul primilor șase ani ce au urmat revoluției din 1989. Prin urmare, cine sunt elitele la putere? Dată fiind similaritatea comportamentelor la nivelul gestiunii politicilor de personal guvernamental, sunt aceștia foști membri ai cabinetelor comuniste sau, dacă nu, din ce sfere ale puterii comuniste provin? Care sunt marile mecanisme și principii care au stat la baza conversiei elitelor politice imediat după 1989? Primii ani
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
blândă a poliției poloneze, desfășurată În timpul guvernării lui Tadeusz Mazowiecki. În mod diferit față de David Stark, care consideră că rețelele precedă capitalurile, noi credem că rețeaua este vehiculul diferitelor tipuri de capital. Întreprinderi publice de servicii (restaurante, cafenele) a căror gestiune era privată. Trebuie notat că modelul chinez nu a fascinat numai nomenklatura cehă. În Polonia, reprezentanții aripii conservatoare exprimă același punct de vedere, ca, de exemplu, Leszek Miller, unul dintre principalii miniștri din coaliția aflată la putere din toamna anului
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Pregătirea și organizarea unui sistem de informații necesare unei acțiuni coerente și de succes au devenit pentru întreprinderea modernă la fel de însemnate ca producția și vânzarea. Stăpânirea informațiilor necesare și utile deciziei înseamnă, de fapt, selectarea și utilizarea datelor obținute din gestiunea internă și în al doilea rând, capacitatea de a le compara cu cele provenite din mediul concurențial, pentru a evidenția ceea ce are un caracter de durată și strategic, de ceea ce este neesențial. Gestionarea acestei resurse, numită informație, reprezintă o preocupare
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
mediu a programării calculatoarelor electronice, cele mai importante vizează următoarele domenii: CAD (proiectare asistată de calculator) / CAM ( fabricație asistată de calculator) ; proiectarea asistată de calculator a sistemelor informatice (CASE); arhitectura aplicațiilor-sistem; sisteme de operare; programare orientată pe obiecte; sisteme de gestiune a bazelor de date; programare distribuită; prelucrări paralele; sisteme cu toleranță la erori; inteligența artificială: logica fuzzy, rețele neuronale, sisteme expert, agenți inteligenți. Schimbările principale care influențează sensibil ciclul de dezvoltare al software-ului sunt legate de: programarea orientată pe
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
prilejuri: conferințe, luarea unei decizii, simple discuții video etc. Această tehnologie constă în digitizarea secvențelor audio și video, compresia, criptarea, transmiterea, decriptarea, decompresia și vizualizarea acestora cu o viteză foarte mare, folosind infrastructura de bază - internetul. e. Tehnologia groupware și gestiunea electronică a documentelor Groupware reprezintă un model organizațional apărut în anii ’90, care are în vedere trei dimensiuni ale întreprinderii: managementul sau dimensiunea umană, organizarea sau dimensiunea organizațională, informatica sau dimensiunea tehnologică. Instrumentele groupware sunt aplicații în rețea care permit
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
facilă a informațiilor ad hoc; reducerea costurilor; suport pentru standardizare; partajarea datelor între toți utilizatorii cărora le sunt necesare, cu asigurarea securității datelor prin mecanisme de securitate. Bazele de date sunt concepute pentru a prelucra un volum mare de date. Gestiunea acestora impune nu numai o structurare riguroasă a datelor, dar și o raționalizare a procedurilor de acces și prelucrare. Pentru a putea fi exploatată de către utilizatori, o bază de date trebuie să aibă asociat un set de programe, numit generic
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
nu numai o structurare riguroasă a datelor, dar și o raționalizare a procedurilor de acces și prelucrare. Pentru a putea fi exploatată de către utilizatori, o bază de date trebuie să aibă asociat un set de programe, numit generic sistem de gestiune a bazelor de date, care să permită exploatarea rațională a datelor conținute. Obiectivul esențial al unui sistem de gestiune a bazelor de date este deci furnizarea unui mediu eficient, adaptat utilizatorilor care doresc să consulte sau să actualizeze informațiile conținute
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
putea fi exploatată de către utilizatori, o bază de date trebuie să aibă asociat un set de programe, numit generic sistem de gestiune a bazelor de date, care să permită exploatarea rațională a datelor conținute. Obiectivul esențial al unui sistem de gestiune a bazelor de date este deci furnizarea unui mediu eficient, adaptat utilizatorilor care doresc să consulte sau să actualizeze informațiile conținute în baza de date. Sistemul de gestiune a bazelor de date reprezintă un ansamblu coordonat de programe care permite
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
permită exploatarea rațională a datelor conținute. Obiectivul esențial al unui sistem de gestiune a bazelor de date este deci furnizarea unui mediu eficient, adaptat utilizatorilor care doresc să consulte sau să actualizeze informațiile conținute în baza de date. Sistemul de gestiune a bazelor de date reprezintă un ansamblu coordonat de programe care permite descrierea, memorarea, manipularea, interogarea și tratarea datelor conținute într-o bază de date. El trebuie, de asemenea, să asigure securitatea și confidențialitatea datelor într-un mediu multiutilizator. În
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
manipularea, interogarea și tratarea datelor conținute într-o bază de date. El trebuie, de asemenea, să asigure securitatea și confidențialitatea datelor într-un mediu multiutilizator. În general, în arhitectura unui SGBD intră cel puțin cinci clase de module: programe de gestiune a bazei de date, care realizează accesul fizic la date ca urmare a unei comenzi primite printr-un program de aplicații sau interactiv prin intermediul ecranului; limbajul de definire/descriere a datelor (LDD), care permite traducerea (prin compilare sau interpretare, după
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
într-un număr suficient de mare pentru creșterea vitezei de acces la date. Banca de date reprezintă un sistem de colecții de date aflate în interdependență, împreună cu descrierea datelor, și a relațiilor dintre ele și cu sistemul de programe pentru gestiunea datelor care asigură independența programelor aplicative față de modul de structurare a datelor, o redundanță minimă și controlată în memorarea lor, precum și un timp minim de răspuns la solicitările utilizatorilor. Ea reprezintă un ansamblu de informații organizate, înregistrate pe suporturi magnetice
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
date sunt considerate sisteme de documentare. În unele lucrări, banca de date este redusă la două componente: baza de date și SGBD-ul asociat. Alți autori extind noțiunea de bancă de date, care ar îngloba: baza de date, sistemul de gestiune a bazei de date, sistemul electronic de calcul, echipamentele de teleprelucrare, programele de aplicații, sistemul de operare, utilizatorii. Dacă în anii ’70 și la începutul anilor ’80, noțiunea cvasiutilizată era cea de bancă de date, în lucrările din ultimii ani
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
siderurgia, industria chimică ș.a. Managementul și marketingul în sisteme economice se realizează, în cazul utilizării calculatoarelor numerice, prin integrarea orizontală (funcțională) și verticală (ierarhică) de aplicații informatice, menite a facilita exercitarea funcțiilor întreprinderii și ale conducerii. Rezultă sisteme informatice de gestiune economică și de asistare a deciziilor, de tratare optimală a informației economico-financiare. Datele din colecții pot fi organizate în fișiere independente (relative la o anumită problemă), în fișiere integrate, în baze de date centralizate sau distribuite (în rețele de calculatoare
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
se utilizează, sistemele informaționale pot fi grupate conform figurii. Principala dificultate a abordării sistemului informațional, în funcție de compartimentele funcționale ale întreprinderii, ține de imposibilitatea trasării unei granițe, fie și aproximative, între informațiile aferente fiecărui compartiment. Un exemplu clasic este cel al gestiunii vânzărilor, în care aceleași date interesează compartimentele vânzare-marketing, financiar, contabilitate, personal-salarizare, producție și chiar proiectare. Cea mai mare parte a informațiilor acoperă două sau mai multe compartimente ale întreprinderii. Contabilitatea constituie exemplul celui mai vechi și mai răspândit subsistem informațional
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de gândire se încadrează și un raport al Asociației Americane de Contabilitate (American Accounting Association), care precizează că „... în mod esențial, contabilitatea este un sistem informațional. Mai mult, ea este o aplicare a teoriei generale a informației la problema eficienței gestiunii economice” și o definește ca fiind „procesul de identificare, măsurare și comunicare a informației economice pentru a permite judecăți și decizii documentate din partea utilizatorilor informației”. După mijloacele utilizate, sistemele informaționale sunt clasificate conform tabelului 1.3. Tabelul 1.3 Clasificarea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de cunoaștere în organizații, prin: angajarea unui efort propriu de cercetare-dezvoltare; acordarea de timp de reflecție individuală; reuniuni de creativitate, grupuri și ateliere de lucru; rețele intranet; camere electronice de deliberare cu facilități de asistare a grupurilor; sisteme inteligente de gestiune a cunoașterii și competențelor; acces extins la baze de date și de cunoștințe proprii sau externe; veghe tehnologică și concurențială, reperarea celor mai bune practici în interiorul și în afara organizației; cartografierea cunoașterii organizaționale; stimularea creării de echipe tematice pe principiul centrelor
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
orientării contemporane către cunoaștere, dar, în lipsa unei opțiuni strategice, aceasta s-a manifestat nesistematic, localizându-se mai ales în planul informal; intermedierea informațională interpersonală, tranzacțiile informale cu cunoștințe în și între organizații, asistența profesională acordată ad hoc, improvizațiile locale în gestiunea cunoașterii sunt exemple care confirmă faptic o asemenea constatare. Firmele și instituțiile de talie mare sunt mai pregnant atașate de configurația și funcționalitatea organizării ierarhice, chiar în condițiile trecerii la asistare informatizată. În schimb, în categoria firmelor private și organizațiilor
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
agricolă de vară, Ministerul Agriculturii va asigura funcționarea, întreținerea și repararea tuturor mașinilor și utilajelor agricole necesare recoltării, eliberării terenurilor, arăturilor, pregătirii patului germinativ și însămînțărilor culturilor. Articolul 8 Ministerul Contractării și Achiziționării Produselor Agricole, prin unitățile sale preia în gestiune și răspunde de întreaga producție de orz și orzoaica, grîu, secara, răpită, în pentru ulei, ovăz și mazăre boabe. În acest scop, ministerul va stabili locurile de recepționare și depozitare, pentru asigurarea preluării în ritm cu recoltarea produselor și conservarea
DECRET nr. 124 din 24 mai 1989 privind unele măsuri pentru asigurarea desfăşurării în bune condiţii a campaniei agricole de vara - 1989 -. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106758_a_108087]
-
produselor și conservarea corespunzătoare a acestora. Unitățile agricole socialiste vor pune la dispoziția întreprinderilor de contracte, achiziționare și păstrare a produselor agricole, pe perioada recoltării și depozitarii, spațiile de depozitare necesare. Cantitățile de orz destinat furajării animalelor se iau în gestiune de Ministerul Contractării și Achiziționării Produselor Agricole, prin întreprinderile pentru nutrețuri concentrate, si se păstrează în spațiile stabilite de aceste unități, în raport cu locurile de consum al furajelor. Articolul 9 În fiecare județ, după încheierea recoltării grîului și orzului, unitățile cooperatiste
DECRET nr. 124 din 24 mai 1989 privind unele măsuri pentru asigurarea desfăşurării în bune condiţii a campaniei agricole de vara - 1989 -. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106758_a_108087]
-
în grupuri, forumuri etc.; resurse de sprijin logistic și pedagogic: resurse informatice și birotice (programe de calculator, logiciele), suporturi informatice diverse (CD-uri, DVD-uri, memorii-flash, hard-disk-uri), documentare sau biblioteci virtuale, instrumente logistice pentru proiecte sau stagii practice; proceduri de gestiune privitoare la formare: proceduri de selecție a candidaților: teste, portofolii, modalități de înscriere propriu-zise, gestionarea plăților de taxe și a accesului la sursele disponibilizate, gestionarea evaluărilor, notărilor, certificărilor; mediul extrașcolar: dinamica campusului virtual, informații utile: burse, cazare, masă, transport, posibilități
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Învățarea autentică are loc odată cu acțiunea, și nu după ce aceasta a încetat. Învățarea deplină este o treabă de gestionare a unui flux informațional care ne inundă pe măsură ce executăm o sarcină (inclusiv de învățare!). Stocarea sau memorizarea principalelor secvențe ale acestei gestiuni ingenue formează un ansamblu de cunoștințe implicite și explicite care funcționează ca un sistem de detecție și de conștientizare a erorilor. Amaury Dehamel, într-un studiu privind tratamentul cognitiv al informației (2001) denumește acest sistem de detecție „cunoștințe”, iar secvența
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]