4,781 matches
-
devenit bilingvi și în final au uitat limba română. Totuși mai păstrează cuvinte românești legate de activitatea pastorală. De asemenea portul popular seamănă cu cel românesc. Este dovedit faptul că în Vlahia moravă (răsăritul Cehiei) s-a vorbit românește (un grai local) până în secolul XVIII. Din punct de vedere lingvistic, dialectul astăzi slav al vlahilor moravi, deopotrivă influențat de cehă și de slovacă, cuprinde cuvinte românești provenite din dacoromână precum "bača" „baci”, "brynza" „brânză” (care a trecut și în limbile cehă
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
de rocă sedimentara constituită din marna calcaroasa. Acest fenomen este întâlnit și în abruptul drumului ce traversează "Zugăul", dar aici cochilile sunt stratificate în conglomerate alcătuite din argile și nisipuri. Toponimele sunt legate de diminutive ce evidențiază în primul rând graiul locuitorilor satului Pria; astfel în arelul măgurii formele de relief (dealuri, stâncării, aflorimente, vai, pajiști, pășuni) sunt cunoscute sub diferite nume ("oronime"): "Țâcârlău, Coltău, Valea Urzâcarului, Măgurice, Gribăn, Coasta Sclipturii, Purcăreță, Șu' Izvoară, Șu' Coaste, Râpă Albă, Pietricel, Grui, Osoi
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
a cules cu ajutorul fonografului 108 melodii populare românești. Începând cu anul 1928, Ovid Densusianu și asistentul său au colindat prin diverse ținuturi locuite de români, pe cheltuială proprie, și, cu ajutorul fonografului din dotarea laboratorului de fonetică experimentală, au înregistrat diversele graiuri mai interesante ale românilor. Denumirea de fonograf este folosită în prezent și ca denumire generică pentru aparatele folosite pentru imprimarea și reproducerea sunetelor cu ajutorul unui disc din material plastic cum ar fi "patefon", "gramofon" sau "picup". Colecționari de vinil
Fonograf () [Corola-website/Science/312303_a_313632]
-
răsărit de Prut a principatului Moldovei a intrat în componența imperiului Rusiei. Din acel moment, au intrat în concurență, pentru locuitorii acestui ținut formând gubernia Basarabiei, două concepții identitare potrivnice: « "românismul" » care promova unirea politică și culturală a tuturor vorbitorilor graiurilor est-romanice indiferent de împărățiile ale căror supuși erau (Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus sau Imperiul Otoman), și « "moldovenismul" » susținut de autoritățile rusești, care promova deosebirea și despărțirea culturală și politică a vorbitorilor graiurilor est-romanice supuși ai « "Țarului tuturor Rusiilor" », de ceilalți
Controversa identitară în Republica Moldova () [Corola-website/Science/312954_a_314283]
-
promova unirea politică și culturală a tuturor vorbitorilor graiurilor est-romanice indiferent de împărățiile ale căror supuși erau (Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus sau Imperiul Otoman), și « "moldovenismul" » susținut de autoritățile rusești, care promova deosebirea și despărțirea culturală și politică a vorbitorilor graiurilor est-romanice supuși ai « "Țarului tuturor Rusiilor" », de ceilalți. Controversa identitară a cunoscut trei perioade de acalmie: În restul timpului, controversa a fost activă, « moldovenismul » fiind principala pîrghie a politicii țariste, sovietice și ruse în teritoriile din răsăritul Prutului și față de
Controversa identitară în Republica Moldova () [Corola-website/Science/312954_a_314283]
-
Fața coastei viilor"" etc. Precizarea ce trebuie făcută este că în această conscripție se menționează termenul de ""Vineae hic Loci nullae"", adică prezența viței de vie era deja dispărută din culturile satului. Deoarece toponimele menționate nu mai sunt vii în graiul racovicean, este de presupus că viile în speță au fost cultivate pe locurile numite astăzi: ""Dealu Morii"", ""La Pușcărie"", ""Pe Hume"", ""Pe Față"" și ""La Portișoară"", pe soluri mai mult sau mai puțin calaroase cu largi expuneri sudice sau sud-vestice
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
aceștia așteptau «salvatori»"”. Au fost arestați în anul 1948 David Fogoroș, Ioan Călin și Gheorghe Joițescu, în anul 1949 Iosif Farcaș, Ioan Lupea și Dionisie Murărescu, acuzați de „uneltire contra ordinei sociale”, prin faptul că „aveau legături cu organizația subversivă «Graiul sângelui»” a studenților din Cluj, în rândurile cărora activau și studenții racoviceni: Petre Florianu și Mircea Mureșan. Toți aceștia au fost condamnați cu privare de libertate de către Tribunalul Militar din Sibiu. În anul 1952 au fost condamnați cu muncă silnică
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
Astfel, magia "actuala", precum cea din poveștile cu zâne, nu prea se întâlnește decât în Hobbitul, fiind și prima carte. Totuși în toate scrierile se pot întâlni, artificii spectaculoase, posibilitatea de a lua mai multe forme sau oameni ce înțeleg graiul păsărilor. Deși magia nu prea este prezentă în alte lucrări, în Stăpânul Inelelor, Tolkien scrie totuși cum Gandalf folosește vrăjipentru a invocă focul (poate Gandalf poate invoca focul pentru că el este purtătorul Inelului de Foc) și pentru a tine ușa
Magie (Pământul de Mijloc) () [Corola-website/Science/309700_a_311029]
-
duminical și în ce a manifestației populare de după stabilizarea leului. Printre figuranți s-au numărat și profesorul Nicolae Blidaru, viitorul director al Casei de Cultură a Municipiului, și jurnalistul Nicolae Stanoiev. Actorilor li s-a reproșat că au folosit rar graiul bănățean, dar Draga Olteanu-Matei a argumentat că a renunțat la regionalisme pentru că expresiile trebuiau să fie înțelese de spectatorii din întreaga țară. Conducerea Consiliului Culturii și Educației Socialiste (C.C.E.S.) a vizionat varianta intermediară a filmului la 25 septembrie 1975, solicitând
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească cu capitala la Tiraspol” (p. 287). Și atunci, ca și astăzi, spațiul transnistrean a format un avanpost al rusismului înspre Balcani și înspre Europa Centrală. După al Doilea Război Mondial, procesul dirijat de diferențiere a graiului moldovenesc de peste Prut a fost accentuat. Concomitent, lucrările de lingvistică publicate la Moscova și la Chișinău teoretizează „limba moldovenească” drept unitate autonomă în cadrul lumii romanice (mai ales după 1950). Câteva dintre acestea și comentariul lingvistului Carlo Tagliavini: Carlo Tagliavini: „Însă
Carlo Tagliavini () [Corola-website/Science/310084_a_311413]
-
așezat probabil și ceangăi secuiești (ceangăii secuiești reprezintând un grup maghiar care s-a stabilit probabil mai târziu, în secolul XVIII. în Moldova, pe când ceangăii de Nord și cei vechi de Sud s-au stabilit încă în evul mediu, iar graiul lor nu este înrudită cu cel al secuilor, ci se aseamănă mai mult cu unele subdialecte vorbite în Câmpia Transilvaniei). Ceangăii din Faraoani, ca de altfel majoritatea ceangăilor de sud (cca 70% din numărul total al vorbitorilor de lb. maghiară
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
au urcat «pe brânci», prin „râpile“ / „gropile adânci“ ale istoriei. Rostul cărții este clar expus: În astfel de carte argheziană, destinată celor din baza piramidei sociale, «urmașilor stăpâni», nu robi ca până acum, răsar «cuvinte potrivite și leagăne...», desigur, «din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite». Arta poetică argheziană constă în valorificarea, rafinarea, sublimarea tuturor elementelor ce intră în sfera realității pure, neînfrumusețate romantic, sămănătorist etc., îndeosebi, a elementelor ce aparțin apoeticului, urâtului, grotescului, infernalului / monstruosului etc.: La Octavian Goga întâlnim
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
că Ion Pachia Tatomirescu, un «creator de mituri», «concepe un cosmos alcătuit din două lumi: "Cosmia", spațiu al experiențelor esențiale, în care adevărurile se relevă pentru a fi apoi numite în "Zoria", ținutul miraculos al rostirii dintâi "(ți se dă graiul!)". Trecerea din "Cosmia" - aer presărat pe izvoare, / curcubeu invers curgând / în oglinzi cu fertile adâncuri..., spre "Zoria" - stare-n lumina mierii după vânătoare de seară, echivalează cu triumful luminii asupra umbrei. Poemele se dezvoltă din două registre evanescente: silvestru și
Utopism () [Corola-website/Science/310239_a_311568]
-
II" (1988) și "Chestionarul Atlasului lingvistic român I" (1989). Pe de altă parte, au fost realizate anchetele și a început publicarea volumelor aferente pentru "Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni", din care au apărut, până în deceniul zece, trei volume dedicate graiurilor bănățene, între 1980-1998, (volumul II, din 1997, fiind răsplătit cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române), patru volume celor maramureșene, între 1969-1997, precum și două volume celor din Transilvania, în 1992 (încununat cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române) și, respectiv, în 1997
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
1997. Concomitent cu editarea, în continuare, a atlaselor regionale, dialectologii clujeni participă la două proiecte internaționale: "Atlasul limbilor Europei" (ALE) și "Atlasul lingvistic romanic" (ALiR). Recent, a fost inițiat, tot aici, un nou proiect privind realizarea unui atlas lingvistic consacrat graiurilor românești din Serbia orientală. O altă cercetare din sfera dialectologiei a avut ca obiect de studiu graiurile maghiare din România, precum și graiul ceangău din Moldova. Au fost editate, de asemenea, două volume de "Materiale și cercetări dialectale", în 1960 și
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
limbilor Europei" (ALE) și "Atlasul lingvistic romanic" (ALiR). Recent, a fost inițiat, tot aici, un nou proiect privind realizarea unui atlas lingvistic consacrat graiurilor românești din Serbia orientală. O altă cercetare din sfera dialectologiei a avut ca obiect de studiu graiurile maghiare din România, precum și graiul ceangău din Moldova. Au fost editate, de asemenea, două volume de "Materiale și cercetări dialectale", în 1960 și, respectiv, în 1983. Continuând cercetările de onomastică pornite, în trecut, de Nicolae Drăganu, Ștefan Pașca, Vasile Bogrea
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
lingvistic romanic" (ALiR). Recent, a fost inițiat, tot aici, un nou proiect privind realizarea unui atlas lingvistic consacrat graiurilor românești din Serbia orientală. O altă cercetare din sfera dialectologiei a avut ca obiect de studiu graiurile maghiare din România, precum și graiul ceangău din Moldova. Au fost editate, de asemenea, două volume de "Materiale și cercetări dialectale", în 1960 și, respectiv, în 1983. Continuând cercetările de onomastică pornite, în trecut, de Nicolae Drăganu, Ștefan Pașca, Vasile Bogrea, George Giuglea, Gustav Kisch și
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
limbă ce aparține unei ramuri a grupului limbilor indoeuropene. Georgienii (gruzinii), în mare parte sunt creștini ortodocși, care vorbesc o limbă aparținând grupului subcaucazian al limbilor familiei caucaziene. Existența mai multor limbi, o parte a cărora ar fi mai degrabă graiuri, vorbite de un număr foarte restrâns de oameni, este ilustrată și de afirmațiile Plinului Bătrân. El spunea că romanii care s-au dus în acea zonă pentru afaceri, au fost nevoiți să apeleze la 80 de tălmaci. Pornind de la această
Transcaucazia () [Corola-website/Science/309186_a_310515]
-
a suportat câteva reorganizări: Institutul are următoarele trei centre științifice: De la fondarea sa, Institutul și-a concentrat eforturile asupra cercetărilor de ordin fundamental și aplicativ vizând evoluția și dezvoltarea limbii naționale, a stării ei actuale și a istoriei ei, a graiurilor de pe teritoriul republicii, a cultivării normelor limbii literare, a stilisticii, a alcătuirii de manuale, dicționare și atlase lingvistice, a scrierii de cercetări monografice privind structura fonetică, morfologică și sintactică a limbii literare, evoluția ei istorică, stilurile ei funcționale, vorbirea orală
Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei () [Corola-website/Science/309203_a_310532]
-
o serie de lucrări, între care o monografie despre Alexandru Roman (1897) și o alta dedicată mitropolitului Miron Romanul (1898), apoi mai multe broșuri care conțineau cuvântări pe teme morale și patriotice, lucrarea „Proverbe, maxime, asemănări și idiotisme colectate din graiul românilor din Transilvania și Ungaria" (1901), iar în anul 1905 tipărise „Iconografia și întocmirile din internul bisericei răsăritene”, un valoros tratat de artă creștină, republicat ulterior, pe capitole, în periodicul „Telegraful Român”. În calitate de mitropolit primat al Bisericii Ortodoxe Române din
Miron Cristea () [Corola-website/Science/310821_a_312150]
-
scriitor suedez. Este cunoscut mai ales că autor al "Cărții de la Sân Michele" (1929), o povestire autobiografica romanțata a vieții și a activității sale. a fost o persoană cu un caracter internațional. Vorbea mai multe limbi (suedeză, engleză, franceza, italiană - graiurile napolitan și capriot, ambele fluent - și, destul de bine, germană), se născuse și crescuse în Suedia, studiase medicină și deschisese un cabinet medical în Franța, fusese căsătorit cu o aristocrata engleză și își petrecuse cea mai mare parte din viața de
Axel Munthe () [Corola-website/Science/308943_a_310272]
-
între românii din Nordul Transilvaniei. Dar mai mult ca orice, gestul popii Luca a fost un veritabil act de cultură pentru acele vremuri. A citi sătenilor, seară de seară și an de an, în "Săptămâna mare", un text scris în graiul muntean, care a stat la baza limbii române literare, înseamnă a favoriza răspândirea termenilor celor mai aleși ai epocii, fixându-i în vorbirea oamenilor. Rolul de propagator de limbă românească al popii Luca și cărții copiate de el merită deci
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
treia categorie - 40 cr. O serie de inventare, păstrate în arhivele protopopiale redau înzestrarea cultică și starea bisericii de lemn din Valea Loznei în primii ani ai secolului XX. Aceste inventare întocmite în anii 1901, 1915 și 1922 surprind dincolo de graiul local folosit la începutul secolului și eforturile comunității de înnoire. „"Biserica e de lemn are boltitură de scânduri. Are 6 feresti. Ușile bisericei au țîțîni bune zar și cheie. Biserica peste tot e podită pre jos și acoperișul e bun
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
sfert" etc.). Astfel există locuțiuni: Din punct de vedere lexical, locuțiunea se caracterizează prin unitate semantică realizată prin pierderea individualității cuvintelor componente. În unele locuțiuni supraviețuiesc cuvinte arhaice care nu mai sunt folosite în limba actuală sau există cuvinte din graiuri neacceptate de standardul limbii în afara locuțiunilor, de exemplu adverbul "buzna" în locuțiunea verbală "a da buzna" sau substantivul "zadar" în locuțiunea adverbială "în zadar". Caracteristicile gramaticale ale locuțiunii sunt ordinea de obicei fixă a componentelor, posibilitățile reduse de disociere, frecventa
Locuțiune () [Corola-website/Science/309901_a_311230]
-
Ministerul Instrucțiunii, ca șef al catedrei de limba germană la gimnaziul de stat din Reșița. A lucrat ca profesor până la pensionare, în 1959. Din anii 1920 datează primele sale preocupări de etnograf, prin articole publicate în ziare și reviste privind graiurile reșițene "Reschitzaer Redensarten". Având ca model asociația "Wandervogel", înființată în 1901 în Steglitz, Germania, a înființat în 1923 asociația "Wandervogel" din Reșița, care avea ca obiectiv drumețiile și cultivarea cântecelor populare. Grupa "Wandervogel" din Reșița și-a achiziționat un sediu
Alexander Tietz () [Corola-website/Science/309294_a_310623]