5,849 matches
-
Tresări și o privi pe Aglaia; aceasta îl asculta cu dușmănie. — Dacă ai venit fără să știi de ce, înseamnă că o iubești foarte mult, rosti ea în sfârșit. — Nu, răspunse prințul, n-o iubesc. O, dacă ai ști cu ce groază îmi amintesc timpul pe care mi l-am petrecut alături de ea! În timp ce rostea aceste cuvinte, un fior chiar îi străbătu tot trupul. — Spune tot, zise Aglaia. — Nu există nimic care să nu poată ajunge la auzul dumitale. De ce tocmai dumitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mult în picioare vorbind. Bătrânelul îl privea deja speriat. Lizaveta Prokofievna strigă: „Ah, Dumnezeule!“ și, dându-și prima seama despre ce era vorba, își plesni palmele. Aglaia dădu iute fuga la el, apucă să-l prindă în brațe și cu groază, cu chipul deformat de durere, auzi țipătul sălbatic al „duhului care l-a cutremurat și l-a doborât“ pe cel nenorocit. Bolnavul zăcea pe covor. Cineva apucase să-i pună o pernă sub cap. Nimeni nu se așteptase la așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
reprezintă o cotitură pe vecie în viața unui adolescent. Se grăbi să-i împărtășească punctul său de vedere asupra celor întâmplate, adăugând că, după părerea lui, poate că și moartea bătrânului este pe cale să se producă în primul rând din pricina groazei rămase în sufletul lui după fapta aceea reprobabilă și că de asemenea remușcări nu este capabil oricine. Ochii lui Kolea începură să strălucească după ce îl ascultă pe prinț. — Ganka, Varia și Ptițân sunt niște netrebnici! N-o să mă cert cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Asta, poate, bănuiți?... Bine, bine, o las baltă... adăugă el, remarcând gestul nerăbdător al prințului. Dar am venit cu o problemă personală și despre asta vreau... să dau explicații. La naiba, nu poți nicidecum muri fără explicații! Mi-e și groază de câte explicații dau. Vreți să mă ascultați? — Spune, te ascult. — Și totuși îmi schimb din nou părerea. Voi începe tot cu Ganecika. Dacă vă puteți imagina, și mie mi s-a fixat întâlnire astăzi, la banca verde. De altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să le ierte nu numai abuzurile și jafurile, dară până și crimile cele mai îngrozitoare. Dăm aci cuvântul corespondentului nostru. Dânsul ne semnalează una din acele fapte care, daca s-ar fi petrecut într-o țară civilizată, ar fi ridicat groaza și spaima întregii națiuni și care, în județul încredințat lui Simulescu, este pe cale de a se cocoloși, cum zice românul în limba lui espresivă: Iată faptele: Ștefan Slăvescu, judele de pace al ocolului Horez, deflorează, pe cumnatele sale, una în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un servitor aprindea lămpile. Artiștii au putut să scape. Flăcările se întinseră cu o iuțeală îngrozitoare; teatrul se umplu de fum și un strigăt de spaimă din partea spectatorilor umplu casa, pe când toată lumea se grămădea spre ieșire. În acest moment de groază se stinseră becurile cu gaz și, după puține minute, strălucitul teatru este un câmp de întristare, o casă de morți, unde pe coridoare și pe scări zac femei și bărbați asfixiați, oameni zdrobiți și călcați. S-au scos peste 120
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
le primim sub imediata impresiune a catastrofei. Un membru al teatrului ne narează: "Eu mă aflam jumătate îmbrăcat în coridorul scenei, când, la al doilea semnal de începere, 5 minute înainte de 6 și trei sferturi, se auzi un țipăt de groază pe scenă. Alergai pe scenă, care era în foc și de unde toată lumea fugea. Un lucrător apropiase prăjina cu flacăra de spirt prea mult de o perdea, care îndată fu în flacări. Focul se urcă îndată până la tavanul scenei. Eu scosei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Fugii în stradă și întîlnii pe directorul Jauner. Ajungând în fața teatrului, se părea că publicul a ieșit deja și, nemaivăzând pe nimeni ieșind, credeam că toți au scăpat. Știam că gazul ardea pretutindeni și că, 5 minute după țipătul de groază, casa era toată iluminată încă. Mă întorsei și intrai iar în partea din dos a casei, de unde se auzea strigăte de ajutor. Se vedeau flacări colosale plecând din garderobe. Câteva dame cari, jumătate îmbrăcate, strigau după ajutor, fură iute înlăturate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
10 - 12 morți cari erau așa de împletiți unii cu alții încît cu greu s-au putut despărți. La mulți li s-a luat pielea în unele locuri, împingîndu-se în îmbulzeală. Arsuri nu se vedeau. Tremurând ca o vargă de groază și emoțiune, am părăsit acest loc de teroare". Un alt martor ocular, care era să intre în teatru la 7 ore, spune că nenorociții cari au căutat să scape pe scara din dreapta, și al căror număr nu se putea evalua
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
O compătimire profundă se manifestă când fu pusă între morți o fată frumoasă nici de șaisprezece ani. Copila avea ciorapi albaștri de mătase și pantofi eleganți; hainele erau înnegrite și pe jumătate arse, dar fața [î] era încă frumoasă, deși groaza morției [î]și imprimase urmele sale într-însa. Convoiul funebru nu mai avea capăt. Iarăși și iarăși se iveau figurile funingioase ale purtătorilor și porțile curței poliției se deschidea necontenit spre a primi o nouă victimă. Scenele desfășurate în curtea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi morți și zac între cei rămași în galerie? Pompierii spun că ar fi văzut grămezi de cadavre în galeria a treia și a patra. Nu cumva ochiul lor s-a amăgit de fumul ce străbătea toate localitățile? Sau poate groaza i-a făcut să vază acea icoană teribilă? Bine ar fi dacă spusele lor s-ar dovedi că sunt numai produsul aprinsei lor fantezii! 12 ore. Teatrul ars cu totul și pompierii caută să stingă vatra de jeratic Rechizitele teatrului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
suporta această icoană grozavă. Aci zăcea un copil lângă un bărbat, dincolo un june lângă un unchiaș, lucrătorul lângă funcționar etc. Cei mai mulți au fost sufocați de fum sau turtiți de îmbulzeală. Negriți de nu se mai cunoșteau, cu expresia de groază și desperare în fața, mai toți acești nenorociți [î]și ridicaseră mînile deasupra capului, rîmîind astfel încleștate. La mulți le ieșiseră ochii din cap și albul ochiului contrasta teribil cu negrul obrazului. Spăimântător era aspectul acelora cărora limba umflată, le ieșise
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
segment de viață reprezentat de bacterii și virusuri În ideea obținerii unei sterilități ambientale convenabile? Pentru că acțiunea bactericidă a antibioticelor și antisepticelor este nediscriminatorie, afectează prin urmare În egală măsură și flora saprofită și comensuală absolut necesară supraviețuirii organismului uman. Groaza artificial indusă de massmedia și reclama comercială pentru produsele chimice active Împotriva bacteriilor, este până la un punct un nonsens biologic, pentru că absența acestora și În condiții de sterilitate perfectă organismul uman moare În trei zile, adevăr cunoscut de orice biolog
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
instinctul de conservare, În fapt de apărare și evitare a pericolelor, are la bază sentimentul de frică care, În cazul unei amenințări, mobilizează instantaneu Întregul potențial defensiv al organismului pentru a preveni vătămarea sau dezintegrarea lui. Repulsia, scârba, spaima și groaza sunt cele patru etape care au același substrat - frica - prin care În mod reflex organismul respinge ceea ce, mai presus de rațiune, presimte ca amenințare. În virtutea aceluiași sentiment individul Încearcă să iasă din zona periculoasă prin fugă - un alt reflex declanșat
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
din perspectiva cărora privim fenomenul, acest volum încercând să îi includă (parțial) și să pună în legătură cu tendințe în cultura americană contemporană, printre alții, pe distinsul profesor Harold Bloom și pe distinsul boxer Muhammad Ali. HORROR MOVIE Filmul horror american (de groază, dar produs de industria de vise de la Hollywood) este un spațiu cultural extrem de semnificativ pentru societatea americană, identificând lucrurile care produc anxietate și folosind modalități specifice prin care este exprimată această teamă extremă. Genul (genre) horror, combinat cu genul (gender
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
rolurilor de gen (gender) în schimbare și oferă unui segment important al populației o supapă pentru eliberarea temerilor și frustrărilor resimțite după ce energica și băiețoasa Rosie the Riveter a fost trimisă înapoi la bucătărie în perioada postbelică. Primul film de groază american a reciclat, ambalat și promovat un mit cu ajutorul unui personaj pe care unii îl pot considera mioritic. Este vorba de versiunea cinematografică a romanului lui Bram Stoker, Dracula, film produs în 1931, în plină criză economică. Președintele F.D. Roosevelt
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
un articol din septembrie 2003 din The Boston Globe, Bloom deplânge "idiotizarea vieții culturale americane" ("the dumbing down of our cultural life"), ce pune pe același plan scriitori precum Roth, DeLillo, Pynchon, McCarthy și autori de penny dreadfuls (poveste de groază ieftină, de doi bani), King fiind printre ei. Stephen King a manifestat interes pentru poveștile de groază ieftine de mic copil; în loc de victorienele penny dreadfuls, devora antologiile de benzi desenate horror Tales from the Crypt, atât de populare în rândul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
down of our cultural life"), ce pune pe același plan scriitori precum Roth, DeLillo, Pynchon, McCarthy și autori de penny dreadfuls (poveste de groază ieftină, de doi bani), King fiind printre ei. Stephen King a manifestat interes pentru poveștile de groază ieftine de mic copil; în loc de victorienele penny dreadfuls, devora antologiile de benzi desenate horror Tales from the Crypt, atât de populare în rândul copiilor la începutul anilor cincizeci încât părinții și autoritățile din educație au apelat la Congresul american să
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
apelat la Congresul american să facă demersuri pentru interzicerea lor, lucru realizat în 1954. Dacă poveștile din cripta benzilor desenate au încetat să mai fie publicate, adolescentul King, în schimb, s-a grăbit să scrie și să publice povestiri de groază, înainte de a studia engleza la University of Maine din statul natal. În anul următor absolvirii facultății s-a căsătorit și a obținut o slujbă de profesor de liceu în Hampden, Maine. Se părea că alesese o existență liniștită, lipsită de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
un băiețel însoțit de un sconcs, poate fi ieșirea din criză, bineînțeles doar după terminarea romanului, care trebuie să rămână în genul horror. Este unul dintre volumele ce arată că Stephen King nu doar sperie, ci produce scenarii ficționale de groază cu o inventivitate ce nu se astâmpără nici la apogeul carierei scriitorului unui gen considerat extrem de important de fani precum salvatoarea Annie Wilkes. L L=A=N=G=U=A=G=E L=A=N=G=U=A=G=E
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
motive Închipuite sau doar pen‑ tru simplu fapt că erau preoți de vocație, intelectuali creștini sau credincioși fervenți ai Bisericii, au subliniat aproape la unison, că singurul suport, sprijin, Întărire și mângâiere pentru ei În răstimpul acela de chin și groază a fost rugă‑ ciunea lui Iisus. Cu toții s‑au simțit atrași de liniștea, bucu‑ ria, pacea și mângâierea oferite de rugăciune. În acea lume a Închisorii, rugăciunea minții a Însemnat o evadare, o regăsire a echilibrului spiritual, o reconfortare sufletească
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
spaime: teama de schimbare, de eșec, de necunoscut. Iată cîteva din afirmațiile destul de comune pe care le auzim adesea la serviciu: Iar mă pune șeful să lucrez peste program. Trebuie să termin proiectul ăsta. Slujba asta mă omoară. Am o groază de lucru. în fiecare exemplu, aparent nu există nici o altă opțiune. Lucrurile oribile care ni se întîmplă par situate complet în afara controlului nostru. Totuși, caracterul afirmațiilor se modifică atunci cînd ele sînt formulate sub forma unor decizii: Am hotărît să
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
complet în afara controlului nostru. Totuși, caracterul afirmațiilor se modifică atunci cînd ele sînt formulate sub forma unor decizii: Am hotărît să lucrez iar peste program. Vreau să termin proiectul ăsta. Las slujba asta să mă omoare. Mi-am luat o groază de lucru. Conținutul propozițiilor este același, dar între cele două tipuri de formulări există o profundă diferență. în cel de-al doilea set de exemple, ne-am asumat - noi înșine, nu altcineva - responsabilitatea deciziilor de a acționa într-un anume
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
sau nu să suferi pentru ele. Dacă hotărăști că „într-adevăr, răsplata va merita stresul prin care trec acum”, atunci ai la orizont un eveniment pozitiv. Chinul devine mai suportabil, dacă iei în considerare beneficiile viitoare. „Mi-am luat o groază de lucru”. Din nou, răspunsul la întrebarea „De ce?” te va ajuta să dobîndești mai multă forță. Poate că vei spune: „Pentru că am crezut că mă voi descurca”. întrebarea care decurge de aici este: „Și mă descurc într-adevăr?”. Dacă urmează
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
asemeni uliului peste șesurile Europei Rătăciți pe drumurile somptuoase ale Babilonului Scăldați-vă în fluviile galbene ale cerescului imperiu Stați la pândă cu haiducii bronzați de pietrele pleșuve ale Abisiniei Legănați-vă pașii în dansul cu pene și măști de groază ale Congoului Primiți în auz evantaiul languros al vocilor havaiene Buciumul prevestitor al vulcanilor din insulele Japoniei... Tot așa, Incantații-le proclamă că „Nu ni-e străină nici o înfățișare-a lumii”, ori că: „cele patru anotimpuri / Năvălesc în privirea noastră
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]