6,001 matches
-
seară (bine că numărul opt întârzia la nu știu ce ședință), m-au întrebat niște nimicuri de care uitaseră la prima audiere și s-au plâns că le e foame; le-am oferit imediat niște ciorbiță, tocmai o gătisem. Abia dacă au gustat și au plecat în viteză spre altă misiune, dar a doua zi eram scoasă din cauză... Vă spuneam de fapt că aveam nevoie de ajutor pentru a prepara ceva complex și comestibil; cum bătrâna nu era disponibilă, am apelat la
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
prezint o listă de acțiuni standard, prin care puteți scăpa de roadele nefericite ale experimentului culinar. Rețineți-le pe acestea și adaptați-le la realitatea existentă în bucătăria voastră: - ciorba atât de rea la gust încât nici măcar n-o puteți gusta fără să vi se facă rău* trebuie aruncată în vasul de WC sau în chiuvetă, dar numai după ce ați extras din oală polonicul, oasele și bucățile mai mari de legume; oala în care ați gătit poate fi salvată doar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
sunt un ratat? Fiindcă am aspirat la fericire, la o fericire supraomenească, și fiindcă, neputând s-ajung la ea, m-am înfundat în contrariul ei, într-o tristețe sub-umană, animală, mai rău, într-o tristețe de insectă. Am dorit fericirea gustată în apropierea zeilor, și n-am obținut decât această apatie de termită” (II, 330). Aici, gustul amar al eșecului apare în toată severitatea sa. Neputința și ratarea sunt chiar ceea ce sunt: o înfrângere, dovadă a faptului că Cioran nu s-
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ce-or să spună!... Ilie: N-are nici o importanță... Mina, să nu pierdem ocazia! Uită-te la apa asta minunată... cristalină... răcoroasă... blîndă... Vino! Hai că te ajut eu! (o ridică pe parapet, sînt amîndoi în picioare) Dacă n-o gustăm acum, n-o mai gustăm niciodată. Mina: Dar ce-or să creadă ei... Ilie: Renunță la ei... renunță de dragul acestei ape... (Mina acceptă) E ultima ta renunțare, Mina. (se aruncă de pe parapet; intră Vera și Ștefan; se uită peste parapet
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
N-are nici o importanță... Mina, să nu pierdem ocazia! Uită-te la apa asta minunată... cristalină... răcoroasă... blîndă... Vino! Hai că te ajut eu! (o ridică pe parapet, sînt amîndoi în picioare) Dacă n-o gustăm acum, n-o mai gustăm niciodată. Mina: Dar ce-or să creadă ei... Ilie: Renunță la ei... renunță de dragul acestei ape... (Mina acceptă) E ultima ta renunțare, Mina. (se aruncă de pe parapet; intră Vera și Ștefan; se uită peste parapet, se întorc înmărmuriți spre centrul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
amatori; apoi totul se sparge într-un rîs general) Al naibii! Oh, tineretul ăsta! Și-ați mai corupt-o și pe biata mama. Ei, gata, gata! Să vedem ce mai e de făcut. (pleacă împreună cu bunica și Irina) Val: (Alex gustă cîte ceva din farfuriile de pe masă) Păi ce faci, iubitule, demolezi masa oficială? Alex: Nu, dar cred că bunica are dreptate... întrebările pe stomacul gol duc la răspunsuri anapoda... Așa mi-a spus bunica și eu nu știu ce am azi că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
e că am scăpat de teroarea utilului... Pentru delict de eroare te amendez cu încă o gură de votcă... Ba nu... trecem, la whisky... Octav: Și adcă-i fals? Groparul: Domnule, dezvirgineaz-o și vedem... cîștigătoare sau necîștigătoare... Dă-o-ncoa! (o gustă) Necîștigătoare! Octav: Asta e! Groparul: Dă-o s-o duc la gropari. Octav: Nu se poate, trebuie la număr. Ce, ne jucăm?! Groparul: Numai după ce scapi de teroarea utilului... ți se rupe de toate idealurile, de toate scopurile și mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
gata...; nu-i cea mai mare nenorocire, să uiți..., ba chiar e mai bine să uiți..., mai ales cînd uiți ceea ce vrei să uiți... Gh. P. unu: Și în scamatoria asta ești un maestru, ce-i drept... Gh. P. doi: (gustînd un saleu) Astea-s de săptămîna trecută... Gh. P. unu: Ba să mă ierți... astea-s de-acu două săptămîni... Gh. P. doi: Păi de ce, măi zgîrcioabă ce ești! De ce n-ai luat altele proaspete? Gh. P. unu: Pentru că proaspete
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
dânsul, și s-au dus și s-au dus până ce-au ajuns la Sânta Duminică..."147 În basm, elementele cosmice constituie un prag de trecere înspre altă etapă existențială, o probă de inițiere în tainele vieții: "O împărăteasă rămase grea, gustând dintr-un merișor de aur și născu o fată. Când se făcu mare, împăratul dede sfoară în țară că o va mărita numai după acela care-i va ghici semnele ei de pe trup. Printre ceilalți pețitori se înfățișă și un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe masă, / Rămâi, gazdă, sănătoasă, / Ca o garoafă frumoasă, / Când o ai și-o pui pe masă. / La anul și la mulți ani!"128; "Iar Adam când a greșit, / Dumnezeu l-a pedepsit: Du-te, Adame, de la mine, / C-ai gustat din poame verzi, / Din păcate nu te vezi! / Iar Adam a prins a plânge, / Din guriță-a prins a zice: / Raiule cu poame dulce, / De la tine nu m-aș duce. / Femeia care mi-ai dat / Pe mine m-a înșelat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
hulubii. (...) a doua zi de nuntă, la uncrop, se taie doi hulubi, făcuți din aluat, bucățele și se pun în uncrop, cu mult zahăr și cu acesta se îndulcesc toți nuntașii, ca să fie traiul la tineri dulce; dar mai întâi gustă mirii. Tot așe, hulubii se scriu pe ouă la Paști."269 Pasăre augurală, vestitor al primăverii și mesager din alte lumi, cocorul este considerat un simbol al longevității și fidelității, purității și imortalității 270: Numai cucoșul și cucoara de demult
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
belșug cu nucă măcinată amestecată cu zahăr. Se așezau pe o faianță mare rotundă unele peste altele astfel că se obținea o prăjitură asemenea unui tort. Cu toate că turtele erau de post, mama mea nu ne dădea voie să gustăm din ele până nu venea preotul și tăia turtele în forma Sfintei Cruci, în ajunul Crăciunului. Și astăzi, cred că este cea mai bună prăjitură cu semnificație religioasă. Bune erau și cozonacul și pasca făcute la Sfintele Paști, coliva care
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cum era „Ana Karenina” și „Invierea” de Tolstoi, „Idiotul” de Dostoievski sau „Marile Speranțe” de Dickens dar și piese de teatru ca “Păpușa”de Ibsen, “Cocoșul negru” de Victor Eftimiu, etc. În același timp am fost o dilematică și am gustat foarte greu o comedie, doar atunci când umorul a fost de foarte bună calitate. Mi-au plăcut cărțile și le-am dedicat apoi o parte din viață!!!!. Marea noastră regină, Carmen Sylva, întreba: -„Vreți să cunoașteți progresul unei țări? Numărați
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
uneori să mai pună țara la cale la câte un pahar de vorbă stropit din belșug cu un vin bun. Unchiul meu nu știa actorie dar în alegerea unui vin de calitate era neîntrecut. Avea un talent deosebit de a-l gusta și mirosi realizând parcă un ritual, cu gesturi care te duceau cu gândul la actorie. Băutura pentru el era aproape o artă și de aceea nu l-am văzut niciodată să întreacă măsura. Adică să bea vinul “precum vaca apa
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
persiflează: "Așa intitulatele poeme din volumul "La lilieci" de Marin Sorescu nu sunt poeme, ci scurte narațiuni în proză, fals transpusă în versuri, pentru cursivitate, în stilul umoristic al lui Mircea Damian, Ion Iovescu, ori, mai curând, Amza Pellea, foarte gustat de public, îndeosebi când își interpretează el singur monologurile la Televiziune". 4 De-altfel, livrescul e nota principală a acestei culegeri, unde alteori putem identifica pe Geo Dumitrescu (ironizând viața rustică) și pe A. Păunescu (emoționându-se de "mieii primi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Uneori cred că nici nu-i place să se simtă superior ei... O doare superioritatea și nici nu vrea să fie protejată... ALTA (plânge deznădăjduită). CELLINO (fără urmă de răutate, cu o minte firesc obiectivă): Dacă vrei mai ales să guști liniștit frumusețea femeii, e neapărat nevoie s-o faci să sufere... Numai suferința o înfrumusețează... așa cum numai când simt umbra morții cântă sublim lebedele. Altfel, femeia e minunată pentru petreceri ușoare, împreună cu vinul și cântecul... PIEDRO (surâzând unui paradis pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
pustiniciei. Eram îndrăgostit dintru început de singurătate, cum nu știu să fi fost îndrăgostit vreodată unul din cei ce studiază arta oratorică! Iar în vremea primejdiilor mari și cumplite prin care am trecut, făgăduisem lui Dumnezeu să trăiesc în pustnicie. Gustasem chiar ceva din ceva din viața pustnicească. Ajunsesem oarecum în pridvoarele ei, iar trăirea acestei virtuți mi-a aprins și mai mult dorul de sihăstrie. De asta n-am îndurat să fiu tiranizat, să fiu împins în mijlocul zgomotelor lumii, să
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
partituri de anvergura celor cehoviene. Astfel, unii siluetează cu adecvare și relief, alții întruchipează cu personalitate și stil. Performerii reprezentației sunt: Ilie Gheorghe, Sorin Leoveanu, Valer Dellakeza.. (Ludmila Patlanjoglu) 2009 LUNA VERDE Castel Film Apocalipsa altfel Pentru iubitorii, spectatorii ce gustă cu story cu sufletul la gură,în stricul sens al termenului, Luna verde este atipic, afabulatoriu , fără dezinvoltura pe care o conține faptul de viață într-o temă extra uzuală, a unui cotidian privit mereu conflictual , întotdeauna comprehensiv cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ca un tînăr de douăzeci și cinci de ani; iar de nu l-a ras, apoi bătrîn rămîne pentru totdeauna. Băț Bățul cu care se întorc mațele la Crăciun e bun de întorsuri*. Băutură Copilului mic să nu i se dea să guste rachiu ori vin pînă nu împlinește un an, că iese bețiv. Sufăr mai ales de băutură oamenii ce au fost unici la părinți. Cel care bea băuturi cu mîna stîngă se îmbată. Să bei, cînd îți dă cineva rachiu, tot
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a furat calul lui Sf. Petrea. Dacă cucul cîntă după Sînziene sau noaptea, apoi se crede că va urma foamete sau vreo bătălie. Cînd cucul cîntă și noaptea, va fi an bun. Primăvara, cînd ieși dimineața afară fără să fi gustat ceva și auzi cucul pentru prima dată, te-a spurcat și-ți miroase gura. Asemenea, cînd te spurcă pupăza, îți miros dinții toată vara. De aceea e bine să iei măcar o firimitură pe limbă. Dacă te spurcă cucul e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe timpul cînd se află laolaltă. Fagure Fagurii de miere să-i rătezi în ziua de Sf. Ilie, că altfel Sf. Ilie îți dă ploi de-ți ia știubeiele* ori îți îneacă albinele. E bine a da mai întîi cuiva să guste din faguri și apoi să mănînce gospodarul, că făcînd așa va avea totdeauna faguri plini. Falcariță Baligă de lup, prăjită cu său, e bună de falcariță*. Farmec Dacă are o femeie pizmă pe alta și vrea să i facă vreun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ceva din poale, căci acela care ar face aceasta și-ar mînca mintea. Cine în ziua de Crăciun mănîncă întîi carne de vrabie, acela va fi ușor la muncă vara, ca vrabia. Cînd îmbuci de două ori mămăligă fără a gusta din udătură e a belșug; tot așa, cînd uiți să iei din udătură și înghiți mămăliga goală. Cînd va curge zamă de lemne în oala cu mîncare, atunci dacă vei mînca ai să faci viermi. Se crede că e bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
n-are prunci și vrea să aibă, atunci, la Bobotează, cînd sfințește preotul apa, ea să ieie mai întîi apă sfințită; acasă să și facă pogace* cu apă sfințită și să o mă nînce cu bărbatul. Femeia îngreunată trebuie să guste din tot ce vede, să-și aducă aminte că-i îngreunată la vederea tuturor lucrurilor urîte și să nu ție mînile în cruciș pe pîntece. Femeii împovărate să nu-i treacă nimeni pe dinainte tot timpul cît se află în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu apă într-o tavă; a cui o fi seacă, nu are noroc. Fetele mari la Sf. Vasile pun pe pîraie punți cu busuioc, parale de argint, inele și fir roșu, ca să-și ghicească norocul. în Ajunul Crăciunului, înainte de a gusta din grîul pregătit cu miere, se ia din el o lingură și se aruncă în podeală*, crezîndu-se că apoi norocul se va ținea de casă; după alții, ca albinele, cînd vor roi, să se prindă bine. Cine postește în ajunul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi îl bagă în buzunar, ca acel gologan să atragă și pe alții. Dacă te duci în pădure și ai cules fragi, mure și bureți nou ieșiți, nu-i bine să mănînci tu întîi, ci să dai la alții să guste, ca să mai poți găsi și altă dată. Cînd mănînci din poală, îți mănînci norocul. Cînd te uiți mîncînd în oglindă, îți mănînci norocul. Nu e iertat să mănînci de pe brațe, nici mergînd la fîntînă ori mer gînd pe drum, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]