7,075 matches
-
străbăteau, au readus în actualitate lumea lui Caragiale. Conștient de contrastul existent între propria-i creație și direcția majoritar-literară a contemporaneității, Caragiale și-a subliniat indirect singularitatea creatoare. A receptat aspectele realității extralingvistice, din care și-a extras lumea lui imaginară, ca pe o inepuizabilă scenă a lumii. Printr-un complex registru stilistic s-a distanțat de umanitatea ficțională creată. Vocea narativă folosește un stil elevat, personalizat prin procedee gramaticale și expresivitate stilistică. În schimb, personajele epico-dramatice create "vorbesc și argumentează
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a exclama contrariat, asemenea alter-ego-ului său, Ion: Cum o să vă placă, nene, săracul de mine? ... măgar! din gură! Carnavalul de Venezia!! cu variațiuni!! [...] Nu trebuie să vă placă! De ce mă, pârlitule? Că nu e de plăcut! 92 Pe o scară imaginară descendentă a disprețului caragialian, treapta următoare pare a fi ocupată de G. Ionescu Gion. Într-o proiectată conferință despre Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Caragiale pastișase afectarea, stilul prețios, snobismul citatelor și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ceată de copii între șase și nouă ani, cu praștii, după copaci, la zece metri; încă o piatră zbură în scăfârlia poetului. Și înainte ca Victor Hugo să spună ceva, unul din mucoși, umilindu-se, ridicând capul și mângâindu-și imaginara viitoare barbă hugoliană, recită, imitându-l pe poet: Pan! Pan! Pan!!! Victor Hugo, adânc insultat, fuge să-i prindă. Copii se urcă-n pomi. Victor Hugo încearcă să se cațere dupe ei. Dar îl lovesc în cap cu ramuri, picioare
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
El gândește că așa este societatea."16 Nici această deschidere a orizontului conceptual caragialian nu-1 apropie decisiv de realitatea ficțională creată în maniera secolului trecut, în primul rând pentru că, așa cum observa Romul Munteanu: "preferința autorilor de farse tragice pentru universul imaginar și investigarea angoaselor, face ca în acest gen de teatru să nu mai găsim decât anumite semne ale realității epocii noastre, coincidența operei de teatru cu realitatea exterioară fiind de-a dreptul imposibilă."17 Așadar, s-ar putea spune că
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
umanității. În legătură cu acest aspect, nu putem susține până la capăt nici teoria lui Nicolae Balotă, conform căreia Urmuz ironizează realitatea 18, nici observația lui George Pruteanu, care susține că "personajele lui Urmuz trăiesc într-o irealitate perfectă"19, într-o lume imaginară, complementară, printr-o totală ignorare a realității date. Raportul dintre planul creației urmuziene și cel al existenței fenomenale este, mai degrabă, unul de oscilare derutantă între cele două nivele, și nu de paralelism prin imitare sau ignorare. Observăm, în acest
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Mihail Sebastian, servesc, în mod aparent paradoxal, mai bine chiar decât "exercițiile de admirație" glorificării "marelui clasic" I. L. Caragiale care, așa cum devine evident la finalul investigației noastre, nu are nevoie să fie zeificat sau păstrat ca vestigiu într-un "muzeu" imaginar al literaturii noastre, pentru că își face permanent vizibilă prezența și viabilitatea. Nu ne referim aici la adevărul sloganului "Caragiale e cu noi" și nici la actualitatea social-politică a operei sale1, ci la vigoarea semințelor sale textuale, care au germinat și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
doilea el este "declasat" ca eroare, falsitate, pură fantezie elucubrantă. De asemenea, definiția din Nouveau Petit Larousse perpetuează confuzia mitului cu legenda literară ori mitomania psihotică: mitul este o "povestire populară sau literară punând în scenă ființe supraumane și acțiuni imaginare, în care sunt transpuse evenimente istorice, reale sau dorite, sau în care se proiectează anumite complexe individuale sau anumite structuri subiacente ale raporturilor familiale."15 Nu se pune problema de "a-i face dreptate" mitului. Mitul există independent de preferințele
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
dezvoltat în viziunea antropologică, dublată de moștenirea lingvistică a lui Saussure, este cel propus de către francezul Claude Lévi-Strauss în bogata sa operă. Abordând comparativ mituri din variate zone ale planetei, el respinge din start opiniile care consideră miturile drept creații imaginare absurde, fiindcă astfel ele nu s-ar fi regăsit în locuri diferite, fără nici un fel de contact uman, ceea ce îl determină să intuiască o ordine în mintea și în biologia umană, dacă nu chiar cosmică.98 În analizele sale el
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
că ele oglindesc modalitățile, procesele și destinele vieții și ale naturii vii. Se poate chiar spune că singurul contact real al omului modern cu sacralitatea cosmică se efectuează prin inconștient, fie că e vorba de visele și de viața lui imaginară, sau de creațiile care izvorăsc din inconștient (poezie, jocuri, spectacole etc.)."102 Discipolul, dar și adversarul lui Freud, Jung, a corectat unele aspecte controversate ale teoriei freudiene, lansând însă alte idei nonconformiste, care au stârnit de asemenea atât emulație, cât
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și mituri ample, compacte, a căror armonie complexă amintește de o mare orchestrație simfonică, idee subliniată și de către Lévi-Strauss.126 O altă idee pe care o expune Kernbach și care merită întreaga atenție este cea a mitosferei, concepută ca înveliș imaginar al speciei umane, în care aceasta își desfășoară existența precum în celelalte sfere, naturale, ca atmosfera și hidrosfera, și în afara căreia viața sa nu poate fi concepută: "dintr-o retrospectivă analitică stăruitoare a treptelor gândirii cognitive, se poate observa că
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
-și este sieși propriul resort și propria sintaxă". Determinările externe doar propun, impun sau dispun, iar rolul lor nefiind contrabalansat de analize complete, au părut ca suficiente în explicare.152 Asupra erorii "evhemeriste" de a considera mitul doar ca transpunerea imaginară a fenomenelor și personajelor reale insistă și Georges Gusdorf, o autoritate de prim rang în filosofia mitului. Eroarea pe care o sesizează este încercarea de a elabora o teorie ca și cum mitul ar fi produsul unei gândiri totale, de ansamblu, care
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
riscă să apară incerte, parțiale și incomplete. Realitatea mitică, prin unele din aspectele sale, va scăpa întotdeauna celei mai subtile și mai riguroase analize. E o speranță bineînțeles deșartă de a pretinde că ai depășit definitiv opoziția dintre rațional și imaginar. Suntem plasați într-un domeniu unde cunoașterea adevărată nu poate fi decât de ordin existențial: numai cei care trăiesc mitul în deplină credință, cu tot sufletul și cu toată sensibilitatea, s-ar putea afla în situația de a-i exprima
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
proprie gândirii umane, o "putere originară de reprezentare a unei totalități semnificative, ireductibile la componentele sale elementare", iar mitul un "mod narativ propriu de a dezvălui un conținut de gândire", care nu transferă un fapt ori o idee în povestire imaginară, ci manifestă o inteligibilitate, exprimă un sens pe cale narativă; gândirea mitică nu este, așa cum s-a tot spus, proprie stadiului infantil al gândirii umane, ci o cale alternativă ireductibilă, care operează în sens invers gândirii analitice (care la rândul ei
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
perspectivă în care a produs importante contribuții care au în centru controversate dar influente mituri, precum cel al sfârșitului lumii, cel al longevității, cel al națiunii sau eternul mit al alterității, al Celuilalt. În viziunea sa, mitul este o "construcție imaginară (ceea ce, încă o dată, nu înseamnă nici "reală", nici "ireală", ci dispusă potrivit logicii imaginarului), destinată să pună în evidență esența fenomenelor cosmice și sociale, în strâns raport cu valorile fundamentale ale comunității și în scopul de a asigura coeziunea acesteia
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
decantat cele două semnificații primare ale cuvântului: în primul rând, mitul desemna "orice narație, fie de exteriorizare a gândirii prin voce, prin verbe și "nume"", sens în care era echivalent logosului, iar în al doilea rând, o "narație neadevărată sau imaginară", sens în care se opune logosului (această a doua accepțiune fiind cea care a prevalat istoric, cum s-a văzut anterior).240 Vasilis Vitsaxis identifică șase valențe ale mitului în sens restrâns. În primul rând, acesta ar fi "un produs
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
perioadele de fractură istorică.259 Raoul Girardet subliniază carența cercetărilor asupra imaginarului politic, care se cantonează strict în studiul doctrinelor, producții raționale ale unor elite intelectuale, imaginarul fiind "alungat" din investigarea ideilor politice (utopiile fiind, în opinia sa, singurele structuri imaginare acceptate în această viziune, dar și acestea supunându-se acelorași reguli "literare"). Concentrându-se pe istoria Europei Occidentale a ultimelor două secole, autorul trage o concluzie edificatoare în privința imaginarului politic european (și nu numai): "e limpede, e de o evidență
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cartea unei presupuse infailibilități a capacității logice a omului ca unic ghid în existență deschide capcane nebănuite, care pot avea efecte devastatoare. Gilbert Durand observa că din secolul al XIX-lea "Occidentul a intrat într-o zonă de înaltă tensiune imaginară", ca reacție la revoluția industrială, prin inflorescența romantică și ulterior simbolistă, care a explodat apoi în secolul XX în mijloacele audio-vizuale (efect pervers al raționalismului matematic, care excomunica imaginea, și care prin rafinarea tehnicilor științifice a "întronat regina facultăților umane
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
regres, poate de la Antichitate până azi" ("nicicând nu a existat un asemenea divorț între ideologia afirmată și rezultatele aplicării sale efective. O societate în derivă își proclama bunăstarea și își sărbătorea zilnic triumful."), campionul "sistemului dublei gândiri", fracturată între realitatea imaginară și cea materială: un hibrid realizat din implantarea unei mitologii pe trunchiul social, o societate concretă funcționând în registrul imaginarului, rezultatul unei fuziuni chimice, în care nu se mai poate disocia fabulația mitologică de structurile sociale și mentale "sănătoase", cu
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mass-media pentru ritmurile vieții și ale conștiinței ("depinde de priceperea ziaristului să dea dramatism fleacului"), dar și de locul imaginarului în această dinamică: "mass-media ne-au convins mai întâi că imaginarul este real, iar acum ne conving că realul este imaginar, și cu cât mai multă realitate ne arată ecranele televizoarelor, cu atât mai cinematografică devine lumea de toate zilele. Într-atâta încât, așa cum stăruiau unii filozofi, am crede că suntem singuri pe lume și că tot restul e un film
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
-l în realitate, pe un traseu care pleacă de la fondul arhetipal (mitul), decantat prin știință și filozofie (ipoteza), transmis în operele de vulgarizare (cvasicertitudinea) și în fine, pătruns în ficțiunea literară și cinematografică (vizualizarea). Însăși vulgarizarea științei adaugă la fondul imaginar și merge mână în mână cu fantazarea (literatura ficțiunii științifice impune teme și realități nedovedite științific, precum în cazul unor Verne ori Wells), de relativismul științific profitând praștiințele, spiritualitatea New Age, realitatea virtuală, care toate sunt opoziții față de direcția dominantă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
trecute, adevărați la vremea lor, dar care acum nu mai sunt adevărați, pentru simplul motiv că pentru noi, ei nu mai există. ... ceea ce căutăm în trecut, într-un trecut mai mult sau mai puțin real, mai mult sau mai puțin imaginar, nu este atât adevărul în sine, cât propriul nostru adevăr, plăsmuitor de repere și de modele."404 Mitul este precursorul literaturii, iar în forma sa explicativă este și istorie, și filozofie, și teologie și știință: "studiind mitologia azi, tindem să
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a retras, aparent, pe un plan secund în conștiința umană, lăsând locul gândirii abstracte. Este, evident, o falsă problemă, deoarece și scrisul, în proporție covârșitoare, a țintit tot spre crearea sau sugerarea de imagini. Dacă ne gândim că termeni precum "imaginar" și "imaginație" se compun pe baza "imaginii", problema încetează a mai fi problemă și devine certitudine. Relația imagine-imaginar este expusă de către Wunenburger: "imaginile sunt reprezentări de coloratură afectivă, sursă de afecțiuni și de credințe, dar ele activează și o funcțiune
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
intenție simbolică. Operele imaginației sunt deci și donatoare de sens, deși nu sunt dotate cu claritatea și distincția ideilor, nici cu evidența percepțiilor. Ele animă idealuri, poetizează acțiunea și dau de gândit în sânul unui ansamblu care poate fi numit imaginar. Acest termen desemnează în felul acesta ansamblul imaginilor unui subiect (individual sau colectiv) în sensul că ele formează o lume care permite să nu te limitezi la simpla relație cu realul, îmbogățindu-l prin amintiri, posibile dorințe, variații ale formelor
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
au apărut exact la momentul potrivit).447 Puterea exemplarității antichității greco-romane și-a dobândit întreaga forță după Renaștere, și operează o transformare a existenței individuale în paradigmă și a unui personaj istoric în arhetip, chiar și dincolo de intențiile pedagogice. Eroii, imaginari sau nu, joacă un rol important în formarea adolescenților europeni (personajele romanelor de aventuri, eroii de război, gloriile cinematografului etc.), toți prelungesc o mitologie iar actualitatea lor denunță un comportament mitologic: "imitația arhetipurilor trădează un anume dezgust de propria istorie
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
încarnează tinerețea lumii. Acest tip anume de erou apare mai ales în cursul confruntărilor ideologizate la maxim și orientate spre viitor, spre un viitor "purificat"; Bara și Viala în timpul Revoluției franceze; Gavroche, cel mai "real" dintre toți, pentru că este complet imaginar; o lungă serie eroică în timpul primului război mondial (mai ales în tabăra franceză, gaj prețios al victoriei); în sfârșit, un veritabil tânăr panteon sovietic celebrând eroismul "comsomoliștilor" pe frontul muncii, ca și în război (Tânăra gardă, 1945, de Aleksandr Fadeev
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]