7,197 matches
-
surprinzătoare, purtătoare de noi conținuturi și semnificații este neobosit. (Titus Mocanu). Treptat, linia nu se mai mărginește la a contura formele viziunii plastice și cu o mare cutezanță se avântă pe suprafața imaculată, inventând un nou univers tainic în care imaginarul trăiește alături de ecourile realului. Chiar îndrăznelile gestuale sunt un ecou al unor trăiri. , spune Hans Hartung. Folosind limbajul formelor esențiale analizate anterior, înțelegem modul de organizare a suprafeței și spațiului cu linii și forme orizontale și verticale ce duce spre
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
citi și pe care pictorul flamand l-a imortalizat în tablou. Concluzii Analiza interferențelor între romanul lui Bălăiță și pictura lui Janssens impune câteva observații. Din punctul de vedere al tipologiei, este evidentă prezența a două tipuri de suprapuneri între imaginarul romanului și cel al picturii: referința ekphrastică și ekphrasis-ul. Referința ekphrastică implică citarea titlului sau a numelui autorului picturii. În prima parte, cele cinci referințe la tabloul Femeie citind presupun constanța interpretării - toate reiterează comentariul metacritic care citește tabloul ca
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Leonardo da Vinci. Privit din perspectiva transferului dintre opera picturală înspre opera literară, Căderea în lume prezintă o particularitate aparte - invenția unor pasaje descriptive în backgroundul unei picturi. Un asftel de fragment este cel la care recurge Țoiu când evocă imaginarul iconografiei dedicate Sfântului Matei. Intervenția - capitolul nouăsprezece - îi aparține Mitei, care îi povestește lui Babis, la ea aflat în vizită împreună cu Vasi, un secvență din drumul parcurs împreună cu celălalt Babis, din nordul Moldovei la Turnu Severin: Îmi vorbise odată de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în pagina bătrânului, pe jumătate umplută, curios parcă să vadă ce ieșise și ceea ce de fapt el însuși îi și dictase 41. Pasajul nu numește tabloul la care face referire, ci indică doar autorul - Tizian. Descrierea ekphrastică însă nu corespunde imaginarului vreunei pânze semnate de pictorul italian. O examinare a operei acestuia indică două posibile pânze care stau la baza acestei referințe plastice: un autoportret al lui Tizian care ia chipul Sfântului Matei 42 și ține în mână un instrument de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
artistului norvegian și se constituie astfel într-un instrument hermeneutic. Recursul repetat la tabloul lui Munch indică în fapt adevărata boală a personajului feminin, care nu e nebunia - deși e internată la psihiatrie -, ci singurătatea. Jocul referințelor ekphrastice creează un imaginar pictural în care dominantă este starea de insolitare și nu cea de demență. Rolul referinței ekphrastice este de acela de a clarifica starea interioară a personajului. Relevant pentru acest rol este și scenariul acestor referințe picturale. Autorul face trimitere la
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
spune ceva despre propria-i existență: o cădere în lanț, o cauzalitate obscură, o tragedie teribilă într-un grotesc absolut [...]27. În fine, Gheorghe Glodeanu pune lumea romanului sub semnul unei sartriene stări de greață care se reflectă întâi în imaginarul pictural evocat: Din roman se mai reține nevoia de iluzii a oamenilor și greața ca stare existențială resimțită de către personaje. Teoretizată de către Sartre, această condiție este potențată de picturile evocate pe parcursul narațiunii, picturi datorate lui Munch (Țipătul), Goya (Casa nebunilor
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
fi Parabola orbilor de Breugel"29. Cum ușor se poate observa, receptarea critică a romanului lui Augustin Buzura observă prezența tabloului, fără însă a comenta rațiunile sau a particulariza rețeaua subterană a semnificațiilor pe care pasajul descriptiv le dezvoltă în imaginarul romanesc. Parabola și refugiile orbilor Primul fragment exphrastic provoacă, întreține și mizează pe o confuzie: tabloul este citat prin titlu (Parabola orbilor) și autor: "o nouă reproducere, după Parabola orbilor de Bruegel". Contradicția însă apare pe măsură ce descrierea lui (și primul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Maniu Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan Eminescu tînăr sau "A doua mea ființă", Mihai Drăgan Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin Europa în cincizeci de romane, Geo Vasile Fantasticul în literatură, George Bădărău Genul SF, Roger Bozzetto Imaginarul medieval. Forme și teorii, Laura Mesina Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan În căutarea naratorului perfect, Dragoș Varga Literatura pornografică, Dominique Maingueneau Literatură și convertire, Adrian Vasile Sabău Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre Marile teorii ale teatrului, Marie-Claude
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Colecția ACADEMICA 240 Seria Studii culturale și media Constantin MIHAI, doctor în Litere la Universitatea "Michel de Montaigne", (Bordeaux, Franța) și Universitatea din Craiova, cu o teză despre Gilbert Durand și metamorfozele antropologiei imaginarului. Lector universitar la Universitatea "Constantin Brâncoveanu" (Rm.Vâlcea). Specializat în istoria intelectuală interbelică românească și în antropologia Imaginarului, este autor al volumelor: Arca lui Nae. Perspective culturale asupra generației '27, ediția I-a (2004); ediția IIa (2014) La Logique d
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în Litere la Universitatea "Michel de Montaigne", (Bordeaux, Franța) și Universitatea din Craiova, cu o teză despre Gilbert Durand și metamorfozele antropologiei imaginarului. Lector universitar la Universitatea "Constantin Brâncoveanu" (Rm.Vâlcea). Specializat în istoria intelectuală interbelică românească și în antropologia Imaginarului, este autor al volumelor: Arca lui Nae. Perspective culturale asupra generației '27, ediția I-a (2004); ediția IIa (2014) La Logique d'Hermès. Études sur l'Imaginaire (2006); Descartes. L'Argument ontologique et sa causalité symbolique (2007); Gilbert Durand. Les
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a determinat o reacție firească de supraviețuire pe diverse planuri, prin emergența unor forme specifice de discurs care să asigure permanența culturală și spirituală a spaiului românesc, expresia manifestării plenare a ființei umane, pe dimensiunea sa creștină. Teologia imaginii Epistemologia Imaginarului se fundează pe logica contradictoriului, logica terțiului inclus, în contrapunct cu logica terțiului exclus care a dominat gândirea occidentală a pozitivismului, a nominalismului și a materialismului. Raportul dintre logos și mythos care guvernează tradiția filosofică și culturală europeană este mediat
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
tinde să se estompeze pentru a se nuanța într-o interioritate proprie. Specificitatea fenomenului psihic al imaginii rezultă din faptul de a se identifica simultan cu realul și irealul 2. Teoria lupașciană a logicii contradictoriului rămâne esențială pentru fundamentul antropologiei Imaginarului, în măsura în care structurează principiile de organizare ale logicii imaginative, prin revalorizarea ecuației dintre narațiune și discurs, într-un raport de consubstanțialitate cu termenul de imago. 1. Funcția imaginii Orice teorie antropologică se circumscrie unei dimensiuni a Imaginarului în care aventura simbolică
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
esențială pentru fundamentul antropologiei Imaginarului, în măsura în care structurează principiile de organizare ale logicii imaginative, prin revalorizarea ecuației dintre narațiune și discurs, într-un raport de consubstanțialitate cu termenul de imago. 1. Funcția imaginii Orice teorie antropologică se circumscrie unei dimensiuni a Imaginarului în care aventura simbolică a imaginii este urmărită în cadrul unei sintaxe specifice, dominată de imaginația simbolică. Gilbert Durand propune două metode hermeneutice ale imaginii: mitocritica face trecerea spre mitanaliză și constă în omologiile structurale cu un mit fundamental; mitanaliza se
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
la valoarea rațiunii ca mijloc de acces spre adevăr. Ca urmare a conjuncției între gândirea empiristă și rigoarea iconoclastă a raționalismului apare pozitivismul. Istoricismul și scientismul reprezintă două filosofii care anulează valoarea gândirii simbolice, a raționamentului prin analogie, adică metafora, Imaginarul fiind lipsit de orice funcție simbolică 3. Dacă romantismul, simbolismul și suprarealismul au fost adevărate puncte de rezistență ale valorii imaginii în cadrul dominației scientismului raționalizant, chiar în mijlocul acestor mișcări s-a stabilit o reevaluare pozitivă a visului, a visării, a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
implicite ale funcționării lor. De la Filosofia lui Nu și Aerul și visele până la Poetica spațiului și Flacăra unei lumânări, Bachelard restituie funcția simbolică a imaginii care determină apariția unei coerențe de alt grad. Asistăm la o modificare substanțială a logicii Imaginarului care concepe simbolul ca resort al semanticii, având un sens profund. Contrapunând imaginea simbolului și asociind-o memoriei, Bachelard propune o teorie pe care Durand o va respinge categoric. În opera sa testament, Flacăra unei lumânări, fenomenologul, apropiind imaginea de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cu scopul precis de a mă înțelege mai bine pe mine prin comparație cu Celălalt. Îmi înțeleg familiaritatea propriului Sine prin descoperirea străinătății Celuilalt. Însă străinătatea Celuilalt nu o voi putea cunoaște niciodată definitiv. De ce? Pentru că nu sunt în posesia "imaginarului colectiv al acelei comunități". Jean-Paul Colleyn făcea trimitere exactă la populația Bambara, dar exemplele se pot multiplica și adapta. Astăzi, observă cu absolută îndreptățire autorii cărții, descoperirea și (re)construcția identității se face în contextul social al unor inedite clivaje
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ansamblul mai larg al modurilor de a gândi. Noțiunea de supranatural nu este universală, ea s-a impus în civilizația occidentală în același timp cu conceptul de științe naturale. Domeniului naturii, observabil prin metode științifice, i s-ar opune domeniul imaginarului, al miturilor și superstițiilor. De atunci, Occidentul are câteva dificultăți în a înfrunta partea irațională din om. Reușește să o facă datorită artiștilor, câtorva filosofi, psihanalizei și altor forme de raționalitate propuse de antropologie. 5. Antropologia performanței. În antropologie s-
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
și în societatea modernă. În studiile consacrate mijloacelor de comunicare în masă s-a vorbit despre "televiziune ceremonială", de "cotitură etnografică" sau de "punere în scenă a cuvântului la televiziune". Ne putem gândi și la renașterea muzeografiei, cu subiecte ca imaginarul colecționarilor de artă "primitivă", sau la întrebări de tipul "Ce este un corp, un obiect?", " Ce înseamnă a expune?", "Care sunt proprietățile discursive ale unui parcurs?". Capitolul III Terenul Metodologia pe care se întemeiază antropologia este etnografia. Este faimoasa muncă
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
model, ipoteză etc. În ficțiune, autorul își manifestă intenția de a inventa în mod conștient și deliberat: ceea ce oferă spre lectură este ingeniozitatea unei povești inventate. Aceasta se poate inspira din realitate, dar referentul este în mod clar considerat unul imaginar. Din punct de vedere istoric, elementele relatate nu s-au produs niciodată. Marii evoluționiști ai secolului al XIX-lea, ca Tylor, Morgan, Frazer se considerau în mod sincer drept o specie nouă de istorici ai civilizațiilor. Ei vedeau societățile umane
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
său un document. El atestă stilul său de viață simplu, modest, pe care un critic de artă ca Giulio Carlo Argan l-ar numi produsul unei „Arte povere”. Ceea ce transcende realul este tot confesiune, la care participă și materia și imaginarul poetic, cuceritoare prin autenticitate.” (Vasile Savonea) Constantinescu Maria 1920 Pictor Născută în anul 1920 în localitatea Corabia, jud. Olt. Studii: Funcționară Debut artistic - 1971 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 82
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
pag. 23, 24. „Adriana Dinu și-a creat modele pentru lucrări destinate copiilor: povești, basme, imagini fabuloase din lumea satului. Nu a renunțat și e hotărâtă să nu renunțe la pictura pe sticlă, iar experiența ei didactică și iubirea pentru imaginarului satului îi influențează destinul profesional. Și mai ales, opțiunea pentru sinceritatea absolută, față de ea însăși și față de public o determină să caute și să tatoneze într-un demers perfect transparent. Va fi interesant de observat cum artista rămâne fidelă mijloacelor
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Născut la 4 februarie 1957, în localitatea Comănești, județul Suceava. Studii: Facultatea de Educație Fizică, Universitatea Al. I. Cuza, Iași, promoția 1980. Debut - 1987 Lucrări în instituții: Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina, Gura Humorului. „Formele sale își au rădăcina în imaginarul popular și se află sub semnul liniei curbe, o linie tensionată de vibrația viului. Descendent al străvechii civilizații a lemnului de pe aceste meleaguri, Toader Ignătescu reușește să fie în același timp tradițional și modern, pragmatic și visător.” (Scriitorul Constantin Severin
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
anume fel, ideea de naiv nu i se mai potrivește, deoarece iese cu originalitatea din tiparele acesteia. În timp ce confrații se simt bine în spațiul unor viziuni edulcorate, ingenue, el se manifestă ca un adevărat expresionist. Nu flatează nici realitatea, nici imaginarul. Are o privire lucidă și de aici ajunge usor în zona deformărilor sugestive, incintante și ale cromatismului in tonuri grave. Ioan Măric are însușirile unui artist care scrie cu fiecare tablou monografia eternă a lumii, privită indiscret prin gaura cheii
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
1980, pag. 107, 108, 125; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 138, 139, 219. Toader Popa Mihai Viteazu Sculptură metal, 1974 „Zgârcit la vorbă, subiectele lucrărilor sale trădează însă o plăcere susținută a conversației cu imaginarul, de aceea sub aspectul varietății „lumea” ce ne-o înfățișează poate să deruteze. Toader Popa cere materiei să-l urmeze oriunde, în basm, în legendă, în proiecția experienței sale sentimentale. Dacă pentru cei mai mulți sculptori „materia” înseamnă blocul de piatră, lutul
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Botoșani, Ed. Axa, Botoșani, 2008, pag. 74. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești; Muzeul George Apostol, Bacău. „În creația lui Calistrat Robu comicul și gravul, firescul și grotescul, în fine, realul și imaginarul se opun și se împacă în cele din urmă în plăsmuirile insolite ale artistului care, ispitindu ne parcă cu o anume malițicitate ne invită să participămla un ritual păgân, desfășurat chiar sub ochi noștri, după un scenariu absurd.” (Aurel Istrate
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]