6,988 matches
-
de art. unic din HOTĂRÂREA nr. 2.018 din 15 aprilie 2011 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 396 din 6 iunie 2011. Articolul 4 Consiliul își desfășoară activitatea pe baza următoarelor principii: principiul viziunii globale și unitare; principiul legalității; principiul imparțialității; principiul cooperării; principiul prevenirii; principiul parteneriatului; principiul complementarității, transparenței și dialogului social; principiul confidențialității, precum și principiul responsabilității. Capitolul II Organizarea și funcționarea Consiliului de mediere Secțiunea 1 Funcționarea Consiliului de mediere Articolul 5 (1) Consiliul este format din 9 membri
REGULAMENT din 13 mai 2007 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236816_a_238145]
-
depună toate diligențele pentru ca părțile să ajungă la un acord reciproc convenabil, într-un termen rezonabil. ... (2) Mediatorul este obligat să conducă procesul de mediere în mod nepărtinitor, cu asigurarea unui permanent echilibru între părți, cu respectarea principiului neutralității și imparțialității. ... (3) Mediatorul are obligația să informeze părțile cu privire la orice legătură avută anterior cu oricare dintre ele sau la orice interes față de subiectul disputei, lăsând părțile să decidă în cunoștință de cauză asupra acceptării mediatorului. ... ----------- Art. 52^6 a fost introdus
REGULAMENT din 13 mai 2007 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236816_a_238145]
-
Articolul 52^9 Mediatorul are obligația să restituie onorariul achitat de părți în total sau în parte, după caz, dacă pe parcursul desfășurării procesului de mediere decide închiderea procedurii de mediere pentru situații de natură să afecteze scopul medierii, neutralitatea sau imparțialitatea mediatorului. ----------- Art. 52^9 a fost introdus de pct. 6 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 2.247 din 29 iulie 2011 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 581 din 17 august 2011. Articolul 52^10 Mediatorul are obligația să informeze
REGULAMENT din 13 mai 2007 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236816_a_238145]
-
6 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 2.247 din 29 iulie 2011 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 581 din 17 august 2011. Articolul 52^17 (1) Răspunderea disciplinară a mediatorilor intervine pentru următoarele abateri: a) încălcarea obligației de confidențialitate, imparțialitate și neutralitate; ... b) refuzul de a răspunde cererilor formulate de autoritățile judiciare, în cazurile prevăzute de lege; ... c) refuzul de a restitui înscrisurile încredințate de părțile aflate în conflict; ... d) reprezentarea sau asistarea uneia dintre părți într-o procedură judiciară
REGULAMENT din 13 mai 2007 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236816_a_238145]
-
încetarea calității de mediator, după caz; ... c) nerespectarea de către mediator a obligației prevăzute la art. 52^6 alin. (2) de a conduce procesul de mediere în mod nepărtinitor, cu asigurarea unui permanent echilibru între părți, cu respectarea principiului neutralității și imparțialității, pentru care se aplică sancțiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. c) sau d) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calității de mediator, după caz; ... d
REGULAMENT din 13 mai 2007 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236816_a_238145]
-
prevăzute la art. 52^9 de a restitui onorariul achitat de către părți în total sau în parte, după caz, dacă pe parcursul desfășurării procesului de mediere decide închiderea procedurii de mediere pentru situații de natură să afecteze scopul medierii, neutralitatea sau imparțialitatea mediatorului, pentru care se aplică sancțiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. b) sau c) din Lege, respectiv amendă de la 50 lei la 500 lei sau suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6
REGULAMENT din 13 mai 2007 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236816_a_238145]
-
Articolul 83^8 (1) Orice persoană juridică poate organiza servicii de mediere în colaborare cu formele de exercitare a profesiei de mediator doar după obținerea unui aviz din partea Consiliului, prin care se certifică faptul că sunt respectate principiile de neutralitate, imparțialitate și confidențialitate de către mediator, iar părților le este respectat dreptul de a decide cu privire la alegerea mediatorului și a soluției privind disputa supusă medierii. (2) Serviciile de mediere pot fi organizate doar de persoanele juridice care au în obiectul de activitate
REGULAMENT din 13 mai 2007 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236816_a_238145]
-
ale Consiliului de mediere. 1.2. Misiunea mediatorului Într-o societate întemeiată pe respect față de justiție, mediatorul îndeplinește un rol esențial. Într-un stat de drept, mediatorul are sarcina de a încerca soluționarea conflictelor pe cale amiabilă, în condiții de neutralitate, imparțialitate și confidențialitate. Mediatorul nu are și nu poate avea o obligație de rezultat, ci doar de prudență și diligență. Soluționarea conflictului depinde exclusiv de acordul părților, misiunea principală a mediatorului fiind aceea de a depune toate eforturile de care este
REGULAMENT din 13 mai 2007 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236816_a_238145]
-
va refuza activitatea de mediere și nu o va exercita la standarde inferioare din motive ce țin de rasa, culoarea, naționalitatea, originea etnică, limba, religia, sexul, opinia, apartenența politică, averea sau originea socială a părților. 2.3. Independența, neutralitatea și imparțialitatea mediatorului Mediatorii trebuie să fie independenți, neutri față de dispute și părți și să conducă procesul de mediere într-un mod imparțial. În exercitarea atribuțiilor lor profesionale trebuie să se bucure de deplină independență față de entitățile care ar putea avea interese
REGULAMENT din 13 mai 2007 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236816_a_238145]
-
într-un mod imparțial. În exercitarea atribuțiilor lor profesionale trebuie să se bucure de deplină independență față de entitățile care ar putea avea interese în cauzele în care are loc medierea. Această independență trebuie să fie de natură a le garanta imparțialitatea, neutralitatea și echidistanța față de cauză, rezultatele acesteia și de părțile implicate în dispută. Mediatorul trebuie să evite orice situație de natură să îi limiteze independența și să respecte normele de etică profesională. Dacă în orice moment din timpul procesului de
REGULAMENT din 13 mai 2007 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236816_a_238145]
-
el este obligat să aducă acest fapt la cunoștința părților implicate în conflict și, dacă este cazul, să anunțe entitatea care a supus cazul spre mediere. În situațiile în care vor fi soluționate prin mediere conflicte de familie, independența și imparțialitatea mediatorului nu pot fi argumente pentru a ignora sau a neglija interesul superior al minorului. 2.4. Încrederea și integritatea morală Relația dintre mediator și părți se bazează pe încredere, având la bază cinstea, probitatea, spiritul de dreptate și sinceritatea
REGULAMENT din 13 mai 2007 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236816_a_238145]
-
necesar activității de mediere respectă deontologia și secretul profesiei. Toți mediatorii, astfel cum sunt definiți în conținutul legii, trebuie să se abțină, chiar în afara exercitării profesiei, de la orice încălcări ale legilor, regulamentelor și regulilor profesiei și de la orice acțiuni contrare imparțialității, independenței și onoarei profesiei, susceptibile să aducă știrbire demnității acesteia, adică probității profesionale. 3.3. Mediatorul este autorizat să informeze publicul despre serviciile pe care le oferă, cu condiția ca informația să fie fidelă și veridică, cu respectarea secretului profesional
REGULAMENT din 13 mai 2007 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236816_a_238145]
-
-și perfecționeze continuu pregătirea profesională, conform necesităților de specializare; ... d) să respecte programul de lucru, să aibă un comportament decent și civilizat în relațiile de serviciu; ... e) să dea dovadă de competență profesională și să manifeste calm, răbdare, politețe și imparțialitate față de justițiabili, martori, avocați și alte persoane cu care intră în contact în calitate oficială; ... f) să participe la ședințele de judecată, în completele de judecată stabilite conform legii și să respecte secretul deliberării; ... g) să soluționeze într-un termen
REGULAMENT din 22 septembrie 2005 (*actualizat*) de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235569_a_236898]
-
sau motivare; ... i) să aducă de îndată la cunoștința președintelui instanței în care funcționează orice ingerință în actul de justiție din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de interese, care ar putea să-i afecteze independența sau imparțialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea; ... j) să îndeplinească, în limitele funcției, alte atribuții decât cele privind activitatea de judecată, stabilite în conformitate cu legea de conducerea instanței. ... Articolul 6 (1) Funcția de judecător este incompatibilă cu orice alte funcții publice
REGULAMENT din 22 septembrie 2005 (*actualizat*) de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235569_a_236898]
-
În acest sens, s-a mai susținut că, pronunțându-se asupra aspectelor ce formează obiectul judecății (existența infracțiunii, vinovăția învinuitului sau a inculpatului și răspunderea acestuia) în faza de urmărire penală, nu mai pot fi asigurate o obiectivitate și o imparțialitate a actului de justiție de către judecătorul care a soluționat aceeași pricină în calea de atac a apelului, întrucât s-a pronunțat pe fondul aceleiași chestiuni într-o altă fază, și anume aceea a judecății. 3.2. Într-o a doua
DECIZIE nr. 8 din 6 iunie 2011 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov prin Sesizarea nr. 1.304/26 din 25 octombrie 2010, pentru a se stabili dacă "judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil sau nu să soluţioneze cauza în fond, apel ori recurs".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235832_a_237161]
-
va trebui să stabilească existența vinovăției sau nevinovăției inculpatului) același judecător va analiza întreg materialul probator administrat pe parcursul procesului penal, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de cercetare judecătorească. În acest fel, prezumția de lipsă de imparțialitate obiectivă, întemeiată pe aparența existenței unui interes în cauză, este înfrântă de obligația judecătorului de a judeca cauza pe baza tuturor probelor administrate. Așadar, nu se poate considera că judecătorul care a judecat recursul împotriva încheierii prin care s-a
DECIZIE nr. 8 din 6 iunie 2011 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov prin Sesizarea nr. 1.304/26 din 25 octombrie 2010, pentru a se stabili dacă "judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil sau nu să soluţioneze cauza în fond, apel ori recurs".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235832_a_237161]
-
judecată a fondului cauzei care să atragă incompatibilitatea sa la judecarea aceleiași cauze în fond, apel sau recurs. Argumentele exprimate de procurorul general referitoare la jurisprudența Comisiei Europene a Drepturilor Omului și a Curții Europene a Drepturilor Omului vizând independența, imparțialitatea instanței și demersul obiectiv sunt pertinente în măsura în care s-a făcut o raportare la diferențele existente și diversitatea sistemelor judiciare cu privire la măsurile preventive. Acestea nu sunt suficiente pentru a justifica extinderea cazurilor de incompatibilitate prevăzute de legea română, care sunt expres
DECIZIE nr. 8 din 6 iunie 2011 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov prin Sesizarea nr. 1.304/26 din 25 octombrie 2010, pentru a se stabili dacă "judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil sau nu să soluţioneze cauza în fond, apel ori recurs".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235832_a_237161]
-
ajunge la soluții diferite ale instanțelor, cu consecințe grave asupra soluționării în termen rezonabil a cauzelor. Una dintre componentele dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 paragraful 1 din Convenția europeană a drepturilor omului, o reprezintă independența și imparțialitatea instanței. În jurisprudența curții europene de contencios al drepturilor omului, imparțialitatea este definită ca absență a oricărei prejudecăți sau idei preconcepute cu privire la soluția ce trebuie pronunțată în cadrul unui proces. Potrivit aceleiași jurisprudențe, imparțialitatea se analizează și se apreciază atât sub
DECIZIE nr. 8 din 6 iunie 2011 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov prin Sesizarea nr. 1.304/26 din 25 octombrie 2010, pentru a se stabili dacă "judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil sau nu să soluţioneze cauza în fond, apel ori recurs".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235832_a_237161]
-
în termen rezonabil a cauzelor. Una dintre componentele dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 paragraful 1 din Convenția europeană a drepturilor omului, o reprezintă independența și imparțialitatea instanței. În jurisprudența curții europene de contencios al drepturilor omului, imparțialitatea este definită ca absență a oricărei prejudecăți sau idei preconcepute cu privire la soluția ce trebuie pronunțată în cadrul unui proces. Potrivit aceleiași jurisprudențe, imparțialitatea se analizează și se apreciază atât sub aspect subiectiv (fiind prezumată până la proba contrarie), cât și sub aspect
DECIZIE nr. 8 din 6 iunie 2011 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov prin Sesizarea nr. 1.304/26 din 25 octombrie 2010, pentru a se stabili dacă "judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil sau nu să soluţioneze cauza în fond, apel ori recurs".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235832_a_237161]
-
a drepturilor omului, o reprezintă independența și imparțialitatea instanței. În jurisprudența curții europene de contencios al drepturilor omului, imparțialitatea este definită ca absență a oricărei prejudecăți sau idei preconcepute cu privire la soluția ce trebuie pronunțată în cadrul unui proces. Potrivit aceleiași jurisprudențe, imparțialitatea se analizează și se apreciază atât sub aspect subiectiv (fiind prezumată până la proba contrarie), cât și sub aspect obiectiv (dacă judecătorul oferă garanții suficiente pentru a exclude orice bănuială legitimă în privința sa), stabilindu-se, de principiu, că un judecător care
DECIZIE nr. 8 din 6 iunie 2011 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov prin Sesizarea nr. 1.304/26 din 25 octombrie 2010, pentru a se stabili dacă "judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil sau nu să soluţioneze cauza în fond, apel ori recurs".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235832_a_237161]
-
dacă judecătorul oferă garanții suficiente pentru a exclude orice bănuială legitimă în privința sa), stabilindu-se, de principiu, că un judecător care a pronunțat hotărâri și într-o fază premergătoare judecării fondului cauzei nu conduce, în sine, la o bănuială de imparțialitate. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că un complet de judecată care judecă în fond sau apel este format din judecători care anterior s-au pronunțat asupra măsurii arestării preventive și nu constituie, în sine, o încălcare a prevederilor
DECIZIE nr. 8 din 6 iunie 2011 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov prin Sesizarea nr. 1.304/26 din 25 octombrie 2010, pentru a se stabili dacă "judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil sau nu să soluţioneze cauza în fond, apel ori recurs".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235832_a_237161]
-
judecată care judecă în fond sau apel este format din judecători care anterior s-au pronunțat asupra măsurii arestării preventive și nu constituie, în sine, o încălcare a prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția europeană a drepturilor omului cu privire la imparțialitatea instanței. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că, la momentul dezbaterii privării de libertate, judecătorul analizează în mod sumar date existente în dosar în scopul stabilirii dacă există temeiuri pentru suspiciunea privind comiterea unei infracțiuni de către acuzat. Pe de
DECIZIE nr. 8 din 6 iunie 2011 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov prin Sesizarea nr. 1.304/26 din 25 octombrie 2010, pentru a se stabili dacă "judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil sau nu să soluţioneze cauza în fond, apel ori recurs".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235832_a_237161]
-
Cauza Hauschildt vs Danemarca, hotărâre din 24 mai 1989 paragraful 48) a statuat că atunci când un judecător s-a pronunțat cu privire la necesitatea luării măsurii arestării preventive, înainte de judecarea pe fond a cauzei, această împrejurare nu duce la încălcarea obligației de imparțialitate, decât în măsura în care ar exista bănuieli deosebit de puternice că persoana în cauză a săvârșit fapta de care este acuzată. În consecință, din perspectiva garanțiilor furnizate de Convenția europeană a drepturilor omului în materia imparțialității obiective funcționează principiul potrivit căruia simplul fapt
DECIZIE nr. 8 din 6 iunie 2011 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov prin Sesizarea nr. 1.304/26 din 25 octombrie 2010, pentru a se stabili dacă "judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil sau nu să soluţioneze cauza în fond, apel ori recurs".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235832_a_237161]
-
împrejurare nu duce la încălcarea obligației de imparțialitate, decât în măsura în care ar exista bănuieli deosebit de puternice că persoana în cauză a săvârșit fapta de care este acuzată. În consecință, din perspectiva garanțiilor furnizate de Convenția europeană a drepturilor omului în materia imparțialității obiective funcționează principiul potrivit căruia simplul fapt de a fi pronunțat, anterior judecării fondului cauzei, hotărâri privind privarea de libertate, punerea sub acuzare nu împiedică un judecător de a participa la soluționarea fondului aceleiași cauze. Pe de altă parte, problema
DECIZIE nr. 8 din 6 iunie 2011 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov prin Sesizarea nr. 1.304/26 din 25 octombrie 2010, pentru a se stabili dacă "judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil sau nu să soluţioneze cauza în fond, apel ori recurs".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235832_a_237161]
-
din Legea nr. 448/2006 , în sensul stabilirii unei alte instituții sau autorități publice, în afara Comisiei superioare și comisiilor de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, care să fie învestită cu competența de a efectua expertize, în condiții de deplină imparțialitate, în cauzele având ca obiect încadrarea în grad și tip de handicap. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica
DECIZIE nr. 1.060 din 14 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 pct. 14, art. 85 alin. (10), art. 87 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235903_a_237232]