6,102 matches
-
Această pauză de trei luni, în timpul căreia JNA s-a concentrat pe înfrângerea unei singure brigăzi croate de infanterie, a permis Croației să-și termine mobilizarea generală începută în octombrie. Pe durata bătăliei, Croația și-a sporit numărul brigăzilor de infanterie de la 20 la 60. După căderea Vukovarului, generalul Panić era determinat să reia avansarea îndelung amânată a JNA în Croația. După ce asediul a luat sfârșit, el a avansat cu majoritatea forțelor sale către Osijek, următoarea țintă strategică a Armatei Populare
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]
-
în anul 1980, fiind succesorul modelului M60. Totuși, tancul a fost folosit mai bine de un deceniu alături de modelul îmbunătățit M60A3, care a apărut în 1978. M1 Abrams este în prezent tancul principal de luptă al Forțelor Armate și al Infanteriei Marine americane, al armatelor Egiptului, Kuweitului, Arabiei Saudite, Australiei și Irakului (din 2010). Tancul a fost conceput pentru a fi folosit până în anii 2050, cu o durată de exploatare de aproape 70 de ani. Trei versiuni ale tancului M1 Abrams
M1 Abrams () [Corola-website/Science/321458_a_322787]
-
la uzinele Uralvagonzavod din Nijni Taghil, Rusia. este o variantă modernizată a tancului T-72 (inițial, proiectul a fost denumit T-72BU, însă a fost redenumit mai târziu T-90). Este cel mai modern tanc aflat în dotarea Forțelor Terestre și Infanteriei Marine rusești. Deși are la bază un model T-72, T-90 este dotat cu tunul și sistemele optice de ochire montate pe tancul T-80U, un motor nou și un sistem de vedere pe timp de noapte bazat pe imagini
T-90 () [Corola-website/Science/321461_a_322790]
-
îmbunătățiri, precum un sistem de conducere a focului computerizat, telemetru laser și camere termice pentru vedere pe timp de noapte. La apariția tancului M1 Abrams, tancurile din seria M60 au fost transferate treptat de la unitățile active ale armatei americane și infanteriei marine la Garda Națională, fiind folosite până în 1997. În timpul Războiului de Iom Kipur din 1973, echipajele israeliene au sesizat mai multe deficiențe ale tancului. Principala problemă era blindajul insuficient, tancul fiind vulnerabil la rachetele antitanc ale infanteriei. Tancul britanic Centurion
M60 (tanc) () [Corola-website/Science/321465_a_322794]
-
armatei americane și infanteriei marine la Garda Națională, fiind folosite până în 1997. În timpul Războiului de Iom Kipur din 1973, echipajele israeliene au sesizat mai multe deficiențe ale tancului. Principala problemă era blindajul insuficient, tancul fiind vulnerabil la rachetele antitanc ale infanteriei. Tancul britanic Centurion era considerat a fi superior modelului M60 la acest capitol. O altă problemă a fost legată de sistemul hidraulic de rotire a turelei. Uleiul folosit de acest sistem hidraulic lua foc când un proiectil perfora blindajul. Deși
M60 (tanc) () [Corola-website/Science/321465_a_322794]
-
un proiectil APFSDS tras de un M60 a perforat blindajul frontal al unui tanc T-72 și a ieșit prin spatele tancului, însă acest lucru s-a întamplat la distanță mică. Tancurile M60 au fost folosite în acest război de către infanteria marină americană, forțele terestre fiind echipate cu tancul M1 Abrams.
M60 (tanc) () [Corola-website/Science/321465_a_322794]
-
și Franța au reprezentat momente esențiale în viața sa. El a găsit aici elemente de inspirație pentru opera din țara sa. A participat activ la campaniile militare din cadrul primei conflagrații mondiale. A fost încorporat în 1916 în cadrul regimentul 47 de infanterie, a fost trimis în scurt timp la regimentul feroviar din București și, în final, detașat la Grupul Apărării Dunării. Alături de alți arhitecți și ingineri, a avut misiunea să distrugă podurile în timpul retragerii în Moldova. De asemenea, a construit centre medicale
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
venit relativ târziu, în 1936, când a regizat "Hitori Musuko" („Singurul fiu”), 5 ani după primul film sonor japonez. În 1937, Ozu a fost înrolat în armată, și a petrecut următorii doi ani în China cu gradul de caporal de infanterie. Primul film pe care l-a făcut după lăsatul la vatră a fost "Toda-ke no kyōdai" („Frați și surori ai familiei Toda”, 1941), care a fost bine primit atât de public cât și de criticii de film. În 1943 a
Yasujirō Ozu () [Corola-website/Science/316510_a_317839]
-
de gherilă. Pe vreme de pace, însă, în jur de 860.000 de trupe TO beneficiau de pregătire militară și erau implicate în alte activități de acest gen. Conceptul Forțelor de Apărare a Teritoriului se baza pe unități mici de infanterie ușoară care să execute acțiuni defensive pe terenul local familiar lor. Peste 2000 de comune, fabrici și alte întreprinderi și-au organizat astfel de unități, care aveau scopul să lupte în zonele lor de baștină, menținând producția de apărare locală
Forțele de Apărare a Teritoriului (Iugoslavia) () [Corola-website/Science/322386_a_323715]
-
munițiilor și logisticii. Pentru a ilustra rolul jucat de tehnica auto, este suficient să menționăm răsturnarea de situație în timpul primei bătălii de pe Marna, când guvernul francez rechiziționează 600 de taxiuri pariziene pentru a transporta mai rapid Divizia a VII-a infanterie, rezultatul fiind victoria trupelor anglo-franceze. În această perioadă devin predominante mașinile cu motorul în față. Începe epoca acelor automobile numite astăzi "mașini retro", perioadă ce durează până la declanșarea crizei din 1929. Diverse îmbunătățiri și inovații marchează o evoluție continuă a
Istoria automobilului () [Corola-website/Science/322394_a_323723]
-
Canalul Duez în India și Australia. Leopold și Franz Ferdinand s-au certat iar Leopold a părăsit excursia la Sydney și s-a întors în Austria. El a fost demis din marina austro-ungară și a intrat într-un regiment de infanterie la Brno. În cele din urmă a fost numit colonel al regimentului 81. Leopold s-a îndrăgostit de o prostituată, Wilhelmine Adamovicz, pe care a întâlnit-o pentru prima dată în Augarten - un parc din Viena (alte surse susțin că
Leopold Ferdinand de Austria () [Corola-website/Science/322433_a_323762]
-
tropicale. Comandanții englezi erau net superiori celor spanioli în ceea ce privește pregătirea și experiența. Din punct de vedere al contingentului naval, englezii beneficiau de o oarecare superioritate. Nu același lucru se poate spune despre armatele de uscat ale celor două țări combatante. Infanteria spaniolă era redutabilă, se bucura de faima de a fi cea mai bună din Europa acelor timpuri. Efectivele ei erau bine echipate și experimentate. Nu au participat efectiv la lupte, dar prezența lor la bordul navelor a avut o influență
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]
-
echipate și experimentate. Nu au participat efectiv la lupte, dar prezența lor la bordul navelor a avut o influență decisivă asupra tacticii adoptate de spanioli. În 1588, Anglia nu dispunea de o armată terestră capabilă să se opună cu succes infanteriei spaniole. În plus, situația internă destul de precară, alimentată de desele ciocniri dintre protestanți și catolici, stârnea destulă îngrijorare la Curtea regală. Elisabeta I, regina Angliei, era convinsă că dacă debarcarea ar fi avut loc, populația catolică a regatului s-ar
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]
-
paralel cu navele inamice, deschizând focul cu tunurile de la babord sau tribord. Aceasta se numește “linie de șir” și avea să devină, în secolul următor, o tactică clasică a bătăliilor navale. Spaniolii doreau să profite de superioritatea numerică și forța infanteriei de la bordul navelor și au încearcat să-i atragă pe englezi într-o luptă clasică, navă contra navă și om contra om. Nu au reușit acest lucru și în fața tirului puternic și rapid al artileriei de bord engleze, au suferit
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]
-
într-o locuință separată la New York. Koch s-a distins ca elev excelent la liceul South Side din Newark (azi liceul „Malcolm X Shabazz”), iar în anii 1941-1943 a studiat la City College. Apoi s-a înrolat în forțele de infanterie și a participat în cadrul diviziei 104 de rezerviști, la cel de-al Doilea Război Mondial. Divizia sa a debarcat în septembrie 1944 la Cherbourg în Franța. În cursul luptelor la care a luat parte, (între altele în pădurea Hürtgen și
Edward Koch () [Corola-website/Science/328871_a_330200]
-
context cei mai activi membri ai Sfatului Țării, formând „blocul moldovenesc”, au trimis o delegație la Iași, ca să ceară ajutorul armatei române, pentru restabilirea ordinii și apărarea vieții cetățenilor. Guvernul român a decis să trimită peste Prut două divizii de infanterie și două de cavalerie. În manifestul semnat de generalul Prezan, șeful Marelui Cartier General se arată că armata română a fost chemată prin comandamentul militar rus, ca să restabilească ordinea grav tulburată de elementele bolșevice care împingeau țara spre război. Totodată
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
Diviziile australiene și canadiene care conduceau atacul au reușit să avanseze 13 km în prima zi. Aceste bătălii au marcat sfârșitul războiului de tranșee pe frontul de Vest și o întoarcere la război mobil. S-au creat unități care combinau infanteria pe biciclete și mitraliere montate pe motociclete cu ataș. Aceste unități cu mitralieră montată pe motor au apărut în 1915. Linia Hindenburg a căzut și Canal du Nord a fost trecut. În Berlin, Kaiser Wilhelm a declarat că Germania a
Vocea României (sezonul 3) () [Corola-website/Science/328910_a_330239]
-
o nouă formă de război mobil bazat, care va fi stăpânit de către germanii învinși și implementat în 1939 sub numele de Blitzkrieg sau războiul fulger, care cuprindea tot ce au învățat în 1918. Mitraliera a afectat în mod direct organizarea infanteriei în 1914, și, de la mijlocul anului 1917, a pus capăt tacticii de valuri umane de dimensiunea companiei. Au devenit importante plutoanele și grupurile, mână în mână cu aceasta a fost utilizarea armelor automate ușoare. Mitraliera Lewis a fost prima mitralieră
Vocea României (sezonul 3) () [Corola-website/Science/328910_a_330239]
-
Marelui Război: La aceasta din urmă, un soldat căra rezervorul de combustibil în timp ce altul țintea cu aruncătorul. Ambele versiuni mari și mici de aruncător de flăcări au avut utilizare limitată, deoarece raza lor era prea scurtă operatorul fiind expus focului infanteriei inamice.
Vocea României (sezonul 3) () [Corola-website/Science/328910_a_330239]
-
Între timp Aurelian și-a refăcut armata la putere deplină și atunci când a simțit că erau gata, au început să mărșăluiască spre Antiohia. Ambele armate s-au așezat pe câmpul de lângă Antiohia la Immae în formațiuni de luptă tradiționale, cu infanterie în centru și cavaleria pe flancuri. Zabdas a avut două mari avantaje la dispoziția sa: primul a fost superioritatea catafractelor sale, iar al doilea a fost căldura extremă la care romanii nu erau adaptați. Aurelian a înțeles situația, precum a
Bătălia de la Immae () [Corola-website/Science/328958_a_330287]
-
feldmareșal prusac, mai târziu german (după 1871). Sa născut la 25 decembrie 1796 în Eisenach, educația a primit-o la corpurile de cadeți din Kulmerskom și Berlin. În campaniile de 1813 și 1814, Steinmetz ca locotenent în 1 corp de infanterie al lui Wartenburg, a luat parte la mai multe bătălii împotriva francezilor, pentru curajul în luptă fiind distins cu Crucea de Fier. În 1819, a fost transferat la Regimentul al 2-a de Gardă, la care a servit pentru o
Karl Friedrich von Steinmetz () [Corola-website/Science/329014_a_330343]
-
căruia gravitau comandanții locali, în funcție de tribul sau provincia din care proveneau recruții. Armata regulată "(gund)" sau "(murtaziqa)", era plătită de stat. Voluntarii, proveniți mai ales din beduini, primeau retribuție când se aflau în serviciul militar. Armata regulată era alcătuită din infanterie "(harbiya)", dotată cu lănci, săbii, scuturi, din arcași și din cavalerie "(fursan)", echipată cu coifuri, securi, platoșe și lănci lungi. Incepând cu al optulea calif, Al-Mutasim(833-842), s-a înmulțit numărul mercenarilor sclavi cumpărați, cei mai mulți de origine turcică, nucleul gărzii
Organizarea militară și politică abbasidă () [Corola-website/Science/329016_a_330345]
-
armatelor otomane de la Dunăre și mai departe, spre Constantinopol/ Pe 25 aprilie, avangarda rusă a traversat Prutul sub comanda generalului Friedrich Caspar von Geismar. Pe 1 mai, rușii au asediat Brăila (la acea vreme, raia otomană). Un alt corp de infanterie a traversat Dunărea în regiunea Ismail - Reni. Aceasta nu a fost o decizie bună, deoarece terenul inundat a încetinit aproximativ o lună înaintarea trupelor ruse, ceea ce a permis turcilor să trimită în zonă 10.000 de oameni pentru întărirea pozițiilor
Războiul Ruso-Turc (1828–1829) () [Corola-website/Science/325356_a_326685]
-
înaintarea trupelor ruse, ceea ce a permis turcilor să trimită în zonă 10.000 de oameni pentru întărirea pozițiilor de pe malul drept al fluviului. În prezența împăratului însuși, grosul trupelor ruse au forțat cursul Dunării. În ciuda focului puternic de artilerie și infanterie, tranșeele avansate turcilor au fost cucerite. Rușii au cucerit în zilele care au urmat Isaccea, Măcin, Hârșova și Tulcea. Comandantul forțelor ruse de asediu de la Brăila, marele duce Mihail Pavlovici, a încercat să cucerească rapid fortificațiile otomane, dar asaltul de pe
Războiul Ruso-Turc (1828–1829) () [Corola-website/Science/325356_a_326685]
-
zonă la aproximativ 60.000 de oameni. Alți 25.000 ai regimentelor de gardă au fost mobilizați, pentru a fi gata să fie trimiși pe teatrul de luptă. După cucerirea Brăilei, forțele ruse au primit noi sarcini. Două brigăzi de infanterie și una de cavalerie au asediat Silistra, iar șase regimente de infanterie și patru de cavalerie au preluat apărarea Munteniei. Chiar înainte de căderea Brăilei, un corp de armată rus a asediat Bazardjikul, unde existau informații cu privire la concentrarea unei importante forțe
Războiul Ruso-Turc (1828–1829) () [Corola-website/Science/325356_a_326685]