4,575 matches
-
negocieri, ci doar un participant cuminte. Textul finalizat la Lisabona a continuat însă să fie "ajustat"15, redându-i-se președintelui Parlamentului European dreptul de vot și stabilindu-se numărul eurodeputaților la 751, în loc de 750, pentru a se da satisfacție insistențelor Italiei. Astfel, art. 9A alin.(2) prevede că "Parlamentul European este compus din reprezentanții cetățenilor Uniunii. Numărul acestora nu poate depăși șapte sute cincizeci, plus președintele", iar în Declarația nr. 4 cu privire la componența Parlamentului European se precizează că "Locul suplimentar din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
altfel, în Comunicarea Comisiei asupra Cărții verzi se subliniază: "Parlamentul European a solicitat o inițiativă către convergența definițiilor naționale a statutului lucrătorilor în vederea asigurării unei puneri în aplicare mai coerente și mai eficiente a acquis-ului comunitar. Acesta a cerut cu insistență ca statele membre să promoveze punerea în aplicare a Recomandării O.I.M. din 2006 cu privire la raporturile de muncă. Anumite state membre au mai sugerat, de asemenea, ca recomandarea să servească drept bază pentru discuții între statele membre și partenerii sociali
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la Budapesta (iunie 1970) că respectiva conferință ar putea examina trei probleme: înfăptuirea securității europene și renunțatea la folosirea forței sau la amenințarea cu folosirea ei în relațiile dintre statele din Europa (referirea la renunțarea la forță fusese introdusă la insistența României); lărgirea legăturilor comerciale, economice, tehnico-științifice și culturale pe baza egalității în drepturi, în scopul dezvoltării colaborării politice între statele europene; crearea unui organism pentru problemele securității și cooperării în Europa. Aceste idei erau urmărite în luările de poziție ale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fost interesată ca Actul Final să înscrie măsuri care să încurajeze creșterea schimburilor comerciale, dezvoltarea cooperării și promovarea proiectelor de interes comun în domeniile producției industriale, științei și tehnicii, protecției mediului ambiant. În acest scop, Bucureștiul s-a pronunțat cu insistență pentru înlăturarea barierelor și discriminărilor de orice natură din calea raporturilor economice între statele participante. O preocupare aparte a reprezentanților români a fost să se obțină prin documentele Conferinței recunoașterea existenței unor țări în curs de dezvoltare în Europa, statut
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
anumit fel chiar dac] am fi de acord - ceea ce ar însemna s] înf]ptuim o mare nelegiuire - c] nu exist] Dumnezeu sau c] el nu poart] de loc de grij] treburilor lumești” (1625, Prolegomene). Grotius nu era un ateu, deci insistența să asupra acestui aspect este cu atât mai semnificativ]. Deși nu exist] o specificare clar] a „gradului de validare” acceptat de el, interpreții s]i conservatorii au considerat c], desi cunoașterea uman] a dreptului natural nu depinde de Dumnezeu, motivele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cunoaște f]r] experiențe particulare prealabile. Kant susține c] putem ști a priori c] ne afl]m într-o lume populat] de obiecte care exist] în timp și spațiu și care sunt conectate în manier] cauzal]. Kant se distinge prin insistența cu care arăt] c] aceast] ordine cauzal] și pretențiile noastre de cunoaștere sunt limitate la lumea natural], dar c] nu avem nici un motiv s] credem c] lumea natural] este singura existent]. Din contr], oamenii sunt ființe morale capabile de acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mod normal c] legitimitatea guvern]mântului este determinat] de justețea acțiunilor sale și nu de natură contractual] a originilor sale istorice. Teoreticienii contractualiști au dorit s] legitimeze guvernele drepte (conduc]torii drepți sunt aceia care își țin promsiunile contractuale), dar insistența lor asupra existenței unui contract propriu-zis delegitimeaz] în aceeași m]sur] guvernele nedrepte că și pe cele drepte. Putem presupune c] oamenii ar fi semnat un contract de supunere fâț] de conduc]torii drepți, dac] li s-ar fi cerut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care ar putea s] par] nu doar stupide, ci și greșite. Ideea c] principiile binelui și r]ului nu pot fi aplicate în situații extreme încurajeaz] complezenta sau chiar pasivitatea, motiv pentru care ea trebuie respins] în virtutea moralei. iv. Concluzii Insistența deontologilor asupra importanței regulilor sau constrângerilor morale este întemeiat] pe convingerea c] evitarea r]ului constituie principala, dac] nu chiar singură responsabilitate a individului în calitatea sa de subiect moral, precum și convingerea c] st] în puterea omului s] aspire și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
necesare între sex și personalitatea uman], aceast] abordare subliniaz] importantă autonomiei umane, reflectate în acțiunile pe care alegem s] le întreprindem. Reprezentanții s]i susțin c] cele mai importante valori sunt libertatea individual] și autonomia. De aceea, este considerat] despotic] insistența asupra unei anumite intreacțiuni sexuale sau promovarea unui spațiu anume pentru sexul acceptabil. Testul pentru sexul acceptabil moral este simplu: p]rțile, posedând capabilit]țile de bâz] necesare unei alegeri autonome, au c]zut de acord în mod voluntar asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a modului în care se prezint] lumea, trebuind s] fie asociat] cu o credinț], pentru c] doar astfel se va produce schimbarea relevant] în lume în așa fel încât s] genereze starea dorit] a lucrurilor. Se pare, prin urmare, c] insistența asupra nevoii de dorințe care s] motiveze acțiunile, care caracterizeaz] imaginea standard, este îndrept]țiț]. Astfel, aspectul care trebuie abordat în ceea ce privește imaginea standard nu se refer] la explicația privind motivele acțiunii, dar mai degrab] la combinația tacit] între motive și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se bucur] de un statut rațional privilegiat. Și atunci, de ce s] nu ne gândim c] o convergent] asem]n]toare în practică moral] ar indică faptul c] judec]țile morale se bucur] de același statut rațional privilegiat? În acest punct, insistența imaginii standard asupra existenței unei relativit]ți fundamentale care caracterizeaz] motivele noastre începe s] semene prea mult cu o dogm] inconsistent]. Tipul de realism moral descris aici sprijin] o concepție despre faptele morale, care se îndep]rteaz] de imaginea prezentat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
apucături noi, extrem de fotogenice în ochii activiștilor, peisagii cu blocuri heirupiste, despre care parșivul Frunzetti spusese cîndva că sînt, în pictura comeseanului, calupuri, sau cantalupuri, sau cam așa ceva. Acidul mărgăritar își găsise, și de data asta, întrebuințarea. Ardea cu neiertătoare insistență. La care ofuscatul pictor de blocuri-cantalup, sau calup, sau... nemaiputînd îndura corosivitatea, amenință cu Miliția. Mărgărit puse punct: mă, H., tu vrei să mă convingi cu miliția că ai talent? Trei. Ajuns, după botezul focului gazetăresc, în scurtă recluziune, sus
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tam-tam, supli africani autentici, de Discovery Channel par să marcheze... dezrădăcinarea suratelor de pe bulevard. Da, dar cei care-i ascultă extaziați sînt, fără excepție, albi. Se pare că nu am cum evita... A 7-a Bienală de Arte de la Savonnière. Insistențele cîștigă. Sere imense, prisme ale irizărilor fluviului. Ei bine, artiștii nu au cruțat nici un cotlon din mirabilele răsaduri. Dar cine-s artiștii? Titlul manifestării nu specifică amatorismul ei, fie el și... Bienal. De ce? Nu ca noi, care încă mai... beneficiem
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tenta de bagatelă a chestiunii. (În altă ordine de idei nu însă diferit supărătoare aceeași jenantă juxtapunere Blaga-Sorescu o întîlnim în mai toate incintele cu postere ale vîrfurilor literaturii noastre.) Decurgînd din același freudian complex se arată a fi și insistența cu care e raportată literatura ce se scrie acum, aici, la celelalte literaturi neapărat vesteuropene intenționîndu-se probabil o totuși nefericită motivare a cvasianonimatului ce o marchează. Discuțiile în jurul subiectului, cînd nu pun degetul pe rană, au aerul unor reproșuri adresate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
anti-păgână" și o alta, a "independenței statale". Practic, scopul tuturor demersurilor diplomatice și al angajamentelor militare românești a fost menținerea granițelor "creștine", cu o anumită marjă de libertate la început față de puterea musulmană, care presa deja asupra întregului areal ortodox. Insistența pe acest fapt, binecunoscut, de altfel, dorește să pună în evidență mai curând necesitatea de a (re)discuta mijloacele prin care s-a putut menține această politică subversivă de neatârnare, devenită un fel de obsesie colectivă (la nivelul imaginarului), dar
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ci doar pentru descoperirea adevărului, adică pentru formularea unei concluzii care să fie adevărată ori cât mai apropiată de adevăr. Dar aceasta nu este cu putință decât respectând reguli formale, care stabilesc aspecte generale, valabile, așadar, pentru mai multe cazuri. Insistența lui Aristotel, în acest tratat, de a tematiza definiția privită ca operație ce se adresează noțiunilor constituie un semn clar al intenției lui de a lămuri problemele noțiunii, atât pe cele care o privesc direct, așa cum este și definiția 94
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
distribuirii sau predării unei trimiteri recomandate. În afara semnăturii, numele, cu litere majuscule, sau orice altă indicație clară și lizibilă permițând identificarea formală a celui care a semnat trebuie, de asemenea, să fie completată. 5.10. De altfel, se recomandă cu insistență administrațiilor poștale să stabilească sisteme pentru a genera date de confirmare electronică a distribuirii și să convină să schimbe acest gen de date cu administrațiile poștale de origine ale trimiterilor." 4. Alineatul 6.8 al articolului RL 134 "Trimiteri cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184792_a_186121]
-
Moldova".) Acest descântec, așa cum ne comunică și Smaranda Acatrinei din Vicov-Rădăuți, este bun pentru "cei care încep să-și piardă mințile" și mai ales pentru copiii epileptici și speriați. Descântecul, într-o altă variantă, dar cu aceleași elemente, cu aceeași insistență asupra localizării intracraniene, se practică și la Ipotești și Corni (Botoșani), reamintind oarecare influențe cehe și mai ales rutene, cum observă Simion Florea Marian 11, care îl comunică cel dintâi sub o formă amplă, menționându-i originea mai veche slavă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
supă, mâncare de verdeață și uneori vreo 20 fripturi ("uneori la ora 12"). Totuși, în mai multe fraze, Boțan, prevalându-se și de faptul că medicul semna, stereotip, aprobarea meniului, îl elogia pe Onicescu. Se subliniază, de asemenea, cu multă insistență că bolnavii fac baie deseori și că lenjeria este curată. Aici este cazul să subliniem o remarcă pe care Boțan o face cu totul în fugă: "desființarea carcerei". "Bașcele, în care se usita a se închide furioșii și care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cât se poate de grea, sub toate aspectele. Cea de a doua perioadă începe din 1863, anul secularizării averilor mănăstirești. Abia atunci ospiciul poate fi considerat ca o unitate de asistență medicală. Asupra acestei perioade ne oprim cu mai multă insistență, folosind unele date de arhivă încă inedite, în intenția de a reconstitui imaginea caracteristică acestei unități, în perioada de început a psihiatriei românești. Pentru curățenia corporală a bolnavilor erau pieptănate cu "peptene des", aflate doar în număr de 4, și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
coridoare). Fiecare dintre secții urma să aibă o viață separată, unirea într-o perspectivă de ansamblu fiind realizată, pentru Lukaszewski, prin arbuști verzi în permanență. Sunt prevăzute pavilioane cu destinație de distracții, club și servicii speciale. Lukaszewski se pronunță cu insistență pentru ergoterapie, căreia, în spiritul psihiatriei germane, de care credem că aparține ca formație îi atribuia un rol deosebit de importat în tratamentul unor alienați. El critică, în lucrarea sa, pe doctorul A. Șuțu, profesor de psihiatrie la București, care era
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Această temă e manevrată cu vervă de autor și convenția teatrală cu surprizele ei fac dovada unei consumate științe a scenicului. În această materie i se pot reproșa prea puține lucruri lui Constantin Popa, poate doar cîteva lungimi și cîteva insistențe declarabile. Mergînd deci la parabolicul piesei, atât cît ne lasă descifrarea la lectură, atât cît se lasă majorat prin imaginație, vom spune că pentru o entitate mai mare, pe care familia în cauză poate s-o figureze ingerința se lovește
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cumva ce diagnostic ai avut?; da, am avut... o cădere psihică...; pe dracu"!; dacă o ții tot așa, o să ai, într-adevăr, o cădere psihică...! Și în final, mi-a spus că doctorul a recunoscut că m-a internat la insistențele mele..., ca să scap de rol... (pauză) Era tocmai în perioada cînd se pregătea turneul în Germania... Cu Othello..., mi-a spus că e posibilă înlocuirea noastră în spectacol... Așa că am recunoscut că n-am fost bolnav..., că nu mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de tip acuzativ. Deși, în mod obișnuit, subiectul agentiv al verbelor tranzitive și intranzitive primește cazul ergativ, iar subiectul verbelor intranzitive neagentive și obiectul verbelor tranzitive primesc absolutivul, există și două excepții: (a) verbele deponente, caracterizate de trăsătura semantică [+ Continuitate], [+ Insistență] (corespondentele pentru 'a străluci', 'a întârzia', 'a dura', 'a se ocupa cu', 'a fierbe', 'a fermenta') sunt intranzitive neagentive cu subiect în cazul ergativ; (b) verbele intranzitive cu obiect încorporat (corespondentele pentru 'a vorbi', 'a conversa', 'a plânge', 'a râde
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
plus, formulează noi norme, reguli pentru situațiile care s-au dovedit a fi insuficient de bine soluționate în trecut. Dinamica sistemului (figura 6.2). Sistemul utilizează ca soluție întărirea controlului (a), realizată prin perfecționarea codificării activității organizaționale (b) și o insistență crescută asupra fidelității comportamentului față de normele și regulile generale (c). Insistând asupra conformării comportamentului la normele generale, se declanșează mecanisme defensive la fiecare membru al organizației care, pentru a se apăra de control (d), se conformează cu normele și regulile
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]