4,911 matches
-
românilor sunt mai degrabă conservatoare: cred mai mult în creație și în adevărul divin și mai puțin în adevărul științific, considerând că biserica este cea care are acces la acest adevăr și trebuie ascultată. Credințele conservatoare nu sunt asociate cu intoleranța religioasă, românii dovedind atitudini mai degrabă flexibile în acest sens: Deși au încredere în Biserică, românii nu o vor amestecată în politică. În timp ce 73% dintre cetățenii români spun că au încredere multă sau foarte multă în Biserică, 81% dintre români
Religia în România () [Corola-website/Science/300471_a_301800]
-
Moise este cel mai blând om născut vreodată și ales de Dumnezeu să scoată poporul evreu din robia egipteană. Există însă destule pasaje biblice care-l descriu pe Moise ca pe un tiran însetat de sânge, de o cruzime și intoleranță ieșite din comun. Aceste pasaje, ca si cele privitoare la sclavie, sunt în general considerate ca inacceptabile după standardele morale actuale. De exemplu, Richard Dawkins consideră poveștile biblice de ocupare a Canaanului (fie că ele ar fi sau nu adevărate
Moise () [Corola-website/Science/298697_a_300026]
-
de artă, nu dorește să abandoneze un astfel de proiect pentru care lucrează din 1747. Cum d`Alembert renunțase, Diderot urmează singur această sarcină. După el, este indispensabil să se difuzeze cunoștința tuturor oamenilor. Este singurul mijloc de a controla intoleranța și de a promova rațiunea, cu atât mai mult cu cât nu înseamnă numai adunarea cunoștințelor, ci și aducerea suflului filosofic al epocii. Astfel, Diderot redactează ultimele 10 volume ale acestei opere monumentale. Publicate în 1766, îi vor lăsa un
Denis Diderot () [Corola-website/Science/298727_a_300056]
-
o credință în rațiune care era de nezdruncinat, au căutat să descopere principii valabil universale care să guverneze umanitatea, natura și societatea, și să acționeze în baza acestora. Au atacat în diverse feluri autoritatea de ordin religios și științific, dogmatismul, intoleranța, cenzura, precum și constrângerile economice și sociale. Considerau că statul este instrumentul adecvat și rațional al progresului. Raționalismul extrem și scepticismul epocii au condus în mod firesc la deism; aceleași calități au avut un rol important în determinarea reacției de mai
Iluminism () [Corola-website/Science/298728_a_300057]
-
al partidului a fost ales dr. Ioan Rațiu și s-a hotărât elaborarea unui „Memorandum” al românilor, adresat împăratului de la Viena. „Memorandumul” a fost redactat pentru a susține revendicările românilor din imperiu și a denunța politica de asuprire națională și intoleranța practicată de guvernul de la Budapesta [1]. Alexandru Vaida-Voevod a asistat la elaborarea proiectului de către Iuliu Coroianu în casa bunicului său, Alexandru Bohățel. Împăratul Franz Joseph a refuzat să acorde o audiență delegației, iar semnatarii și conducătorii acțiunii au fost trimiși
Alexandru Vaida-Voevod () [Corola-website/Science/299269_a_300598]
-
a provoca adevărul“, a început Reforma care a modificat, pentru secole, alianțele politice și religioase. Profesor la Universitatea din Wittenberg, Martin Luther a formulat o interpretare nouă, antiscolastică a textelor biblice, a criticat dogmele și organizarea ierarhică a Bisericii Catolice, intoleranța acesteia și comerțul cu indulgențe. În esență, reforma lui Luther consta în afirmarea „mântuirii prin credință“, nu prin practicarea ritualurilor bisericești, și în proclamarea autorității exclusive a textelor biblice. El a pledat împotriva autorității papale în afaceri de stat și
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
ruși, doar pentru derapajele câtorva mii. Dostoievski remarcă inteligența deosebită a lui Kovner și îi răspunde că nu urăște evreii, dar că ceea ce îl deranjează la ei este tendința lor de a crea un "status in statu" (stat în stat). Intoleranța, precizează el, nu vine din partea rușilor, ci a evreilor, care nu ar sta nici la aceeași masă cu un rus. Dostoievski îi răspunde însă lui Kovner și printr-o serie de articole publicate în martie 1877 în "Jurnalul unui scriitor
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
la care răspunde: "Proprietatea e furt!". Aceasta va suscita atenția autorităților judiciare, precum și a lui Karl Marx, care va începe să corespondeze cu Proudhon. Legătura dintre Proudhon și Marx s-a terminat prin neînțelegerea ulterioară între cei doi. Proudhon denunță intoleranța lui Marx și "religiunea rațiunii" (materialismul dialectic) pus pe picioare de Marx. Această scrisoare marchează opoziția istorică dintre anarhiști și marxiști. În urma cărții " Sistemul contradicțiilor economice sau Filosofia mizeriei" a lui Proudhon (1846), Marx a ripostat prin lucrarea "Mizeria filosofiei
Pierre-Joseph Proudhon () [Corola-website/Science/298748_a_300077]
-
potrivit muncii individuale sau în grup, reducerea taxelor generale la minimum, suprimarea parazitismului și a mizeriei ... Deoarece religiunea de stat e înseamnă violarea conștiinței, centralizarea administrativă înseamnă castrarea libertății. Instituțiuni funebre, purcese dintr-una și aceeași patimă a oprimării și intoleranței, a cărei roade otrăvitoare arată bine analogia! Religiunea de stat a dat naștere inchizițiunii; administrațiunea de stat a dat naștere poliției." "Secretul ecuației între cetățean și stat, precum a celei între enoriaș și preot, între avocat și judecător, se află
Pierre-Joseph Proudhon () [Corola-website/Science/298748_a_300077]
-
tema restituirii bisericilor greco-catolice. Patriarhul Daniel a arătat că inițiativa reluării dialogului cu Biserica Română Unită cu Roma a fost luată de Biserica Ortodoxă Română încă din iulie 2010. În data de 3 iunie 2014 Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței, organism din cadrul Consiliului Europei, a dat publicității un raport în care recomandă autorităților române „să-și asume un rol conducător în rezolvarea disputelor referitoare la proprietăți dintre Biserica Ortodoxă și Biserica Greco-Catolică.” Lipsa de progres în chestiunea restituirii bisericilor greco-catolice
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
o afacere scăpată de sub controlul statului, 10 august 2010, "Realitatea TV", accesat la 4 iulie 2013</ref> În ceea ce privește predarea religiei în școli, ASUR, ACCEPT și alte organizații non-guvernamentale consideră că aceasta reprezintă o sursă de îndoctrinare religioasă și care promovează intoleranța față de alte culte și față de minorități sexuale, Bisericii Ortodoxe Române i se mai impută și faptul că este incapabilă de comunicare, dar intolerantă față de progres și impasibilă evoluției societății. BOR este criticată și din cauza alegerii prelaților din rândul persoanelor urmărite
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
și "Erich von Stroheim", iar ca operator, renumitul epocii, "Billy Bitzer". După anul 1913, pleacă de la „Biograph” la "„Reliance-Majestic”", apoi devine "independent". Realizează astfel "„Judith of Bethulia”" (1914), controversatul "„The Brith of a Nation”"(Nașterea unei națiuni) (1915) și "„Intolerance”" (Intoleranță) (1916), filme care-l fac "cel mai mare producător american de film". Vorbind despre filmele "The Brith of a Nation" (Nașterea unei națiuni) și "Intolerance" (Intoleranță), acestea sunt strâns legate între ele privind realizarea și prezentarea lor publicului. Primul apare
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
Bethulia”" (1914), controversatul "„The Brith of a Nation”"(Nașterea unei națiuni) (1915) și "„Intolerance”" (Intoleranță) (1916), filme care-l fac "cel mai mare producător american de film". Vorbind despre filmele "The Brith of a Nation" (Nașterea unei națiuni) și "Intolerance" (Intoleranță), acestea sunt strâns legate între ele privind realizarea și prezentarea lor publicului. Primul apare cu o reclamă care i-a făcut pe mulți să-l acuze pe Griffith de rasism. Afișul filmului prezintă un personaj care este membru al Ku-Klux-Klan-ului
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
nivelul de educație. În definitiv, poate nu este pură întâmplare faptul că biserica catolică s-a opus atât de mult timp școlii obligatorii. Conform Enciclopediei Britannica, creștinismul, ca orice monoteism, a manifestat în bimilenara sa istorie o apreciabilă cantitate de intoleranță atât de tipică acestei forme speciale de religie. Filozoful canadian de origine franceză Hervé Fischer definește și el monoteismul ca fiind ""una dintre cele mai mari catastrofe ideologice din istoria umanității"" și o formă de ""sclavagism religios"." (""Nous Serons Des
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
și fac din ea un bolid lansat în plină viteză spre ei înșiși."; p. 103: "Religia dumnezeului unic adoptă toate aceste atitudini: ea lucrează pentru ura de sine, pentru disprețul corpului, în disprețul inteligenței; proiectată contra celuilalt, ea încurajează răutatea, intoleranța născătoare de rasisme, xenofobia, războaiele și injustiția socială.") Autorul lucrărilor "Prețul monoteismului" și "Moise egipteanul", profesorul de egiptologie și teologie Jan Assmann subliniază și el natura intolerantă a monoteismelor; referindu-se la monoteismul exclusiv (precum creștinismul), el explică faptul că
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
xenofobia, războaiele și injustiția socială.") Autorul lucrărilor "Prețul monoteismului" și "Moise egipteanul", profesorul de egiptologie și teologie Jan Assmann subliniază și el natura intolerantă a monoteismelor; referindu-se la monoteismul exclusiv (precum creștinismul), el explică faptul că problema acestuia este intoleranța, intoleranță care pleacă de la natura distincției absolute între adevăr și fals, între cele două posibilități neexistând, în viziunea adepților monoteismului, grade intermediare. Această caracteristică lipsea politeismului, religie, în mod natural, mai tolerantă și care nu punea accentul pe ideea de
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
războaiele și injustiția socială.") Autorul lucrărilor "Prețul monoteismului" și "Moise egipteanul", profesorul de egiptologie și teologie Jan Assmann subliniază și el natura intolerantă a monoteismelor; referindu-se la monoteismul exclusiv (precum creștinismul), el explică faptul că problema acestuia este intoleranța, intoleranță care pleacă de la natura distincției absolute între adevăr și fals, între cele două posibilități neexistând, în viziunea adepților monoteismului, grade intermediare. Această caracteristică lipsea politeismului, religie, în mod natural, mai tolerantă și care nu punea accentul pe ideea de "falși
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
și albastru; îi place foarte mult să citească biografii. Filmele sale preferate sunt Rain Man și Forrest Gump, iar actorii săi preferați sunt Tom Hanks și Dustin Hoffman. Locațiile unde ar vrea să locuiască: Berlin, Los Angeles, Paris, New York. Urăște intoleranța și orice nouă provocare, muzica și oamenii creativi îl motivează. Își petrece timpul liber împreună cu familia și cu prietenii, iar din 1995 face frecvent donații la UNICEF. Rudolf Schenker, Rudi cum este alintat de prieteni, este fondatorul și chitaristul Scorpions
Scorpions () [Corola-website/Science/308035_a_309364]
-
de sangre"” (1933) și „"Yerma"” (1934), combinații de mit, poezie și substanță reală. În general, problemele umane sunt cele care au determinat scrierea dramelor. De exemplu, tema „domnișoarei bătrâne” spaniole în „"Doña Rosita la soltera"” (1935) sau discriminarea femeii și intoleranța în „"La casa de Bernarda Alba"”, una din operele sale cele mai apreciate.
Federico García Lorca () [Corola-website/Science/308137_a_309466]
-
piatră de mormânt fie a fost adusă din altă parte, fie vrea să arate că respectivul ctitor pomenit ""a clădit numai o parte a bisericii, sau clopotnița"". În perioada domniei lui Ștefan Rareș (1551-1552) s-a manifestat un spirit de intoleranță la adresa armenilor. Vrând să facă uitat numele fratelui său, fostul domnitor Iliaș Rareș (1546-1551), care trecuse la mahomedanism, Ștefan Rareș a încercat să impună credința ortodoxă locuitorilor de altă religie din Moldova, cei care au refuzat fiind persecutați ca eretici
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
de mormânt, datată 1573, având o inscripție gravată care spune că ""acesta este mormântul preotului Hovhannes, protopopul bisericii, care este fiul lui Donig, ctitorul bisericii Sf. Simeon"". În perioada domniei lui Ștefan Rareș (1551-1552) s-a manifestat un spirit de intoleranță la adresa armenilor. Vrând să facă uitat numele fratelui său, fostul domnitor Iliaș Rareș (1546-1551), care trecuse la mahomedanism, Ștefan Rareș a încercat să impună credința ortodoxă locuitorilor de altă religie din Moldova, cei care au refuzat fiind persecutați ca eretici
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
o concluzie, cele două personaje ale lui Chaplin fac schimb de locuri printr-un șir complex de evenimente și filmul părăsește caracterul său comic, frizerul adresându-se mulțimii printr-un discurs în care denunță dictatura, lăcomia, ura de rasă și intoleranța caracteristice nazismului și se pronunță în favoarea libertății și a fraternității. În 1941, filmul a fost nominalizat pentru Premiile Oscar ale Academiei de Teatru și Film la cinci categorii. [15] Simpatiile politice ale lui Chaplin au fost în mod constant de
Charlie Chaplin () [Corola-website/Science/302485_a_303814]
-
iod în organism conduce spre hiperfagie (deși bolnavii cu hipersecreție de hormoni tiroidieni scad în greutate datorită catabolismului stimulat prea puternic), supraexcitare corticală (iritabilitate și nervozitate ce conduc până la tremurături ale mâinilor), senzații permanente de cald (ce au ca efect intoleranța la cald) și exoftalmie (produsă de un mucus ce împinge globul ocular din orbită până când pleoapele nu se mai pot închide complet și, datorită uscării corneei, aceasta devenind opacă, în cazurile grave putând să apară orbirea). Experimentele pe șobolani au
Iod () [Corola-website/Science/302791_a_304120]
-
este o dramă scrisă de către scriitorul Ronetti-Roman (1853-1908) și publicată în anul 1900, tradusă ulterior în limba idiș de Iacob Sternberg. Piesa este o dramă în patru acte având ca temă intoleranța religioasă pe fundalul unei povești de dragoste între un român, Matei Frunză, și o evreică, Lelia, nepoata lui Cohen. Piesa "Manasse" a fost publicată în anul 1900, după doi ani Iacob Sternberg traducând-o în limba idiș. Premiera piesei în
Manasse () [Corola-website/Science/303336_a_304665]
-
publicat și în Orientul Mijlociu, el fiind deocamdată singurul scriitor de limbă arabă onorat cu acest premiu. Mahfuz a devenit criptic începând cu deceniul al șaselea al secolului al XX-lea, având numai astfel posibilitatea să-și exprime atitudinea critică față de intoleranța religioasă și corupția pe care le descoperise în societatea egipteană, rămânând totuși un reprezentat al politicii culturale oficiale. În anii ´70, opera i-a fost îmbogățită de elemente preluate din literatura suprarealistă și absurdă. După atentatul din 1994, vocea literară
Naghib Mahfuz () [Corola-website/Science/302500_a_303829]