6,649 matches
-
morale). În primul rând, cum putem s] cunoaștem adev]rul despre orice principiu moral? Unii filosofi susțin c] adev]rul despre aceste principii îl cunoaștem direct (la un moment dat se spunea c] totul se datoreaz] unui anume tip de intuiție moral]). De exemplu, s-a afirmat c] principiul: „Toți oamenii trebuie s] fie tratați egal” este de la sine înțeles, în sensul c] trebuie privit f]r] a avea idei preconcepute, astfel încât adev]rul va ieși la iveal]. Ross nu crede
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asupra propriet]ții, creștini prin idealizarea carit]ții, compasiunii și a egalit]ții valorilor etice și, nu în ultimul rând, urmași ai lui Kant și Mill prin afirmarea libert]ții personale. Așadar nu ar trebui s] ne surprind] conflictul dintre intuiții în filosofia etic] și prin urmare nici confuzia oamenilor. În locul acestui amalgam, MacIntyre readuce în actualitate o abordare neo-aristotelic] a onestit]ții umane, bazat] pe ansamblul calit]ților, care ofer] o anumit] concepție referitoare la sensul vieții. Obișnuită întrebare privind
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pas] ar avea motive s] contribuie la reducerea s]r]ciei extreme, al]turi de celelalte lucruri despre care îi pas]. Dar de ce s] ne pese? În timp ce, în încercarea de a oferi un r]spuns, mulți vor pune accentul pe intuiția moral] conform c]reia avem datoria de a dovedi compasiune fâț] de ceilalți, exist] o multitudine de modalit]ți în care aceast] intuiție poate fi susținut] și interpretat]. Unii ar vedea-o drept datorie specific] de reducere a s]r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] ne pese? În timp ce, în încercarea de a oferi un r]spuns, mulți vor pune accentul pe intuiția moral] conform c]reia avem datoria de a dovedi compasiune fâț] de ceilalți, exist] o multitudine de modalit]ți în care aceast] intuiție poate fi susținut] și interpretat]. Unii ar vedea-o drept datorie specific] de reducere a s]r]ciei, alții drept o aplicare important] a datoriei generale de a promova binele în care aspectul de reducere a r]ului joac] un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rât c] voi suferi o mare tragedie dac] nu voi avea o hain] de blan]. Cel mai probabil nu vom fi niciodat] obligați s] alegem între propriul copil și câinele familiei. Cu ajutorul ipotezelor ne putem clarifica și rafina principiile și intuițiile morale, dar alegerile pe care le putem face și suferința a miliarde de animale sunt reale. Orice criterii de selecție am stabili, nu exist] argumente acceptabile pentru a trata animalele altfel decât în calitatea lor de ființe demne de considerație
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin acțiunea să de moartea victimei. (Pentru o comparație, vezi argumentele lui Philip Pettit în sprijinul promov]rii, măi degrab] decât a onor]rii valorilor, în capitolul 19, „Consecințialismul”.) Un susțin]tor al cerinței discrimin]rii ar putea afirmă c] intuițiile nostre morale favorizeaz] mai degrab] abordarea axat] pe agent decât cea axat] pe victim]. S] analiz]m urm]torul exemplu din domeniul eticii și al r]zboiului. Se face de obicei distincția între terorism, care este inacceptabil, și acte legitime
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
considerat a fi o persoan] care are o anumit] perspectiv] asupra felului în care reușim s] ne d]m seama care acțiuni sunt corecte și care sunt greșite. În acest sens, intuiționiștii pretind c] înțelegem principiile morale de bâz] prin intuiție și acest lucru poate fi crezut f]r] a ne gândi c] exist] mai multe principii de acest fel. Pentru a oferi un exemplu remarcabil, Henry Sidgwick era utilitarist, dar consideră c] principiile morale pe care le-a adoptat erau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucru poate fi crezut f]r] a ne gândi c] exist] mai multe principii de acest fel. Pentru a oferi un exemplu remarcabil, Henry Sidgwick era utilitarist, dar consideră c] principiile morale pe care le-a adoptat erau înțelese prin intuiție. El susținea c] acestea erau evidente prin ele însele, înțelegând prin această c] cineva trebuia doar s] le cânt]reasc], pentru a recunoaște c] erau adev]rate. Lucrarea lui W.D. Ross și H.A. Prichard din anii 1930 a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sensul nou. (Prin acest aspect, s-a asem]nat cu poziția p]rintelui intuiționismului modern, Richard Price care a scris cu 200 de ani înainte.) Ei susțineau c] exist] foarte multe principii morale adev]rate pe care le cunoaștem prin intuiție (despre care ei susțineau c] sunt evidente prin ele însele). Argumentele lui Ross în favoarea pluralismului s]u sunt discutate în capitolul 18, „Etică îndatoririlor prima facie”, si nu le voi repeta aici. Acum m] preocup] mai mult pretenția potrivit c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt evidente prin ele însele). Argumentele lui Ross în favoarea pluralismului s]u sunt discutate în capitolul 18, „Etică îndatoririlor prima facie”, si nu le voi repeta aici. Acum m] preocup] mai mult pretenția potrivit c]reia principiile sunt cunoscute prin intuiție. Aici trebuie distinse dou] sugestii: prima este aceea c] principiile morale sunt aspecte care pot fi adev]rate și cunoscute, iar a doua este aceea c] ele sunt cunoscute într-un mod special și nefamiliar, probabil printr-o capacitate deosebit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trebuie distinse dou] sugestii: prima este aceea c] principiile morale sunt aspecte care pot fi adev]rate și cunoscute, iar a doua este aceea c] ele sunt cunoscute într-un mod special și nefamiliar, probabil printr-o capacitate deosebit] numit] intuiție moral]. Aceste lucruri sunt discutabile. Mulți gânditori (adesea denumiți noncognitiviști) susțin c] atitudinile morale nu sunt adev]rate sau false, din moment ce nimic nu le poate face corecte sau greșite. O atitudine moral] este o expresie a poziției morale a individului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintre aceste fapte are un caracter suficient de ferm pentru a merită denumirea de cunoaștere. Aceast] a doua pretenție este și mai discutabil]. Dac] aceste fapte morale exist], cum ajungem noi s] le cunoaștem? Pretenția c] ele sunt cunoscute prin intuiție pare s] sugereze c] avem o capacitate moral] care scoate la iveal] adev]rul moral cam în același mod în care ochii ne dezv]luie adev]ruri despre ceea ce ne înconjoar]. Dac] am gândi așa, ar exista o tendinț] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
diferite de ale noastre. Dar pentru c] nu exist] nici o explicație pentru modul în care funcționeaz] aceast] capacitate, ideea este misterioas]: nu-i de mirare c] era ceva normal că filosofii s] se plâng] de faptul c] a discuta despre intuiția moral] era doar o încercare de a-ți impune autoritatea asupra opiniei morale a unei persoane care nu dorește s] fie de acord cu ceilalți. Am s] încep cu noțiunea unui simt moral sau capacitate moral], denumit] intuiție. Înainte de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
discuta despre intuiția moral] era doar o încercare de a-ți impune autoritatea asupra opiniei morale a unei persoane care nu dorește s] fie de acord cu ceilalți. Am s] încep cu noțiunea unui simt moral sau capacitate moral], denumit] intuiție. Înainte de a-i critică pe intuiționiști trebuie s] clarific]m p]rerile lor. În primul rând, ce anume susținea Ross c] putem cunoaște prin intuiție? Așa cum am explicat în eseul la care m-am referit mai sus, Ross susținea faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acord cu ceilalți. Am s] încep cu noțiunea unui simt moral sau capacitate moral], denumit] intuiție. Înainte de a-i critică pe intuiționiști trebuie s] clarific]m p]rerile lor. În primul rând, ce anume susținea Ross c] putem cunoaște prin intuiție? Așa cum am explicat în eseul la care m-am referit mai sus, Ross susținea faptul potrivit c]ruia cunoașterea moral] apare prima dat] atunci cand observ]m o tr]s]tur] a situației în care ne afl]m și care este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iveal] rolul lor că îndrum]tori generali ai comportamentului nostru. Aceasta nu înseamn] c] putem descoperi dac] un principiu este adev]rât doar gândindu-ne la el. În ce fel presupune aceast] expunere faptul c] avem o capacitate misterioas] pentru intuiție moral]? (Ross folosea foarte rar cuvântul „intuiție”, aproape deloc.) Capacitatea amintit] poate fi plasat] în dou] poziții în aceast] expunere. Cel de-al doilea este trecerea de la ceea ce consider]m relevant aici pentru acțiunea noastr], la gândul c] aceeași tr
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ai comportamentului nostru. Aceasta nu înseamn] c] putem descoperi dac] un principiu este adev]rât doar gândindu-ne la el. În ce fel presupune aceast] expunere faptul c] avem o capacitate misterioas] pentru intuiție moral]? (Ross folosea foarte rar cuvântul „intuiție”, aproape deloc.) Capacitatea amintit] poate fi plasat] în dou] poziții în aceast] expunere. Cel de-al doilea este trecerea de la ceea ce consider]m relevant aici pentru acțiunea noastr], la gândul c] aceeași tr]s]tur] este la fel de relevant] în oricare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
relevant] în oricare alt] situație. Ross crede c] aceast] extindere este similar] cu cea pe care o facem în momentul în care, luând în considerare un anumit argument, înțelegem c] orice argument de acel fel este valid. (Observație: noțiunea de intuiție apare la Ross datorit] faptului c] acest fel de relatie logic] a fost numit „inducție intuitiv]”.) Multora li s-ar p]rea inofensiv acest tip de generalizare; ar fi dificil s] suger]m c] avem nevoie de o capacitate special
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de relatie logic] a fost numit „inducție intuitiv]”.) Multora li s-ar p]rea inofensiv acest tip de generalizare; ar fi dificil s] suger]m c] avem nevoie de o capacitate special] pentru a o realiza. Astfel, se presupune c] intuiția corect] trebuie s] apar] în stadiul incipient, în momentul în care remarc]m o tr]s]tur] a situației, care s] indice ceea ce ar trebui s] facem. Ideea este c] nu ne putem plânge în condițiile în care noi decidem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Am spus deja c] intuiționiștii susțineau dou] concepții generale controversate. Prima este aceea c] exist] adev]ruri morale care pot fi cunoscute și ce-a de-a doua reprezint] o explicație pentru modul în care ajungem s] le cunoaștem (prin intuiție?). Pentru a înțelege cum ajungem s] le cunoaștem, probabil ar fi mai bine s] punem niște întreb]ri despre aceste așa-zise adev]ruri. Se pare c] Ross nu s-a îndoit niciodat] de existență adev]rurilor morale, adev]ruri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt fapte obiective, celelalte subiective. Definirea cuvintelor morale în termeni de fapte subiective ar fi un tip de descriptivism naturalistic. Este util totuși s] remarc]m c] nu exist] o distincție important] între acest fel de subiectivism și intuiționism; deoarece intuițiile și convingerile morale sunt și ele fapte obiective - fapte despre ceea ce cred oamenii; și de aceea multe dintre obiecțiile acceptate în mod obișnuit împotriva subiectivismului se aplic] în mod egal și intuiționismului. Această explic] de ce intuiționismul cade în relativism; intuiționiștii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
forme ale emotivismului, erau în mod esențial iraționaliste. Dup] respingerea p]rerii potrivit c]reia judec]țile morale sunt echivalente cu afirmații ale faptelor nemorale (naturalism) și a p]rerii c] acestea sunt sui-generis afirmații despre fapte morale perceptibile prin intuiție sau apel la convingeri (intuiționism), au concluzionat pripit c] cineva nu poate medita asupra problemelor morale; judec]țile morale sunt expresiile atitudinilor iraționale sau cel puțin neraționale de aprobare sau dezaprobare. Au ajuns la aceast] concluzie deoarece au ad]ugat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale judec]ților morale, e ușor de înțeles de ce oamenii ar fi crezut c] acestea deriv] din judec]ți descriptive nemorale, fie în mod deductiv cu ajutorul unei definiții naturaliste, fie apelând la un principiu moral a priori sintetic adoptat prin intuiție. C]ci, cum ar putea spune cineva din Arabia Saudit], este evident c] dac] o soție nu își ascult] soțul (fapt) face ceea ce nu se cuvine (judecat] moral]). Fie acest lucru este adev]rât în virtutea sensurilor cuvintelor, considerându-se c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îi conduc, în linii mari, s] fac] ceea ce un gânditor moral critic și nep]rtinitor i-ar obligă s] fac] - la nevoie f]r] prea mult] gândire, dac] aceasta este inoportun]. Cu alte cuvinte, ar trebui s]-si cultive aceleași intuiții la care apeleaz] intuiționiștii, împreun] cu inclinații puternice de a le urma și cu alte sentimente morale de dorit (de exemplu, iubirea) pe care le vor consolida. Numai când aceste dispoziții generale într] în conflict (așa cum sunt uneori) vom fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iubirea) pe care le vor consolida. Numai când aceste dispoziții generale într] în conflict (așa cum sunt uneori) vom fi conduși s] gândim critic, si chiar și atunci ne vom îndoi de propriile puteri. Totuși, când este vorba s] decidem ce intuiții și dispoziții s] cultiv]m, nu ne putem baza pe intuiții în sine, ca intuiționiștii. Când avem timpul necesar și suntem lipsiți de prejudec]ți, ar trebui s] ne gândim critic care sunt cele corecte sau cele mai bune, judecând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]