13,988 matches
-
-și licența în 1887. A fost profesor la Galați (1881-1885) și la București (din 1887). Este autorul mai multor manuale de matematică pentru liceu și al unui Curs de cosmografie (1909), care se adresează elevilor de clasa a VIII-a liceală. Înainte să apară în colecția „Din viața poporului român” a Academiei Române, lucrarea lui Tudor Pamfile Cerul și podoabele lui (1915), subiectul a fost abordat, în aceeași colecție, de matematicianul O. în studiul Credințele țăranului român despre cer și stele (1907
OTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288597_a_289926]
-
fenomenul. Viitoarea savanta, Ștefania Mărăcineanu, s-a născut la București, la 18 iunie 1882. A avut o copilărie chinuita, despre care 74 nu-i plăcea să vorbească, dar care și-a pus pecetea pe toată existența ei. A urmat cursurile liceale la Școală Normală „Elenă Doamna” și la Scoala Centrală din București, absolvind în 1903, și cursurile universitare la Facultatea de Stiinte Fizico-Chimice a Universității din București, unde și-a susținut examenul de licență în 1910. A predat, o vreme, fizica
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Ploiești - 16.VI.1978, București), poet și traducător. Este fiul Angelei (n. Cozoroff), originară din Brăila, și al lui Dumitru Pâcă, salariat CFR, de loc din Oltenia. Tatăl viitorului poet fiind transferat cu slujba la Sibiu, P. urmează aici cursurile liceale (1938-1944), remarcându-se prin rezultate școlare excelente, prin seriozitatea în studierea disciplinelor umaniste (limbile clasice și moderne: franceza, italiana). Se înscrie în 1947 la Facultatea de Drept a Universității din București, fiind în paralel stagiar la CFR. Se transferă în
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
PANCU-IAȘI, Octav (14.IV.1929, Iași - 16.IV.1975, București), prozator. Este fiul Rașelei (n. Marcu) și al lui Vasile Pancu, funcționar. Începe cursurile liceale la Iași, terminându-le la București în 1947. Este imediat angajat ca redactor la Radiodifuziunea Română (1947-1958), apoi în cinematografie (1959-1962) și la revista „Cutezătorii” (1967-1969), unde îl lansează pe Mircea Sântimbreanu. Devine secretar al Secției de literatură pentru copii
PANCU-IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288653_a_289982]
-
21.I.1900, Viziru, j. Brăila - 20.VI.1962, București), comparatist. Este fiul Theophanei-Flora Papacostea (n. Tonu) și al lui Gușu Papacostea, institutori; clasicistul Cezar Papacostea este fratele său, iar Cornelia Papacostea-Danielopolu, comparatistă, îi este fiică. Urmează la București cursurile liceale, întrerupte un timp din cauza războiului, și secția de istorie-geografie din cadrul Facultății de Litere și Filosofie, unde îi are profesori pe N. Iorga, D. Russo, G. Murnu, Dimitrie Onciu, Vasile Pârvan, Simion Mehedinți. După licență (1922) activează ca profesor în învățământul
PAPACOSTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288664_a_289993]
-
etnolog. Este fiul Elisei, fiica lui D. D. Patrașcanu, și al lui Petre I. Marcu (Petre Pandrea), avocat, sociolog, filosof, jurnalist și scriitor; Lucrețiu Pătrășcanu este unchiul său. Ascendența familială îi creează lui P. dificultăți atât în timpul studiilor gimnaziale și liceale, cât și mai târziu, în timpul facultății. În 1950, în timp ce tatăl și unchiul său se aflau în închisoare, este eliminat din școală și anchetat la Securitatea din Sinaia pentru că asculta posturile Vocea Americii și Radio BBC. Obține dreptul de a se
PANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]
-
PANĂ, Sașa (pseudonim al lui Alexandru Binder; 8.VIII.1902, București - 22.VIII.1981, București), poet și prozator. Este fiul Stelei (n. Iancovici) și al lui David N. Binder, medic. Își petrece copilăria la Dorohoi, unde începe și cursurile liceale, absolvite în 1921 la Liceul „Matei Basarab” din capitală. Este admis la Facultatea de Medicină din Iași, continuându-și studiile la Institutul Medico-Militar din București. Devorator de literatură, cititor pasionat de reviste, P. trece printr-o experiență-limită chiar în preajma absolvirii
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
PÂNZARU, Ioan (15.X.1950, Focșani), istoric și teoretician literar, traducător. Este fiul Aureliei Pânzaru (n. Scurtu), funcționară, și al lui Eniță Pânzaru, avocat, din 1941 prizonier în Rusia, apoi consilier juridic. Urmează cursurile primare și liceale la Focșani. Va absolvi în 1973, la Universitatea din București, Facultatea de Limbi Romanice, Clasice și Orientale, secția limba franceză, în cadrul căreia va funcționa încă de la încheierea studiilor, parcurgând treptele ierarhiei universitare până la gradul de profesor (2000). După 1990 îndeplinește
PANZARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288663_a_289992]
-
1923), apoi director (din 1926): Francis Lebrun. Este publicația cea mai importantă pentru studierea relațiilor româno-franceze din epocă și pentru cunoașterea mișcării francofone din țară, deoarece oferă periodic informații asupra corpului de profesori veniți să predea în învățământul universitar și liceal din România, asupra activității Institutului Francez, a Bibliotecii Franceze de la București și a tuturor activităților misionare organizate în țara noastră. Fiecare număr conține cronici despre viața românilor la Paris și a francezilor în România (La France en Roumanie), precum și date
PARIS–BUCAREST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288696_a_290025]
-
primară la Mihăileni în 1881, P.-P. începe liceul la Pomârla și îl va continua la Botoșani. Este perioada în care își publică cele dintâi versuri în „Familia” (1888), apoi în „Drepturile omului”, „Contemporanul”, „Ilustrațiunea română”. O vreme urmează cursuri liceale și la Iași, unde, cuprins de o afecțiune subită pentru arta scenei, se înscrie și în clasa de declamație a Conservatorului. Dar, covârșit de neajunsuri materiale, nu-și poate termina studiile. Într-o călătorie prin Italia, din 1892, își alege
PAUN-PINCIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288726_a_290055]
-
PAVEL, Laura (19.X.1968, Deva), critic literar și teatrolog. Este fiica scriitoarei Dora Pavel (n. Voicu) și a lingvistului Eugen Pavel. Urmează clasele primare și primele clase gimnaziale la Liceul Pedagogic din Deva, continuate cu studii liceale umaniste la Cluj-Napoca (1983-1987). Licențiată, în 1992, a Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai”, secția română-engleză, devine cadru didactic la Departamentul de teatru al aceleiași facultăți, în specialitățile teatrologie, estetică și teoria dramei. În timpul studenției, participă la activitatea cercului de
PAVEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288733_a_290062]
-
PĂUN, Stelian (24.II.1913, Turnu Măgurele - 11.X.1992, București), poet și prozator. Este fiul Gherghinei Păun, muncitoare în port, și al lui Marin Păun, agricultor și muncitor portuar. Urmează cursurile primare și liceale la Turnu Măgurele. Între 1933 și 1939 este student la Academia de Înalte Studii Comerciale și la Școala Normală Superioară din București. Numit, în 1943, profesor titular la Liceul de Băieți din Turnu Măgurele, în 1945 devine și director, iar
PAUN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288724_a_290053]
-
de doctorat, având ca subiect fauna herpetologică din România, pe care a susținut-o la Universitatea din Iași (1930), a primit mențiunea „foarte bine, cu distincție”. Este autorul unor cercetări originale în domeniul științelor naturii, a alcătuit și publicat manuale liceale de botanică, zoologie, anatomie, precum și cursuri universitare, dintre care Palestrica (1964) a fost tradus în mai multe limbi. De o primire favorabilă s-a bucurat Istoria Războiului pentru întregirea României (I-II, 1922-1924), tipărită în multe ediții, unele de popularizare
KIRIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287714_a_289043]
-
se schimbe substanțial. La sfârșitul anilor ’80, durata învățământului obligatoriu se preconiza să ajungă la 12 ani. Dar fluxurile învățământului superior erau stagnante de peste zece ani. În 1990, un astfel de curs a fost întrerupt. Cuprinderea în învățământul secundar superior (liceal) a scăzut, în timp ce rata abandonului școlar în învățământul preuniversitar a crescut. În schimb, numărul studenților a crescut în ritmuri accelerate. Astfel, numai în ultimii cinci ani, numărul studenților a crescut de la circa 440 000 la peste 600 000, ceea ce corespundea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
crescut de la 17,3% la 19,2% în același interval. România tinde să aibă din ce în ce mai puțini copii și tot mai mulți vârstnici. De aceea și fluxurile școlare scad în termeni absoluți, deși cresc în termeni relativi la nivelul învățământului secundar (liceal), pentru ca în învățământul terțiar să crească și în termeni absoluți, și în termeni relativi. O astfel de creștere este puternic facilitată mai ales de apariția și extinderea învățământului particular și a celui deschis la distanță, ce atrag persoane de vârstă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Țagu, j. Bistrița-Năsăud - 15.XI.1998, Cluj-Napoca), prozator și publicist. Este fiul Susanei (n. Sărmășan) și al lui Petru Mircea, țărani. Urmează școala primară în satul natal, apoi Școala Normală de Învățători, luându-și diploma în 1945. Își completează studiile liceale și obține diploma de bacalaureat la Liceul „Inocențiu Micu” din Cluj (1946). Începe în paralel teologia la Blaj. Face studii universitare la Cluj, absolvind Facultatea de Filologie (1950), cu specializarea română - franceză. Lucrează la Cluj, la Muzeul Limbii Române și
MIRCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288170_a_289499]
-
prozator, dramaturg și gazetar. Tatăl, Tudor Minculescu, negustor în Slatina, moare cu șase zile înainte de nașterea copilului. Mama, Alexandrina (n. Ciucă), s-a recăsătorit cu Ion Constantinescu, ofițer de cavalerie. M. își petrece copilăria la Slatina. Studiile primare și cele liceale le face la Pitești, până în clasa a VI-a, când rămâne corigent la limba română; se înscrie la un liceu particular din București, dându-și bacalaureatul în 1899. Intră la Facultatea de Drept din București, urmând cursurile doar un semestru
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
vârstă (%) Sursa: Recensământul populației, 2002. În ceea ce privește nivelul de educație a locuitorilor satului Trifești, datele recensământului populației din 2002 arată următoarele procente pentru categoriile de absolvenți: 0,9% pentru absolvenții de învățământ superior de lungă durată, 5,6% absolvenți de învățământ liceal, 12,4% învățământ profesional și de ucenici, 36% absolvenți de gimnaziu, 36,8% învățământ primar și 7,4% fără școală. Avem de-a face cu un nivel de instrucție scăzut. Acesta este dublat de o diversitate redusă a calificărilor (agricultura
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
școlii). Fiind centru pentru examenul de capacitate, școala Trifești poate împrumuta școlilor din satele vecine resursele tehnice cu care a fost dotată (de exemplu la Popricani unde se fac niște cursuri de perfecționare). În ceea ce privește continuarea studiilor, absolvenții care urmează cursurile liceale se îndreaptă cu precădere spre liceele din Iași, cu toate că există liceu și la Vlădeni, la 20 de kilometri de Trifești, întrucât cheltuielile pentru cazare și masă sunt aceleași. În consecință, preferă să meargă în oraș. În anul 2004, peste 40
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mulți la Gyula” (medic, 41 de ani); „Se duc la liceu la Gyula” (femeie, 52 de ani). Primarul localității ne declară că, în mod obișnuit, 50% dintre absolvenții de opt clase abandonează școala, și numai 20% dintre aceștia urmează cursurile liceale. Populația îmbătrânită a Zerindului, lipsa locurilor de muncă, dezavantajele materiale ale agriculturii și creșterii animalelor, toate concură la determinarea menținerii/creșterii migrației spre orașe sau în străinătate a populației tinere: „În anii ’70-’80 au plecat foarte mulți” (studentă, 23
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
care mai discută la serviciu despre astfel de lucruri. Cei care discută sunt cu preponderență bărbații de vârstă medie sau, în mai mică măsură, tineri cu un nivel de educație mai ridicat. Femeile cu un nivel de educație sub cel liceal declară că nu discută astfel de probleme pentru că nu au timp, au alte preocupări, de exemplu: „Crește buruiana și trebuie să o rup, asta facem noi aici” (femeie, 34 de ani) sau: „Nu se pricep la politică și nu prea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
din București s-au înființat în anul 1931 și institute de drept penal și de drept public, precum și o bibliotecă, în 1906, prin strădania decanului Valerian Ursianu, îmbogățită permanent prin donațiile unor valoroși juriști și profesori ai acestei facultăți. Curriculumul liceal cuprindea, din perspectiva predării științelor juridice în clasa a IV-a, disciplina „Dreptul și instrucția publică”. 1.7. Învățământul juridic contemporantc "1.7. Învățământul juridic contemporan" În ultima perioadă s-au realizat o serie de studii și analize dedicate învățământului
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
X-a, aprobată prin Ordin al ministrului Educației Naționale, nr. 5128/21.12.1999. Nota de prezentare Drept și legislație reprezintă o disciplină destinată introducerii elementelor de bază în studierea elementelor de drept și legislație, pentru filiera tehnologică a învățământului liceal, profilul servicii. Concepția curriculară a acestei discipline fundamentează un tip de proiectare interdisciplinară și integrată pe cinci unități tematice, semiautonome. Fiecărei unități îi corespund competențe specifice și conținuturi tematice. Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Predarea integrată cunoaște o extensie relativ rapidă, în primul rând datorită faptului că răspunde unor preocupări privind natura științei. Cei mai serioși pași în predarea integrată a științelor s-au făcut în învățământul primar, dar și în învățământul gimnazial și liceal. Predarea integrată se dovedește a fi o soluție pentru o mai bună corelare a științei cu societatea, cultura, tehnologia. Cu toate acestea, se întâmpină o serie de dificultăți ce țin în primul rând de schimbarea mentalității cadrelor didactice, de înlăturarea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
care durează 10-15 minute; • lucrări de control la sfârșitul unui capitol, folosite mai ales în condițiile aplicării unui sistem de evaluare continuă; • lucrări scrise semestriale, de obicei pregătite prin lecții de recapitulare și sinteză și utilizate în învățământul gimnazial și liceal. Sunt practicate și alte moduri de verificare scrisă, cum sunt: „lucrări scurte de tip obiectiv”, constând în câteva întrebări la care elevii răspund în scris, succesiv, corectarea făcându-se de către elevi, fie frontal - pe baza unei lucrări reușite (model), fie
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]