40,824 matches
-
denumirea acțiunii la care se face cheltuiala.) Observații Tip contract Denumire furnizor CIF furnizor Nr contract Dată contract Obiectul contractului Valoare contract (lei) Tip document Nr. document Dată document Denumire furnizor CIF furnizor Valoare (lei) Promovare sport de performanță Pregătire loturi olimpice și/sau naționale Calendar sportiv național Calendar sportiv internațional (competiții sportive internaționale) Cheltuieli de personal aferente salariaților care derulează programul Cheltuieli pentru control doping Cheltuieli de participare la congrese internaționale Cheltuieli pentru activități de pregătire, organizare/participare competiții pentru copii sub
PROCEDURĂ din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255471]
-
în București dintr-o mama actrița - Maria Rotaru - și un tată dramaturg - Eugen Rotaru - și am avut parte de o copilărie extrem de plină, norocoasă și aventuroasa. Am avut șansa de a fi actor de film, încă din copilărie; membru al lotului olimpic național de fizica în adolescență; și student în America la prima tinerețe. Înainte de obținerea licenței ca șef de promoție al departamentului de fizica al MIT, am gustat experiența unui stagiu de studiu al filmului la Sorbona. Sub influența acestuia
FILMMAKERUL DE ORIGINE ROMÂNĂ, ALEX ROTARU, A CUCERIT FORTĂREAŢA NUMITĂ HOLLYWOOD de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377347_a_378676]
-
era pe sfârșite și o parte din rândurile de porumb, lungi de vreo sute de metri, erau deja recoltate. Odată ajunși la capătul tarlalei, oamenii terminau lucrul, își luau bocceluțele și plecau acasă. Vasile l-a trimis pe Gavrilă la loturile cu floarea soarelui. - Ia sacul acela de acolo, i-a arătat el cu degetul. Mergi de culege frunze. Să fie mai verzi... să mănânce orătăniile alea că ne-au mâncat sufletul cu foamea lor. Să-l umpli, că frunzele sunt
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
unsprezece luni care au trecut după plecarea noastră de la țară, prin diverse tertipuri numai de ea știute, cumnățica a reușit să schimbe hotărârea lui Genny, mai ales că aflase de faptul că așteptam, din zi în zi, să primim repartiția lotului de pământ pentru construirea căsuței noastre la oraș. Într-o dimineață, tatăl meu, care îl ajuta pe fratele cel mare să-și ridice propria sa casă, având doi copii și un al treilea pe drum, a trecut pe la noi, în
DRĂCUŞORUL DIN CASĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378351_a_379680]
-
de stradă uitată Dar parcă nimeni n-a auzit sau poate că n-au înțeles încă? Ce poți spune când lacrimile se preling în nisipul fierbinte ca somnul? Stai și contempli ca o columnă de sare amară Ca femeia lui Lot cea plină de regrete eterne De te vei uita prea adânc în trecut cu resentimente uitate Să nu te mire că fruntea îți va prinde rădăcina din urmă Acum parcă și cerul s-a mai luminat cu clepsidre aprinse în
COLIND HIERATIC X-COLIND DE SFÂRŞIT DE LUME NEBUNĂ. NEBUNĂ.. NEBUNĂ... de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378611_a_379940]
-
vie. Pentru ca să nu-mi fie frică singur pe câmp, la acea vârstă fragedă, departe de casă și de familie, mă însoțea și bunica Floarea, mama tatălui meu, în etate de 103 ani. Cu ea am păzit doi ani la rând, lotul nostru de vie. La vreo cincizeci de metri de parcela noastră, avea un hectar de viță de vie și tatăl mamei mele, pe care tot eu îl păzeam. Este un fel de a spune că-l păzeam. Ce putea să
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
de devreme, ca să alung graurii care ciuguleau boabele date în pârgă, producând destulă pagubă, că erau stoluri întregi aciuiați prin tufele de gărdurariță și mure de la movila lui Mihalcea. Se apuca tata să săpe o groapă spre drumul din capătul lotului, peste care construia din lemne de salcâm o formă de piramidă, pe care așeza niște crengi și peste ele paie de grâu apoi cartonul asfaltat, fixat cu bolovani de piatră legați cu șfori. Toate acestea, pentru ca în caz de ploaie
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
era prima care îl auzea de departe pe tata și dădea semnalul prin lătrături vesele mișcându-și voioasă coada. Eu eram prea crud și bunica prea bătrână, ca tata să aibă încredere a ne lăsa singuri peste noapte. În capătul lotului de viță al bunicilor din partea mamei, era o movilă de pământ. Nu se știa cine a ridicat acea movilă. Poate era un mormânt comun de pe timpul războiului de independență. Îmi povestea bunica că pe atunci ea era încă domnișoară de
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
apropiere și nu-i răspundea la apelul de identificare, începea să-i strige: " Te văd, te văd, ieși afară din vie că vin la tine cu bastonul". Noi copii ne amuzam și ne distram de această situație. Între movilă și lotul cu vița de vie al lui tata mare, (așa le spuneam noi nepoții bunicilor din partea mamei, tata mare și mama mare și bunicul cu bunica celor din partea tatălui), era mai bine de doi ari[ - Un ar este egal cu 100
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
s-a ridicat singură în copaci, unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați, cu boaba albă, foarte mare și cu un puf argintiu pe ea. Un consătean având pământul în răzor cu lotul nostru de viță de vie, cultivase în acel an porumb, iar printre rânduri a semănat în niște spații rotunde gaolean, o plantă ce se asemăna cu meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu un suc dulce ca trestia de
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
era o variantă autohtonă a trestiei de zahăr. Mama mare obținea din sucul de gaolean un magiun foarte gustos. Avea o presă specială, folosită la storsul sucului care prin fierbere se îngroșa ca magiunul. Acest consătean cu pământul megieș cu lotul nostru, în spațiile sub formă de cercuri în care se dezvolta printre plantele de porumb mărețul gaolean, a pus și sămânță de pepeni verzi și cum aceștia începeau să se coacă, ziua își mai aducea fiul să stea și el
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
din bostana lor improvizată, așa că ne împăcam destul de bine și aveam și posibilitatea de a ne juca împreună, alungând plictiseala din timpul zilei și mai ales graurii, care făceau ravagii printre boabele dulci de struguri, date în pârgă. La capetele lotului de vie treceau două drumuri, unul care ducea prin comuna Tătaru spre comuna Negru Vodă, atunci reședință de raion (ulterior a devenit oraș că depășise numărul de zece mii de locuitori și ordinul lui Ceaușescu era să devină orașe toate localitățile
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
comuna Negru Vodă, atunci reședință de raion (ulterior a devenit oraș că depășise numărul de zece mii de locuitori și ordinul lui Ceaușescu era să devină orașe toate localitățile cu o populație mai mare de zece mii de locuitori), altul spre diferite loturi ale țăranilor din comuna noastră sau din satele din apropiere. Pământul nostru și al bunicilor se învecina cu loturile Cooperativei Agricole Colective „Gheorghe Doja” din comună, cultivat la capătul dinspre movilă, cu lucernă. Erau peste o sută de hectare semănate
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
ordinul lui Ceaușescu era să devină orașe toate localitățile cu o populație mai mare de zece mii de locuitori), altul spre diferite loturi ale țăranilor din comuna noastră sau din satele din apropiere. Pământul nostru și al bunicilor se învecina cu loturile Cooperativei Agricole Colective „Gheorghe Doja” din comună, cultivat la capătul dinspre movilă, cu lucernă. Erau peste o sută de hectare semănate cu lucernă. Aici aduceau să pască cei de la “ceape” (cum îi spuneam noi pe scurt la gospodăria colectivă de
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
noi copiii. Același lucru se întâmpla și cu tractoriștii, care după recoltarea cerealelor arau miriștile pentru însămânțările de toamnă. Prima data m-au învățat cum se conduce tractorul, cum se bagă plugul în brazdă și cum se scoate la capătul lotului, apoi mă lăsau pe mine să ar în locul lor și ei mâncau struguri pe săturate, sau se mai odihneau. Cât era ziua de lungă, stăteam cocoțat pe tractor și trăgeam de volan să nu iasă din brazdă. Nu era mare
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
lungă, stăteam cocoțat pe tractor și trăgeam de volan să nu iasă din brazdă. Nu era mare lucru de făcut. Doar că la capete trebuia să fac un ocol mai mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie, să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care-și creșteau puii la
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
acea vârstă. Tizic pentru foc aducea tata. Seara, când venea taică-meu să stea cu noi, ne aducea de mâncare și ce ne mai era necesar. Cum începea să se formeze bobul pe știuletele de porumb, mergeam mai ales în loturile ceapeului și luam porumb, pe care îl coceam pe jar sau îl fierbeam pe pirostrii într-o oală de cinci litri, în care mai gătea bunica câte o ciorbă din diferite verdețuri, pe care o acrea cu aguridă, adică struguri
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
cât stătea cu mine la vie, sau să răsucească ce a tors. Lâna așa pregătită o vopseau în mai multe culori și țeseau iarna diferite obiecte casnice, cuverturi, preșuri sau chiar covoare de pus pe pereți. Acest ciclu cu paza lotului cu viță de vie se repeta anual. Acum eram clasa a V- a. Luasem examenul de absolvire a patru clase. Atunci dădeai examen ca să treci în clasa a V- a. Am fost tare supărat, că directoarea școlii cu clasele I
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
un plutonier major, îl chema mereu la post și cu cererea în față îl forța să semneze intrarea în ceapeu. El refuza ca mai mulți cetățeni din comună și din această cauză stătea acum mai mult plecat, ziua când pe la loturile unde avea pământul, când la noi la vie. Noaptea, pleca de la noi spre casă să ia alimente și să vadă ce se mai întâmplă cu familia. Lăsa căruța la socri în curte și cum erau doar cincizeci de metri distanță
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
pierde întreaga avere, când ne-au băgat obligatoriu în colectiv, rămânându-ne doar casa și cei patru mii cinci sute de metri pătrați de curte, pentru care nici nu mai aveau acte de proprietate, fiind tot ai ceapeului, dată ca lot ajutător, în folosința părinților, la data semnării adeziunii de intrare în colectiv. La câteva luni de la forțarea tatei de a intra în ceape și despărțirea noastră de bunurile “donate” gospodăriei colective “benevol”, bunica a preferat să părăsească această lume nedreaptă
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
pe sus. Apoi, apăreau o mulțime de copii alergând după vite, ori, cel mai adesea, jucându-se. Dincolo de aceste coclauri de pășune, se vedeau întinderi nu prea mari cu parcele de culturi de grâu, orz, ceapă și zarzavat. Deși mici, loturile de pământ erau îngrijite, frumos împrejmuite, chiar dacă nu prea prospere. Și mai pitoresc era când te apropiai de câte o căsuță simplă a locuitorilor din acel sat, care erau evrei, supuși în țara Egiptului. Ce atrăgea cel mai ades privirea
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
din artă. Ca să mă țin la zi cu partea științifică a vietii mele de atunci, am participat la olimpiade de fizică și matematică ajungând în faze avansate. Mai tarziu aveam să fiu unul din profesorii de fizică, care au antrenat lotul internațional de fizică pentru olimpiade. În acei ani aceste loturi române de fizică, matematica și chimie obțineau în mod curent locuri pe podium. De altfel, în Statele Unite ale Americii am calificat semifinaliști pentru lotul internațional de fizica al UȘA. Cât
UN POET AL ETERNITATII de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380418_a_381747]
-
a vietii mele de atunci, am participat la olimpiade de fizică și matematică ajungând în faze avansate. Mai tarziu aveam să fiu unul din profesorii de fizică, care au antrenat lotul internațional de fizică pentru olimpiade. În acei ani aceste loturi române de fizică, matematica și chimie obțineau în mod curent locuri pe podium. De altfel, în Statele Unite ale Americii am calificat semifinaliști pentru lotul internațional de fizica al UȘA. Cât privește opera mea poetica, am creat toată viața mea. Am
UN POET AL ETERNITATII de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380418_a_381747]
-
profesorii de fizică, care au antrenat lotul internațional de fizică pentru olimpiade. În acei ani aceste loturi române de fizică, matematica și chimie obțineau în mod curent locuri pe podium. De altfel, în Statele Unite ale Americii am calificat semifinaliști pentru lotul internațional de fizica al UȘA. Cât privește opera mea poetica, am creat toată viața mea. Am fost sfătuit deseori să public. Întodeauna am spus “Nu mi-a venit timpul.” Când am simțit, ca opera mea poetica crează un Univers poetic
UN POET AL ETERNITATII de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380418_a_381747]
-
de ură ros! Nu puteam uita la stele, că aveam privirea-n jos. Nu vedeam cu ochii-n lacrimi, nici frumosul curcubeu, Că de te-ndreptai de șale, aveai parte de-un croșeu. Ne-au luat căruța, boii și pământul lot cu lot Și prin dogmele impuse, au făcut din om robot. Nu aveam televizoare, nici compúter, nici mobile. Pentru noi, capitaliști se aflau în țări ostile. Multe-am pătimit în viață, însă au plecat în șuier! Dar acum e libertate
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]