12,882 matches
-
cu hârtie colorată lipită cu aluat de făină de grâu. În dimineața de ajun copii mergeau în „pițărăi". Toți copiii se adunau într-un capăt al satului și mergeau din casă în casă, iar sătenii ieșeau la poartă cu colaci, mere, nuci, bomboane și bani mărunți. Fetele tinere își dădeau de soroc în seara de ajun sau de anul nou, se așezau pe masă pahare sub care se puneau boabe de porumb și fasole (fără să vadă ele) și apoi se
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
se făceau o serie de activități gospodărești, ceea ce scutea locuința de murdărie. Anexele respective aveau un cuptor de pâine și plită de cărămidă, pentru preparat mâncarea animalelor (îndeosebi a porcilor). Sâmbăta se făcea la cuptor pâinea și plăcinte cu brânză, mere sau nuci, precum și colaci sau cozonaci. De asemenea uneori se făcea la cuptor , mălai sub țest”, într-un vas special de copt mălaiul din făină de porumb. Aceste încăperi mici de vară, se mai numeau cu termenul generic de ,cuptor
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
dar ei beau apă curată, mâncau alimente naturale din gospodăria propie, (fără îngrășăminte chimice, numai cu îngrășăminte naturale de la animale), aerul curat, hainele confecționate în gospodărie, alcoolul consumat rațional, etc. S-au înmulțit cazanele de țuică, sătenii fructificând livezile (prune, mere și pere), iar care nu aveau cumpărau. Viile care împodobeau fațada caselor și care până atunci erau pentru consumul de struguri, au început să fie extinse pe stâlpi în curte, iar toamna se producea must și vin roșu de masă
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și ca "Invalizii". Fundalul compoziției prezintă o îmbinare cromatică tricoloră care contrastează puternic cu situația în care cei doi, unul fără un picior și altul orb și ciung, au fost aduși la "paradă". Alte lucrări expuse, au fost compoziția "Culesul merelor" care prin aspectele decorative se înscrie în realismul clasicist, precum și "Adăpatul vitelor", " Întoarcerea de la câmp" și "Tăietorii în pădure". Octav Băncilă a deschis o expoziție în anul 1927 la București, luna aprilie, unde a adus o compoziție de mari dimensiuni
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
râul Bistrița ca "Hora de la Broșteni", o altă reprezentare a compoziției din 1914 " Pâinea noastră cea de toate zilele" și " Întoarcerea de la coasă, La fântână, Cosașii" și "Întoarcerea de la pârâu". În acest deceniu a mai pictat "naturi moarte" cu pepeni, mere, un crap, cireșe și multe flori. A făcut și un autoportret executat cu pete de culoare circulare, în rotocoale. În anul 1931, el a declarat că: La șaizeci și cinci de ani, Octav Băncilă a încheiat activitatea de profesor la catedra de
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
pe care la începuturile sale artistice o conferise într-un mod poetic nimfelor și bancantelor realizate. Strălucitoare și expresive sunt naturile moarte, dintre care se remarcă "Crapul" sau "" pictați la Broșteni, precum și o mulțime de tablouri cu fructe ca pepeni, mere, cireșe, gutui sau portocale. În naturile moarte, artistul a adus și obiecte casnice pe care le-a tratat cu mare vioiciune fără să fie preocupat să caute o atmosferă prețioasă sau rafinată. De fapt, genul naturilor moarte nu prea l-
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
II-a din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) să fie destituit din funcție. În al 13-lea an al carierei sale ca procuror, Doru Țuluș - șeful Secției de combatere a infracțiunilor conexe celor de corupție din cadrul DNA - s-a transformat în mărul discordiei dintre ministrul justiției, Tudor Chiuariu, si subordonații săi. În primăvara anului 2007, lista dosarelor deschise de procurorii din subordinea lui Țuluș pe numele unor politicieni influenți (cum ar fi liderul PC, Dan Voiculescu, fostul vicepremier Gheorghe Copos sau președintele
Doru Țuluș () [Corola-website/Science/333006_a_334335]
-
în anul 1953. Fibrele vegetale se împart în două mari categorii: solubile și insolubile: În general, se consideră că necesarul de fibre alimentare ar fi de 20-30 g/zi. La 100 g de produs alimentar, rezultă următoarele cantități de fibre: mere 1,42 g, pere 2,44 g, cartofi 2,51 g, varză 2,8 g, pâine neagră 5,11 g, mazăre 6 g, tărâțe 4,4 g. Lipsa de fibre din alimentația zilnică, asociată cu sedentarismul, constituie cea mai frecventă
Fibre alimentare () [Corola-website/Science/319100_a_320429]
-
înapoi. Atunci diavolul a promis că nu va lua sufletul său în următorii zece ani, așa că Jack l-a eliberat. După ce au trecut zece ani, diavolul s-a prezentat din nou la Jack și i-a cerut să ieie un măr dintr-un copac, înainte ca el să ieie sufletul său. Pentru a nu fi răpit, Jack a gravat o cruce pe trunchi. Numai după o lungă ceartă cei doi au ajuns la un compromis: în schimbul libertății, diavolul ar fi trebuit
Jack-o'-lantern () [Corola-website/Science/337021_a_338350]
-
ul ("Cydonia oblonga"), unicul membru din genul "Cydonia", este un arbore de mărime medie, originar din regiunea Caucazului, în sud-vestul cald al Asiei. Este un arbore fructifer înrudit cu mărul și părul. Este cunoscut din antichitate, fructele sale fiind folosite în gastronomie sau în medicina populară, alături de semințe și frunze. În stare naturală, gutuiul atinge înălțimi medii de 3-4,5 m (cu extreme între 1,5-6 m) și are un
Gutui () [Corola-website/Science/309707_a_311036]
-
dezagradabil" ("Întrebări romane" 3.65). Era o gutuie premiul pe care Paris l-a dat Afroditei. Cel mai bun tip de gutui venea din regiunea Cydonia, pe coasta nord-estică a insulei Creta, fruct cunoscut de greci ca "Mela kudonia" sau " măr de Cydonia" de unde provine de asemenea și numele ei științific. Romanii de asemenea foloseau gutui; cartea de bucătărie romană a lui Apicio ne dă rețete pentru a găti gutuia cu miere și o combină spre surpriza noastră chiar și cu
Gutui () [Corola-website/Science/309707_a_311036]
-
pentru a găti gutuia cu miere și o combină spre surpriza noastră chiar și cu Praz ("Allium ampeloprasum var. porrum"). Plinius menționează un tip numit "gutuie de Mulvian", care se putea mânca crudă. Columella menționează trei tipuri, una dintre ele "mărul de aur" - care era probabil fructul paradisului citat în "Grădina Hesperidelor"- a dat nume tomatelor italiene (pomodoro). Gutuiul este cultivat în zonele centrale și de sud, unde verile sunt suficient de calde pentru ca coacerea să fie bună. Nu sunt culturi
Gutui () [Corola-website/Science/309707_a_311036]
-
precum grâul, secara, porumbul, sfecla de zahăr, floarea-soarelui. Sporadic, se mai cultivă in, rapiță, tutun, ricin etc. Dintre pomii frunciferi, cel mai răspândit este corcodușul care pare a aparține florei spontane. Alți pomi fruntiferi cultivați la Grindu: cireșul, vișinul, prunul, mărul, părul, gutuiul, nucul. Zootehnia este reprezentată de creșterea, în special în gospodăriile proprii, a unor animale precum vaca, porcul, oaia, capra, calul etc. Dintre păsările domestice crescute la Grindu amintim: găina, gâsca, rața, curca, porumbelul. Legumicultura este slab dezvoltată. În
Grindu, Ialomița () [Corola-website/Science/310566_a_311895]
-
a trecut în Arabia unde se numea "naranj" și apoi în sudul Franței, numit "naurange" (pronunțat noránsh) Apoi în engleză și franceză s-a transformat în "orange". Nu în toate limbile se folosește acest nume, în olandeză se numește „sinaasappel” „măr chinezesc”, iar în română, "portocală". În limba română denumirea pomului fructifer "portocal" provine de la denumirea fructului său, "portocală", împrumutată din limba greacă modernă, "portokálli", în alfabetul grec, "πορτοκάλι", „portocală”. Toate cuvintele provenite din această denumire (de exemplu „portakal” în limba
Portocal () [Corola-website/Science/309804_a_311133]
-
Alt document datează cu anul 1782, 23 aprilie este actul de învoiala între mănăstirea Sf. Sava și răzeșii din s. Cucueți pentru moșia Cucueți. Alt document ce semnalează satul Cucueți este o scrisoare ce datează cu 9 iunie 1790 “Constantin Mere Acre sănătate! Iată aici au trimis bade Ioniță Zosăn și cu fiul Dumitraș un izvod de cîte moșii șunt în partea dumisale la ținutul Sorocii. Vai nici de cum să nu Vă atingeți de moșiile dînsului Răspopeni, Roșcani, Cucueții, Foleștii i
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Romei însăși. Romă, în 264 î.Hr., avea un tratat de alianță cu grecii din Rodos, dar nu concepuse o strategie orientala. Acordurile încheiate cu cartaginezii îi interziceau comerțul cu Sardinia și Africa, dar îi îngăduia și accesul în Sicilia, survenind mărul discordiei. Regatul grec al Siracuzei fusese salvat de amenințările cartagineze de către Pyrrhus și de basileul sau, Hieron ÎI. Dar mamertinii, mercenari campanieni-oșci, inițial în slujba Siracuzei, au pus stăpânire pe Messina și au jefuit Sicilia orientala. Cartagina, deținătoarea unor baze
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
până a descoperi ce fel de persoană este și că nu poți judeca o carte după copertă. Voci: Apple Bloom este o elevă a școli din Ponyville și una dinte fondatoarele Căutătoarele Semnelor Drăguțe.Ea este o membră a familiei Măr,sora mai mică a lui Applejack și Big McIntosh și nepoata lui bunicuța Smith.Aceasta,la fel ca restul membrelor Căutătoarele Semnelor Drăguțe,nu are un semn drăguț insa sora sa mai mare a convinso ca ii va aparea curand
Lista personajelor din Micul meu ponei: Prietenia este magică () [Corola-website/Science/332718_a_334047]
-
originală: Samuel Vincent<br> - Versiunea dublată în limba română: Sorin Ionescu - Versiunea originală: Scott McNeil<br> - Versiunea dublată în limba română: Florian Silaghi(sezonul 2) și Richard Balint(sezonul 4) <br> Flim și Flam sunt doi frați care doresc Ferma Merelor Dulcii. Voci: Regina Chrysalis este un ponei-spiriduș care dorește să cucerescă Equestria.Ea se dă drept Prințesa Cadance după ce a închis-o în temnițile de la Canterlot. Voci: Regele Sombra a fost fostul conducător al Imperiului de Crystal.Acesta este prima
Lista personajelor din Micul meu ponei: Prietenia este magică () [Corola-website/Science/332718_a_334047]
-
(n. 1692, Poltava, Țaratul Rusiei - d. 25 aprilie 1767, Mănăstirea Poiana Mărului, Țara Românească) a fost un călugăr valah de origine slavă, îndrumător duhovnicesc al lui Paisie Velicicovschi, care a contribuit la înnoirea monahismului ortodox din Țările Române. El a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română pe 5 martie 2003. S-a
Vasile de la Poiana Mărului () [Corola-website/Science/335015_a_336344]
-
stareț aproape douăzeci de ani schitul Dălhăuți. A adunat în jurul său o obște de peste 40 de călugări sihaștri moldoveni, munteni, ardeleni și ruși, formând o școală duhovnicească renumită. Prin anii 1730-1733 s-a retras împreună cu 12 ucenici la Schitul Poiana Mărului din Munții Buzăului, ce fusese ctitorit de domnul Constantin Mavrocordat într-o pădure de foioase și conifere de la poalele muntelui Ulmușoru (943 m). Acolo a construit o biserică și chilii. A condus schitul în calitate de stareț și a introdus rânduieli monahale
Vasile de la Poiana Mărului () [Corola-website/Science/335015_a_336344]
-
chilii. A condus schitul în calitate de stareț și a introdus rânduieli monahale isihaste de proveniență athonită - după învățăturile Sf. Vasile cel Mare, Nil de la Sorska, Dimitrie al Rostovului -, punând accent pe ascultare, smerenie și rugăciune. În perioada stăreției sale, Schitul Poiana Mărului a avut influență directă asupra următoarelor așezări monahale din munții Buzăului: Dălhăuți, Bonțești, Trăisteni, Pometul Borșatanului, Rogozu, Cotești și Valea Neagră (toate aflate astăzi în județul Vrancea), precum și Rătești, Ciolanu, Cârnu și Găvanu (în județul Buzău). Reînnoirea vieții monahale de la
Vasile de la Poiana Mărului () [Corola-website/Science/335015_a_336344]
-
avut influență directă asupra următoarelor așezări monahale din munții Buzăului: Dălhăuți, Bonțești, Trăisteni, Pometul Borșatanului, Rogozu, Cotești și Valea Neagră (toate aflate astăzi în județul Vrancea), precum și Rătești, Ciolanu, Cârnu și Găvanu (în județul Buzău). Reînnoirea vieții monahale de la Poiana Mărului a atras numeroși călugări și credincioși din ținuturile Buzăului și Vrancei și chiar din alte țări. La sfatul călugărului Ignatii, care i-a povestit de fervoarea isihastă pe care a găsit-o în mănăstirile din Țările Române, rasoforul Platon Velicicovschi
Vasile de la Poiana Mărului () [Corola-website/Science/335015_a_336344]
-
plecat în vara anului 1746 către Muntele Athos în scopul de a-și desăvârși experiența monahală. În anul 1750, aflat în pelerinaj la Muntele Athos, starețul Vasile l-a tuns în monahism sub numele de Paisie. Starețul Vasile de la Poiana Mărului a murit la 25 aprilie 1767, fără a se cunoaște astăzi locul unde a fost înmormântat. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în ședința sa din 4-5 martie 2003 canonizarea Cuviosului Vasile, cu data de prăznuire la 25
Vasile de la Poiana Mărului () [Corola-website/Science/335015_a_336344]
-
1767, fără a se cunoaște astăzi locul unde a fost înmormântat. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în ședința sa din 4-5 martie 2003 canonizarea Cuviosului Vasile, cu data de prăznuire la 25 aprilie. Starețul Vasile de la Poiana Mărului a copiat o serie de manuscrise în limba slavonă și a scris câteva lucrări originale în slavona bisericească: înainte-cuvântări („Cuvânt-înainte sau înainte-călătorie celor ce vor să cetească această carte a Sfântului Grigorie Sinaitul și să nu greșească înțelegerea ce iaste
Vasile de la Poiana Mărului () [Corola-website/Science/335015_a_336344]
-
de stea (sau colinde creștine), care au ca subiect Nașterea Domnului. În ajunul Crăciunului, pe înserat, în toate satele din țară, începe colindatul. Copiii cu steaua vestesc Nașterea Domnului și sunt primiți cu bucurie de gazdele care îi răsplătesc cu mere, nuci și colaci. În Maramureș, cei care colindă sunt oameni în toată firea. Obiceiul este să treacă pe la fiecare casă iar apoi, cu tot cu gazdele care i-au omenit, să continue colindatul. Postul Crăciunului ia sfârșit și fiecare se poate bucura
Crăciunul în România () [Corola-website/Science/324897_a_326226]