4,894 matches
-
unde pot reacționa cu antigenul. Limfocitele mai pot fi întâlnite și în alte organe ale corpului uman cum ar fi pielea și plămânii. În figura 1.10 este redată dezvoltarea limfocitelor T și B din celulele stem, la păsări și mamifere. Procesul de formare de noi celule sau elemente figurate ale sângelui poartă numele de hematopoieză. Există numeroase tipuri de asemenea elemente figurate (tabelul 1.1). Producerea de noi celule sangvine are ca punct de plecare celulele stem pluripotente (vezi fig
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
punct de vedere funcțional, se disting două populații de limfocite:- limfocite T, care se diferențiază și se maturează în timus;- limfocite B, care se diferențiază și se maturează în bursa lui Fabricius, la păsări, și în echivalenții ei funcționali, de la mamifere (măduva osoasă, ficatul, splina). În funcție de capacitatea lor de a interacționa cu antigenul specific, limfocitele sunt:- incompetente (imature), cele care nu recunosc antigenul;- competente (mature), cele care recunosc antigenul specific.Starea de competență este condiționată de prezența receptorilor prin intermediul cărora antigenele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
activitate hematopoietică, aceasta este limitată doar la un scurt interval, după naștere. Celulele limfoide diferențiate în măduva osoasă, la păsări, migrează inițial în splină și ficat, iar de aici migrează în organele limfoide centrale (timus și bursa lui Fabricius). La mamifere, din măduva osoasă, limfocitele migrează în ficat și splină. Unele își dobândesc competența imunitară chiar în măduva osoasă. La mamifere, ficatul și splina îndeplinesc funcțiile bursei de la păsări. Alte limfocite migrează în timus. Acesta este circuitul primar al limfocitelor, în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
migrează inițial în splină și ficat, iar de aici migrează în organele limfoide centrale (timus și bursa lui Fabricius). La mamifere, din măduva osoasă, limfocitele migrează în ficat și splină. Unele își dobândesc competența imunitară chiar în măduva osoasă. La mamifere, ficatul și splina îndeplinesc funcțiile bursei de la păsări. Alte limfocite migrează în timus. Acesta este circuitul primar al limfocitelor, în care se produce diferențierea independentă de antigen, în cursul căreia limfocitele devin imunocompetente. Această etapă se desfășoară în organele limfoide
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
limfocite migrează în timus. Acesta este circuitul primar al limfocitelor, în care se produce diferențierea independentă de antigen, în cursul căreia limfocitele devin imunocompetente. Această etapă se desfășoară în organele limfoide primare (timus, bursa lui Fabricius și echivalenții acesteia de la mamifere). În cursul acestei etape, limfocitele dobândesc receptori specifici de antigen (fig. 1.15, 1.16). A doua fază a diferențierii limfocitelor este dependentă de antigen și se produce în circuitul secundar. Limfocitele imunocompetente trec în circuitul sanguin și de aici
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mijloace bactericide. PMN combină mai mulți factori antibacterieni în sisteme complexe, cu o putere bactericidă superioară fiecărui component izolat. Cel mai eficace sistem bactericid este MPO - H2O2 - halogen. Diferitele sisteme bactericide nu au o distribuție egală la toate speciile de mamifere. La om, MPO are activitate maximă. Acțiunea predominantă a unuia sau altuia dintre sistemele bactericide depinde și de natura celulei fagocitate. Neutrofilele și macrofagele intens activate pot leza țesuturile gazdei, prin eliberarea intermediarilor reducerii O2, NO și a enzimelor lizosomale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
La început, calea de semnalizare Toll de la Drosophila a fost caracterizată ca reglator al polarității dorsoventrale a embrionului, fiind identificați genetic mulți intermediari care prezintă similitudini cu receptorul interleukinei 1 (IL-1) și cu reprezentanți ai căilor de semnalizare TLR, de la mamifere. Genomul drosofilei conține copii singulare ale genelor care codifică aceste componente de releu intracelular: proteina adaptorului Taber care este recrutată la membrană, după semnalizare; kinaza Pelle, un omolog al receptorului IL-1, asociat kinazei de la mamifere (IRAK) și Cactus - un omolog
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
căilor de semnalizare TLR, de la mamifere. Genomul drosofilei conține copii singulare ale genelor care codifică aceste componente de releu intracelular: proteina adaptorului Taber care este recrutată la membrană, după semnalizare; kinaza Pelle, un omolog al receptorului IL-1, asociat kinazei de la mamifere (IRAK) și Cactus - un omolog al inhibitorilor proteinelor Rel, de la mamifere. În afară de controlul expresiei genelor antimicrobiene, calea Toll participă și în reglarea răspunsurilor imune celulare. Astfel, o formă activată constitutiv a receptorului Toll induce expresia genelor antifungice Drosomycin și metchnikowin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ale genelor care codifică aceste componente de releu intracelular: proteina adaptorului Taber care este recrutată la membrană, după semnalizare; kinaza Pelle, un omolog al receptorului IL-1, asociat kinazei de la mamifere (IRAK) și Cactus - un omolog al inhibitorilor proteinelor Rel, de la mamifere. În afară de controlul expresiei genelor antimicrobiene, calea Toll participă și în reglarea răspunsurilor imune celulare. Astfel, o formă activată constitutiv a receptorului Toll induce expresia genelor antifungice Drosomycin și metchnikowin, pe de o parte, și crește rata diviziunii hemocitelor și producția
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de o parte, și crește rata diviziunii hemocitelor și producția de lamellocite, esențiale pentru încapsularea ciupercilor invazive sau a paraziților. Activarea lui Toll conduce la realizarea unui răspuns imun coordonat în care sunt angajați deopotrivă factori celulari și umorali. La mamifere, căile protein kinazei activate de mitogen (MAPK) și semnalul transductor și activator al transcripției JAK-STAT joacă rol important în activarea răspunsurilor imune. La Drosophila s-au descris mai multe cascade MAPK, care sunt implicate în reglarea expresiei genelor antimicrobiene. Calea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
un fenotip de tip tumoral malign cu un număr mare de lamellocite. Un răspuns imun eficient la insecte are la bază transmiterea informației de la locul infecției la țesuturile implicate în realizarea răspunsului imun, precum sunt hemocitele și corpii grași. La mamifere, citokinele reprezintă moleculele semnalizatoare cheie ale sistemului imunitar. Dar acestea sunt slab conservate, iar la Drosophila nu s-au identificat gene codificatoare de omologi ai citokinelor vertebratelor precum TNFα, IFNγ, IL-1, IL-6. Nu este exclus ca, dacă asemenea citokine există
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
slab conservate, iar la Drosophila nu s-au identificat gene codificatoare de omologi ai citokinelor vertebratelor precum TNFα, IFNγ, IL-1, IL-6. Nu este exclus ca, dacă asemenea citokine există la insectă, ele să se prezinte diferit structural față de cele de la mamifere, sau ca unele dintre numeroasele gene codificatoare de proteaze dintre care 199 care codifică serin proteaze de tip tripsină să poată interveni în procesele de coagulare și melanizare sau în cascadele proteolitice care reglează căile de semnalizare ce răspund de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și melanizare sau în cascadele proteolitice care reglează căile de semnalizare ce răspund de procesele imunitare. Kush și Lemaitre (2000) au exclus posibilitatea ca recunoașterea patogenului să declanșeze mai întâi cascadele proteolitice într-o manieră analogă activării cascadei complementului la mamifere. La insecte, la care sistemul circulator este deschis, cascadele proteolitice ar putea juca un rol important în semnalizarea imunologică, rol care este similar aceluia jucat de citokine, la vertebrate. Recent, câteva studii au condus la identificarea genetică și moleculară a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
jucat de citokine, la vertebrate. Recent, câteva studii au condus la identificarea genetică și moleculară a șapte componente ale căii Imd (Tzou și colaboratorii, 2002). Ultima țintă în calea Imd este Relish, un transactivator rel/NF-kB înrudit cu P105 de la mamifere. Se pare că această proteină trebuie să fie procesată pentru a fi translocată în nucleu. La musculițele de fructe clivajul său este dependent de caspaza Dredd și de complexul Ik-B-kinaza (IKK). Experimente epistatice sugerează că dTAK1, o MAPKKK, acționează upstream
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
PGRP-LC, acționează upstream de Imd și are probabil rol în detectarea infecției microbiene (Gottar și colaboratorii, 2002). Întrucât căile de semnalizare Toll si Imd de la drosofila prezintă mai multe trăsături comune cu căile de semnalizare TLR/ IL-1 și TNF-R de la mamifere care reglează NF-kB, s-a sugerat faptul că există o legătură evolutivă între reglarea expresiei genei AMP la musculițele de fructe și răspunsul imun înnăscut de la mamifere. Cu toate acestea, cele două căi de semnalizare de la drosofila, se pare că
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mai multe trăsături comune cu căile de semnalizare TLR/ IL-1 și TNF-R de la mamifere care reglează NF-kB, s-a sugerat faptul că există o legătură evolutivă între reglarea expresiei genei AMP la musculițele de fructe și răspunsul imun înnăscut de la mamifere. Cu toate acestea, cele două căi de semnalizare de la drosofila, se pare că nu au în comun componente intermediare. Ele mediază expresia diferențială a genelor codificatoare de AMP prin factori de transcripție distincți asemănători celor de tip NF-kB (Hoffmann și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
purificate ale peretelui celular microbian, precum sunt lipopolizaharide (LPS) din bacteriile Gram-negative și peptidoglican (PGN) din bacteriile Gram- pozitive reprezintă elicitatori adică declanșatori ai răspusurilor imune la Drosophila. Familia de receptori SR cuprinde numeroși liganzi întâlniți și în țesuturile de la mamifere implicate în răspunsuri imune, precum sunt macrofagele. Asemenea receptori SR au fost identificați și la Drosophila, reprezentați de dSR-CI, EMP (proteina de membrană epitelială) și croquemort (CRQv), ultimele două fiind omoloagele receptorului CD36, de la mamifere (Pearson și colab., 1995). CRQ
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
întâlniți și în țesuturile de la mamifere implicate în răspunsuri imune, precum sunt macrofagele. Asemenea receptori SR au fost identificați și la Drosophila, reprezentați de dSR-CI, EMP (proteina de membrană epitelială) și croquemort (CRQv), ultimele două fiind omoloagele receptorului CD36, de la mamifere (Pearson și colab., 1995). CRQ și dSR-CI sunt exprimate în hemocite și macrofage. CRQ este cerută de preluarea fagocitotică a celulelor apoptotice, nu însă și a bacteriilor, dar dSR-CI se leagă la motive variabile, incluzând β-glicani microbieni, ceea ce sugerează implicarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
celular bacterian. Proteina de recunoaștere a peptiglicanului (PGRP) a fost recent identificată ca proteină la molia Trichoplusia ni. Ea se leagă la bacterii Gram-pozitive și este amplificată în corpii grași de către provocatorul imunogen. Homologii PGRP sunt conservați de la insecte la mamifere. Genomul drosofilei are gene pentru zece proteine care sunt foarte similare cu PGRP. Din Bombyx mori s-a extras proteina de legare la bacterii Gram-negative (GNBP). Expresia genelor care codifică pentru această proteină la B. mori și la Anopheles gambiae
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
alte proteine care ar putea fi implicate în discriminarea patogenilor și deci în răspunsul imun. Unele dintre acestea, precum proteina To II prezintă similitudini structurale cu receptorii de tip To II, desemnați TLR, din familia proteinelor bogate în leucină de la mamifere. Se pare că asemenea proteine, precum TLR-4, mediază recunoașterea LPS-urilor bacteriilor Gram-negative. Peptidele antimicrobiene de la Drosophila sunt codificate de familii genice. Astfel, șapte gene organizate într-un cluster, codifică izoforme ale peptidului antifungic drosomycin. Proteinele antibacteriene Altacin și Diptericin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ca un asemenea fenomen de grupare genică să permită evoluția rapidă a peptidelor antimicrobiene variante, pe calea evenimentelor de crossing-over inegal prin care se asigură recombinarea diferitelor domenii funcționale, ceea ce ar reprezenta echivalentul recombinării somatice din cadrul codificării genelor imunoglobulinice, de la mamifere. Sunt redate grafic diferitele clase de gene ale imunității la Drosophila. Genele și proteinele sunt listate împreună cu omologii de la mamifere, trecuți în paranteze. Genele peptidelor antimicrobiene sunt: and, attacin; cec, cecropin; def, defensin; dpt, diptericin; drs, drosomycin; lys, lysosyme; (lys
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
inegal prin care se asigură recombinarea diferitelor domenii funcționale, ceea ce ar reprezenta echivalentul recombinării somatice din cadrul codificării genelor imunoglobulinice, de la mamifere. Sunt redate grafic diferitele clase de gene ale imunității la Drosophila. Genele și proteinele sunt listate împreună cu omologii de la mamifere, trecuți în paranteze. Genele peptidelor antimicrobiene sunt: and, attacin; cec, cecropin; def, defensin; dpt, diptericin; drs, drosomycin; lys, lysosyme; (lys#, gena care codifică o proteină cu patru domenii lizozimice) mtk, metchnikowin. Proteinele de recunoaștere crq, croquemort (CD36), emp, proteina membranei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fost analizate suplimentar, adesea prin identificarea celor mai apropiate potriviri nedipteriene față de gena de Drosophila, într-un program de cercetare al bazelor de date neredundante NCBI. Exceptând proteinele marcate cu un asterisc, care prezintă omologie redusă cu partenerii lor de la mamifere, numai genele cu potriviri cu proteinele de mare probabilitate au fost discutate. Această analiză trebuie considerată drept un prim pas al cercetării imunogeneticii drosofilei și nu o descriere completă. În plus față de cele două căi majore implicate în declanșarea răspunsului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ce pot apărea în însuși procesul de construcție a unei gene unice, funcționale în sinteza unei catene imunoglobulinice integrale, realizată prin asocierea (recombinare somatică) de segmente genice pentru regiunea variabilă și de segmente genice pentru regiunea constantă. Un organism de mamifer produce 106-108 molecule diferite de imunoglobuline. Cum fiecare moleculă Ig are un anumit tip de catenă L și un anumit tip de catenă H, teoretic sunt necesare 103 - 104 tipuri diferite de catene L și tot atâtea tipuri diferite de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
general, o cu totul altă semnificație. Descifrarea organizării informației genetice pentru sinteza imunoglobulinelor a devenit posibilă numai după punerea la punct a tehnicilor și metodelor ingineriei genetice (tehnologia ADN recombinant). De altfel, genele imunoglobulinice au fost printre primele gene de la mamifere care au fost clonate, ceea ce a oferit largi posibilități de analiză minuțioasă a organizării lor moleculare și prin aceasta a identificării mecanismelor de funcționare a acestora. Tehnologia ADN recombinant a permis clonarea segmentelor de ADN purtătoare de gene pentru catena
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]