5,243 matches
-
este reprezentată ca o fecioară sau o zeiță, nu ca o femeie obișnuită. Inițial doar Elisabeta face o virtute din virginitatea sa și în 1559 ea declară în Camera Comunelor "La sfârșit, pentru mine va fi suficientă o placă de marmură pe care să scrie că regina care a domnit atât de mult a trăit și a murit virgină". Mai târziu poeții și scriitorii au preluat această temă și au dezvoltat o iconografie exaltantă a reginei. Omagiile publice către regina fecioară
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298980_a_300309]
-
dispersate în mai multe centre de autoritate incipientă care explica diferențele regionale multiple ale acestui orizont. Tehnicile metalurgice originare din Ciclade au influențat metalurgia bronzului cretan și și-au făcut simțită influența până în nordul Greciei continentale. Obiectele din argilă și marmură s-a răspândit în afara sferei de influență. Așezările, deși erau lipsite de fortificații, marcau un stadiu protourban caracteristice epocii bronzului. S-au păstrat, din acea perioadă, inscripții hieroglifice indigene pe sigilii și ceramică, dar acesta nu au putut fi încă
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
episcopilor Petru Gherghel și Anton Coșa, a fost inaugurat în satul Valea Mare un monument intitulat Altarul recunoștinței", dedicat cinstirii memoriei Episcopului Ioan Duma, OFMConv., și a eroilor comunei. Monumentul este înalt de peste 10 metri, este placat în totalitate cu marmură (donată de deputatul PD Adrian Videanu) și are forma unui crucifix într-o carte deschisă, pe una din file fiind portretul în bronz al episcopului Ioan Duma și pe cealaltă fiind încrustate numele celor 106 eroi din cele două sate
Ioan Duma () [Corola-website/Science/304610_a_305939]
-
recitând divina liturgie asupra mulțimii au dispărut în zidurile catedralei în timp ce primii soldați turci au pătruns. Conform legendei, ei vor apare din nou în ziua în care Constantinopolul va reveni în stăpânirea creștinilor. Altă legendă se referă la "Regele de marmură", Constantin al XI-lea, spunând că atunci când otomanii au intrat în cetate, un înger l-a salvat pe împărat, schimbându-l într-o bucată de marmură și ascunzându-l într-o peșteră subterană de lângă Poarta de Aur, unde așteaptă să
Căderea Constantinopolului () [Corola-website/Science/304603_a_305932]
-
care Constantinopolul va reveni în stăpânirea creștinilor. Altă legendă se referă la "Regele de marmură", Constantin al XI-lea, spunând că atunci când otomanii au intrat în cetate, un înger l-a salvat pe împărat, schimbându-l într-o bucată de marmură și ascunzându-l într-o peșteră subterană de lângă Poarta de Aur, unde așteaptă să fie readus la viață.. Deși Mehmed al II-lea a permis trupelor sale să prădeze orașul, după obiceiul tuturor armatelor din acele vremuri, s-a răzgândit
Căderea Constantinopolului () [Corola-website/Science/304603_a_305932]
-
este cunoscută, însă constructorii au avut grije să construiască arcul exact deasupra canalului, Arcul lui Janus Quadrifons în Velabrum marchează limita de nordest a Forumului Boarium unde se ținea târgul de vite. El este construit din cărămizi și acoperit cu marmură albă. El a fost construit probabil în perioada domniei împăratului Constantin I cel Mare (306-337) fiind numit și “Arcus Constantini.” De la acest arc Cloaca Maxima trece sub Forum Boarium pentru a se vărsa în Tibru. Tot în aceeași zonă a
Canalizarea Romei antice () [Corola-website/Science/304625_a_305954]
-
Orașele au devenit centre ale dezvoltării științei și filosofiei. Dar au devenit și fronturi de lupta dintre oligarhi și democrații ce își disputau supremația în societatea greacă. Pe plan artistic, se dorea căutarea perfecțiunii: bărbații erau reprezentați prin statui de marmură, înfățișați că fiind goi, perfecți, idealizați, bântuiti de fantomă lui Ahile. De asemenea, se punea accent pe concurență și obținerea gloriei. Erau manifestate prin competențe că luptele organizate i cadrul unui eveniment: pankration. Olimpiadele nu ofereau premii de consolare, de
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
de 26 septembrie 2011 a fost dată publicității scrisoarea prin care academicianul Nicolae Breban, cetățean de onoare al municipiului Baia Mare, a protestat față de încercarea Bisericii Ortodoxe Române de a falsifica istoria respectivului lăcaș de cult, inclusiv prin îndepărtarea plăcii de marmură de la intrare care îl amintea pe canonicul greco-catolic Alexandru Breban, nașul său de botez, drept ctitor al bisericii. În interviul din 14 ianuarie 2012, acordat de arhiepiscopul Lucian Mureșan cu ocazia ridicării sale în rangul de cardinal, acesta a deplâns
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Baia Mare () [Corola-website/Science/303637_a_304966]
-
care au fost și premiate, au fost trimise la expoziție. În timpul celui de-al doilea război mondial vitraliile au fost depozitate în subsolul clădirii pentru a fi ocrotite. Holul interior este impunător, fiind lung de 45 de metri, realizat din marmură de Carrara și delimitat de două oglinzi venețiene. Fațada clădirii este dominată de un mozaic alegoric realitat de Aladár Kriesch. Mozaicul arată diferiți reprezentanți ai orașului Târgu Mureș, comercianți, ostași și dregători, aducând omagiu patriei alegorice, Hungária care se află
Palatul Culturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303703_a_305032]
-
principală și câte treisprezece coloane pe fațadele laterale, cu dimensiuni de 67,12 m lungime, 27,68 m lățime și 20,25 m înălțime totală, până la partea superioară a frontonului (conform descrierii istoricului Pausanias). Templul era acoperit cu plăci de marmură de Naxos, iar frontonul de est, în loc de "acrotera" (mic piedestal servind ca suport statuilor, vaselor și altor ornamente), purta o Victorie aurită. Decorația sculpturală a celor două frontoane, executate se pare de Paeonios și Alcamenes, a făcut faima acestui templu
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
zone: de la intrare până la a doua coloană era un spațiu liber, urma un spațiu închis până la cincea coloană, cu o balustradă de marmoră; de la a cincea coloană până la peretele de vest, era așezată statuia lui Zeus pe un soclu din marmură albastră de Eleusis. Din măreața statuie ridicată lui Zeus la Olympia nu a rămas decât soclul. Aspectul ei ar fi rămas necunoscut, dacă Pausanias nu ne-ar fi lăsat bogata și amănunțita sa descriere. Autorul acestei opere, Phidias, era atenian
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
la Cimitirul Powązki din Varșovia. Mormântul său se află pe prestigioasa parcelă 23 și are o sculptură reprezentând degetele a două mâini, între care se află un spațiu dreptunghiular: clasica vedere ca printr-o cameră de filmat. Mica sculptură din marmură neagră se află pe un piedestal ceva mai înalt de un metru. Placa pe care sunt scrise numele și datele se află dedesubt. În urma lui Kieślowski au rămas soția sa Maria și fiica sa Marta. Chiar și astăzi, el rămâne
Krzysztof Kieślowski () [Corola-website/Science/303772_a_305101]
-
fost proiectat de Francesco Primaticcio(1504-1570), iar sculpturile au fost făcute de Germain Pilon(1528-1590). Istoricul de artă Henri Zerner a numit acest monument "ultimul și cel mai strălucitor mormânt regal al renașterii".A comandat lui German Pilon sculptura de marmură care conține inima lui Henric. Un poem de Ronsard, gravat la baza sa, spune cititorului să nu se mire că un vas atât de mic poate conține o inimă atât de mare, pentru că inima adevărată a lui Henric bate în
Caterina de' Medici () [Corola-website/Science/303755_a_305084]
-
situat la nord de Aleea Personalităților (poziția „Y” din schema de mai jos), aproape de intrarea principală și a fost dezvelit la 30 martie 2009. Acum, în locul statuii lui Scudier este amplasat Monumentul Ostașului Român, sculptat de Ion Vlad. Monumentul, din marmură de Rușchița, a fost dezvelit la 30 decembrie 1962, iar inițial a fost dedicat „ostașului sovietic eliberator”, motiv pentru care s-a propus să fie mutat în cimitirul militar sovietic din Calea Lipovei, iar în locul său să fie refăcută statuia
Parcul Central „Anton Scudier” () [Corola-website/Science/303812_a_305141]
-
cenușă și pentru a-și salva bunurile de valoare, însă adevărate comori au ramas acolo și au fost uitate. În secolul XVIII, un săpător de fântâni a scos la suprafață, în locul unde s-a gasit orașul Herculaneum, o statuie de marmură. Administrația locală a excavat alte valoroase obiecte de artă, însă proiectul a fost abandonat. In 1748, un fermier a descoperit sub via sa urme ale orașului Pompey. De atunci, excavările au continuat aproape fără întrerupere până în prezent. În 1927, guvernul
Vezuviu () [Corola-website/Science/303857_a_305186]
-
abandonat. In 1748, un fermier a descoperit sub via sa urme ale orașului Pompey. De atunci, excavările au continuat aproape fără întrerupere până în prezent. În 1927, guvernul italian a continuat excavările la Herculaneum, recuperând numeroase opere de artă: statui de marmură și de bronz și picturi de mare valoare. La Pompey au fost descoperite rămășițele a 2.000 de bărbați, femei și copii. După ce au murit asfixiați, cadavrele lor au fost acoperite de cenușă, care a întărit și păstrat conturul corpurilor
Vezuviu () [Corola-website/Science/303857_a_305186]
-
aflat alături de alți români la Bursa, și a murit în 1854 la Constantinopol, fiind înmormântat din dorința sa la cimitirul ortodox grec din Pera. Prin grija prietenilor săi Magheru și Christofi, s-a ridicat la mormântul său un mausoleu din marmură, aici aducându-se și rămășițele pământești ale lui Ion Negulici și ale preotului Atanasie Luzin. Barbu Iscovescu s-a născut în data de 24 noiembrie 1816 în familia lui Haim Iscovici, numit Zugravu, care locuia în vechea mahala a Oborului
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
alături de alți români la Bursa, și a murit în 1854 la Constantinopol, fiind înmormântat din dorința sa la cimitirul ortodox grec din Pera. Prin grija prietenilor săi Gheorghe Magheru și Christofi, s-a ridicat la mormântul său un mausoleu din marmură, aici aducându-se și rămășițele pământești ale lui Ion Negulici și ale preotului Atanasie Luzin. Constantin D. Aricescu i-a numit pe aceștia „Câteștrei martiri ai libertății”. Poetul Dimitrie Bolintineanu a scris un epitaf pe mormântul lui Barbu Iscovescu: Acest
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
mărită și înconjurată cu grădini de Alexandru și Ecaterina părinți, sub Mihail Grigore Sturza Principe, fiind adăugat manej în anul de la Hristos”". Castelul adăpostea o colecție valoroasă de cărți și documente, de costume medievale, de arme, bijuterii, tablouri, busturi din marmură de Cararra, argintărie, dar și piese arheologice, numismatice și epigrafice de mare valoare. Numai colecția de cărți număra 60.000 de exemplare, multe din ele fiind ediții princeps sau rarisime. Singurul copil al lui George Sturdza și al Mariei Ghica
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
al familiei Sturdza. Influențele neogotice se regăsesc în decorațiuni cum ar fi: turnulețe gotice, armuri medievale, sală de manej, dictoane latinești înscrise pe pereți, turn de intrare cu pod peste șanțul de apă. În interior, castelul avea scări centrale din marmură de Dalmația, mobilier din lemn de trandafir, minuțios sculptat, sobe din teracotă, porțelan sau faianță, aduse de peste hotare, parchet cu intarsii din esențe de paltin, mahon, stejar și abanos, confecționat de meșteri austrieci și având motive geometrice și florale. Plafoanele
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
ul este frecvent însoțit de mineralele Spinell și Magnetit, apărând într-o masă lutoasă neagră cu cristale în formă de coloană. Se mai poate întâlni în roci magmatice vulcanice de granit, pegmatit de asemenea în roci metamorfice ca gnais și marmură sau în sedimente (aluviuni) în albia râurilor din Burma și Sri Lanka. Din secolul al XIX-lea s-a reușit producția sintetică a mineralului, de către francezul Auguste Verneuil (1902), care din oxid de aluminiu cu adăugarea intenționată de impurități reușește să
Corindon () [Corola-website/Science/304004_a_305333]
-
MOI), pe care este trecut și numele eroinei Olga Bancic.. În București, între strada Polonă și strada Corneliu Botez, există o stradă care, până în 1995, s-a numit Olga Bancic. Pe zidul uneia din clădiri se afla o placă de marmură cu următorul text: "Olga Bancic" "10 mai 1912 - 10 mai 1944" "Luptătoare antifascistă din România executată de hitleriști la Stuttgart prin decapitare " Viața, lupta și moartea ei eroică însuflețește azi munca poporului român pe drumul progresului" Numele străzii a fost
Olga Bancic () [Corola-website/Science/304046_a_305375]
-
1912 - 10 mai 1944" "Luptătoare antifascistă din România executată de hitleriști la Stuttgart prin decapitare " Viața, lupta și moartea ei eroică însuflețește azi munca poporului român pe drumul progresului" Numele străzii a fost schimbat în Alexandru Philippide iar placa de marmură a fost smulsă de la locul ei. În anul 2009, în Franța a fost lansat filmul "L'armée du crime" (Armata crimei), cu durata de 139 minute, în regia lui Robert Guédiguians, care prezintă activitatea grupului condus de poetul armean Missak
Olga Bancic () [Corola-website/Science/304046_a_305375]
-
plumb, zinc și cositor Alte minereuri metalice și produse metalice neferoase concentrate DIVIZIUNEA 14 ALTE PRODUSE REZULTATE DIN EXPLOATAREA MINELOR ȘI CARIERELOR Grupa 14.1 Piatră de construcție Clasa 14.11 Piatră de construcție Piatră de monumente și de clădiri Marmură și alte tipuri de piatră calcaroasă pentru monumente și clădiri Granit,gresie și alte tipuri de piatră pentru monumente și clădiri Clasa 14.12 Calcar, gresie și var Calcar și gips Calcar și gips Var și dolomită 14210 14220 14230
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
sau piatră artificială n.e.c. Grup 26.7 Piatră pentru monumente sau construcții și articole realizate din aceasta Clasa 26.70 Piatră pentru monumente sau construcții și articole realizate din aceasta Piatră pentru monumente sau construcții și articole realizate din aceasta Marmură, travertin, alabastru prelucrate; granule colorate artificial și pudră de marmură, travertin sau alabastru Alte pietre pentru monumente sau construcție, prelucarte și articole realizate din acestea; alte granule colorate artificial și pudră din piatră naturală; articole din placă comasată 37550 37560
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]