7,435 matches
-
mileniului II î.Chr., și mai detașat, mai pregnant pe la jumătatea mileniului I î.Chr., vrăjitorii pierd teren, medicina căpătând autonomie. Spre deosebire de alte popoare, ei aveau deja o serie de tratate medicale și cărți realizate pe experiență încă din începuturile mileniului III (î.Chr.) „Cartea Schimbărilor“ atribuită împăratului Fu Hsi (2852 î.Chr.) (Yi Jing), în care stă înscrisă gândirea medico-chirurgicală a vremii. La distanță de vreo sută de ani au publicat „Farmacopea vegetală“ Pen Tsao tratat de medicină tradițională al
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sa. Procesul desăvârșirii dura 9 ani. Aceste practici alchimiste se găsesc în cartea Dao Shu (1140 î.Chr.), în traducere: Stâlpul Dao. Deosebit de aceste orientări medicale, în China s-a dezvoltat și medicina pragmatic-empirică, afirmându-se tot mai mult în mileniul I al erei noastre. Principiile ei vizau relația medic-bolnav, medic și medicamente, medic și tehnici medicale. Accentul cădea pe consultul minuțios, controlul atent al pulsului, care ar exterioriza orice maladie, de unde numărul mare de vreo 200 tipuri de pulsuri descrise
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
medicală se transmitea, ca la medicii greci, din tată în fiu și ajunsese cunoscută și la popoarele vecine, cu toată fragilitatea cunoștințelor anatomiei, motivată de rezerva lor față de disecții. Chinezii construiau imaginativ planșe anatomice, de unde și imperfecția lor. Pe la începutul mileniului I î.Chr., ei foloseau anestezia în castrarea celor din serviciul imperial. De asemenea făceau operații chirurgicale pe oase și operații cezariene ș.a. Terapeutica chineză, ca și cea a altor popoare de care am vorbit, utiliza produse vegetale, minerale, și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de sare, generatoare de edeme și de infarct. Etiopatogenia afecțiunilor neuro-psihice era diversificată iar terapeutica varia de la procedurile oculte, magice, la cele dietetice sau a calmării cu apă rece în cazul epilepsiei, pe care o considerau de cauză materială. în mileniul I al erei noastre, chinezii au început să facă autopsii pe cadavrele condamnaților la moarte. Cultul morților însă le interzicea disecția. După tradiție medicina Yang (pozitivă) ar avea o vechime de vreo 5000 de ani. Terapia botanică era cea mai
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
obișnuința cotidiană. Între timp, Buda și budismul contemplativ a ajuns în arhipeleag înălțând temple, lampioane și chemări la meditație înainte de a bea ritualic ceaiul și după ce s-au aranjat florile. Verticalitatea bambușilor trimite omul la forjarea caracterului. Japonezii au trăit milenii cu medicina lor populară, cu experiența lor intuitiv-perceptivă și cu tradiția curățeniei spiritului și a trupului și fortifierea amândurora prin exerciții de voință, devenite a doua natură. Așa i-au aflat misionarii creștini portughezi și navigatorii olandezi. Cercetătorii japonezi nu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
un mijloc de comunicare oarecum în declin, spre deosebire de limba greacă în ascensiune prin strălucirea Bizanțului. în revigorarea limbii latine, clericii au avut un rol major. De exemplu, popoarele germanice prezente în Nordul Europei și țărmurile Mării Baltice încă din începutul primului mileniu înainte de Christos, în confruntarea cu romanii, dar și prin vecinătate, s-au arătat receptivi la limba latină prin care s-au desprins de zei, trecând alături de Iisus. Sf. Benedict, fondatorul ordinului benedictinilor, arătând învierea unui călugăr, într-o frescă din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
experimentului. Gravură a magazinului unui alchimist realizată de Pieter Bruegel cel Bătrân în 1558. Legătura dintre alchimie, farmacie și astrologie în vest era similară cu practicile din țările arabe. MEDICINA îN TIMPUL RENAȘTERII EPOCILE STRĂLUCESC PRIN SPIRITUL ȘI EXCELENȚELE LOR Între medicina mileniului medieval și cea a Renașterii nu există discontinuitate. Prerenașterea este sincronă cu Evul Mediu târziu în care trăiesc Dante, Boccacio, Petrarca, Giotto, pictorul creator de școală, înaintemergător al Renașterii și autodeclarat urmaș al spiritului bizantin. în medicină, contemporanii lor sunt
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
perspective extraordinare, din punctul de vedere etic, această manipulare în sferă umană, ridică serioase probleme. Clonarea în lumea plantelor a dat rezultate surprinzătoare ca formă, culoare, parfum, greutate, gust. Viitorul este imprevizibil și în materie de genetică. Medicina intră în mileniul trei cu probleme vechi, probleme noi și e așteptată de altele, încă nebănuite. ASPECTE ALE CHIRURGIEI îN SECOLUL XX Istoricul chirurgiei se pierde în noapte a mileniilor. Dar, între chirurgia empirică și cea a tatonărilor rațional științifice e o distanță
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
greutate, gust. Viitorul este imprevizibil și în materie de genetică. Medicina intră în mileniul trei cu probleme vechi, probleme noi și e așteptată de altele, încă nebănuite. ASPECTE ALE CHIRURGIEI îN SECOLUL XX Istoricul chirurgiei se pierde în noapte a mileniilor. Dar, între chirurgia empirică și cea a tatonărilor rațional științifice e o distanță ca de la acestea la chirurgia contemporană a ultimelor decenii. Din momentul în care, chirurgia a fost integrată Universităților medicale, s-a creat posibilitatea pregătirii 174 complexe și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Theodorescu este considerat fondatorul școlii moderne de stomatologie din România. Să reamintim, în finalul lucrării noastre, care se vrea completată și continuată, cuvintele unui dascăl al Facultății de Medicină din Iași, în consonanță cu marii medici ai lumii: PERSPECTIVE îN MILENIUL III Învățământul medical actual în toată lumea caută să se adapteze progresului tehnic și cerințelor tot mai mari de asistență medicală preventivă și curativă mai sigură, în condiții mai corespunzătoare și în timp mai scurt. Biologia, biofizica electronică și cea atomică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
bioinginerie, a cărei apariție creează specialiști de frontieră între medicul beneficiar al tehnologiei medicale de vârf și tehnicianul inginer depășit de complexitatea universului ființei umane. În acest domeniu modern, școala românească este în pas cu progresul mondial întrucât la sfârșitul mileniului II (1994) se înființează, nu întâmplător la Iași, prima facultate de bioinginerie din țară, printre puținele din Europa de Est, recunoscută deja pe plan internațional cu o serioasă pregătire în domeniul științelor exacte, umaniste, informaticii și managementului. Iașul rămâne astfel în memoria
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cuvinte ale marelui Kogălniceanu: „După Unire Iașul pierduse Capitala, dar a câștigat în timp Universitatea, ridicând în locul Palatului Domnesc, Palatul științei și punând în locul Domnitorului Academia“ (din cuvântul rectorului dl. prof. dr. Carol Stanciu la festivitatea de absolvire a Promoției Mileniului III de la facultatea de bioinginerie din Iași). <contents> CUVÂNT ÎNAINTE 5 PREFAȚĂ 7 ISTORIA MEDICINEI 9 Preliminarii 9 Medicina - filosofie, știință artă 10 Preistoria medicinei 12 Medicina asiro-babiloniană sau mesopotamiană 15 Medicina Egiptului antic 17 Medicina în Grecia prehipocratică 23
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
biochimice și endocrinologia 167 Descoperirea vitaminelor 169 Descoperirea antibioticelor 171 Aspecte ale chirurgiei în secolul XX 173 Dezvoltarea neurologiei si psihiatriei 176 MEDICINA ROMÂNEASCĂ 178 Fondatori și reprezentanți ai școlilor medicale din primele decenii ale secolului XX 178 Perspective în mileniul III 194 Și prezentul intră în istorie 195 BIBLIOGRAFIE 197 </reflist>
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a doua. Există oare reluări și rondouri într-o dramă?" Cât despre cântec, el nu trebuie conceput, nici el, ca un element adăugat pe deasupra, ci ca un mod special de a dialoga. Poziția lui Diderot se aseamănă, la interval de milenii, cu cea a lui Aristotel, care deplângea faptul că, după moartea lui Eschil, Sofocle și Euripide, corurile și-au pierdut funcția. Compuse ca niște simple intermedii ornamentale, ele puteau fi integrate în orice tragedie, pierzându-și astfel forța vie. Conștient
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pentru a face din scenă, pe care o demistifică afișând convențiile, un loc metaforic. Ce se va întâmpla în secolul al XXI-lea, de vreme ce ajungem la capătul acestei mișcări pendulare care s-a întâmplat în Occident pe parcursul a aproape două milenii și jumătate, de la stilizare la realism, apoi din nou la stilizare? Ar fi hazardat să afirmăm ceva acum în această privință. Glosar Adresare către public. Parte a textului dramatic în care actorul, lăsându-și pentru moment rolul, se adresează publicului
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
succesive, de interpretări relative și provizorii"1. Imposibilitatea epuizării prin "analiză în retortă" a acestui fenomen complex generează, paradoxal, nu deznădejdea, ci dimpotrivă, determinarea, ambiția continuării demersului critic, speranța decriptării acestei "enigme"2 care își exercită puterea de fascinație de milenii. Contribuțiile succesive care fie extind, fie contractă domeniul de cercetare aferent comicului, fie contestă, fie aduc precizări la puncte de vedere anterioare, fie, pur și simplu abordează fenomenul dintr-un unghi diferit, se înscriu în efortul colectiv meritoriu de teoretizare
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
acum am încercat o sumară trasare a unei dinamici a mitologiei, ca discurs asupra mitului (mai degrabă decât a mitului însuși, căci este greu de urmărit și de cuantificat ceva ce nu a putut fi riguros definit de-a lungul mileniilor, lăsând un larg spațiu subiectivității în analiză și invitând chiar la aceasta), în secțiunile următoare, pe lângă expunerea unor puncte de vedere relevante, chiar dacă (ori poate tocmai prin aceasta) contradictorii, discuția va fi punctată și printr-o disecție tematică, de la miturile
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
care deplâng desacralizarea cotidianului, îndeplinind cu sârg profesiunea de credință a intelectualului ca mefientul de serviciu al umanității, ele nu sunt o noutate în orizontul cultural, declinul inevitabil și aneantizarea lumii corupte și materialiste fiind propovăduit de cel puțin două milenii în lumea occidentală. Dincolo de imaginile uneori ilare prin ininteligibilitate ale unor astfel de profeți apocaliptici, de la Spengler la Evola, alteori traduse în istoria factuală prin catastrofale exerciții ale Apocalipsei, în care s-au surpat milioane de vieți, de lumi și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
corectitudinii politice) este doar o capcană ideologică, inutilă în cel mai fericit caz, născătoare de animozități și neînțelegeri în cel mai rău. În acest sens, demersul lui Edward Said a iscat una dintre cele mai aprinse dezbateri a sfârșitului de mileniu. El afirma că Orientul, în accepțiunea curentă, este o creație a Europei occidentale, care l-a gândit ca o alteritate absolută, dar și ca sursă de spiritualitate, de completitudine, care ar fi putut ajuta Europa să se regăsească, să-i
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
colonialist european materializat prin crearea unor granițe arbitrare prin trasarea liniilor pe hartă, fără a ține cont de realitățile umane locale, de istoria (chiar dacă nescrisă) a popoarelor și a triburilor în cauză, fapt ce perturbă până la absurd existența acestora derulată milenii în structuri și tradiții ininteligibile colonialiștilor.362 Un alt mecanism de confecționare a miturilor în actualitate (mai mult decât în orice altă epocă), remarcat de către Robert Segal, îl constituie biografiile hagiografice ale persoanelor celebrate, transformate în semizei, iar aventurile lor
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mituri. De la interpretările care consideră orice reprezentare mentală un mit până la cele care resping vehement realitatea lui ori îl consideră pură distorsionare a unei realități "adevărate", percepută rațional sau empiric, mitul a constituit un punct central în preocupările gânditorilor peste milenii (surprinzător sau, din contră, de așteptat, revenindu-se periodic la aceleași coordonate). Fără a încerca să opteze pentru o anumită perspectivă și a le declasa pe cele contrare, această lucrare s-a construit pe argumente preluate din cât mai multe
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
care oricum sunt prea puțin dispuse să accepte argumente logice (și cu atât mai puțin metafizice). Alte voci avizate ne indică un traseu mai scurt însă mai echilibrat, fără "pariuri" teoretice. Chiar dacă imaginile și înșiruirea lor au spus povești de milenii, forma cu care suntem familiarizați a benzii desenate datează de la începutul avansului major al tehnologiei tipografice, care permite reproducerea și distribuirea rapidă a zeci de mii de ziare zilnic, istoricul genului Richard Marshall observând că "linia literară și cea artistică
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
critice la adresa societății americane și a puterii mass-media, precum și autocritice, prezentate prin strategii discursive post-moderne (Alan Moore, Frank Miller), demolând consensul care exista inițial între creator și public cu privire la existența, simbolistica și traseul ideologic al super-eroului. Sfârșitul secolului și începutul mileniului impun noi teme sociale și culturale (virusul HIV, homosexualitatea, terorismul etc.), care solicită noi discursuri, cele vechi neputându-se adapta noilor contexte, făcându-și loc chiar o acidă critică a genului super-eroic (acuzat de calitatea slabă din punct de vedere
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
nu este de mirare că cele mai cunoscute figuri românești în cultura populară occidentală sunt Ceaușescu și Dracula (Vlad Țepeș fiind cel mai mediatizat principe român medieval datorită fanteziilor lui morbide aplicate, la fel ca ale dictatorului, o jumătate de mileniu mai târziu).910 Același Lucian Boia formula un diagnostic pertinent, oricât de incomod: "de aproape două secole, de când s-au hotărât pentru prima dată să intre în Europa, românii traversează o nesfârșită fază de tranziție. Impactul modernizării pare a explica
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
lumea așa cum e, nu așa cum ai vrea să fie." ibidem The power of myth, p. 83. 142 Nu există un conflict între știință și religie, observă cu subtilitate Campbell, ci un conflict între două științe: cea a Vechiului Testament conformă mileniului al IV-lea î.Cr. și cea pentru finalul celui de-al doilea mileniu d. Cr. La fel, nici moralitatea nu poate fi statică, deoarece nici societățile nu sunt, ceea ce neagă pretențiile de imuabilitate a legilor. ibid., Myths to live by
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]