6,604 matches
-
mitral a fost apreciată la 5-7 cm2 (mai mic la femei, mai mare la bărbați). Suprafața sumată a celor 2 valvule este de 14 cm2, deci dublul orificiului mitral normal. La sfârșitul diastolei, după umplerea ventriculară, cele 2 valvule sunt mobilizate una către cealaltă până la apropiere, pentru ca apoi sistola ventriculară să le pună în tensiune pentru închiderea etanșă a orificiului mitral. Contracția mușchilor pilieri (anterior și posterior), care se scurtează cu până la 20%, contribuie de asemenea la competența valvei mitrale. Deschiderea
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
needucate chemate să facă literatură și cel al unei clase scriitoricești neinformate. Pare aproape neverosimil ca într-un singur loc comun să se întâlnească atâtea "minusuri", dar asta era vocația lui, de a face o literatură din nimic, de a mobiliza sărăcia unei societăți, a unei limbi și a unui teritoriu pentru producția de valori literare. Acesta e lucrul greu de acceptat ca premisă a unei interpretări istorice: că o noțiune descifrată rudimentar, fără repere culturale viabile, de niște oameni cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de bogăție, revelând o avere secretă. În esență și dincolo de orice nuanță istorică, noțiunea se referă la faptul că orice resursă se poate califica drept literatură. Ca strategie literară, credința în genialitate implică o vastă întreprindere de captare și transformare, mobilizând tot ceea ce într-o comunitate are capacitatea de a genera și de a funcționa în mod spontan ca substitut de literatură: practicile sociale și individuale, structurile instituționale, dispoziția teritorială sau demografică. Nu contează dacă alții îl au pe Homer, pe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o "natură" a instituțiilor care fac posibilă inteligibilitatea francezei (regalitatea); o "natură" a unui teritoriu simbolic, centralizat în jurul capitalei (Parisul). "Geniul" nu e doar o colecție de procedee, de tehnici ale limbajului promovate ca opere, ci o țesătură complexă care mobilizează în jurul producției de literatură o întreagă societate și realitățile pe care ea le distinge. Faptul că gramatica a putut absorbi ecosistemul retoricii a fost din acest punct de vedere o circumstanță fericită. Vreme de aproape trei secole, societatea franceză a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
rimele populare stereotipe pe care le aprecia Titu Maiorescu sau în numele Luceafărului, așa cum a încercat să o demonstreze Dimitrie Caracostea într-o analiză celebră 37. Așadar, pe baza unui raport polemic cu geniul limbii franceze, reamintit cu insistență, concepția herderiană mobilizează o dimensiune radical diferită a limbajului, deplasând reprezentarea mecanismului prin care acesta produce literatură. Dacă ar trebui să schematizăm, această deplasare s-ar putea exprima prin relația de opoziție ușor perceptibilă între frază și cuvânt, între articulare sintactică și bogăție
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
realități pot să o facă66. Există și o "poezie a foamei" cum spunea Odobescu, o poezie înscrisă în trăit, care îi făcea pe Kogălniceanu și Negruzzi să literarizeze poftele într-o cunoscută carte de bucate. Putem limita aria realităților naționale mobilizate în producția de literatură? Altfel spus, putem exclude anumite resurse ca ne-literare? Spre deosebire de noi, care ne-am obișnuit să restrângem mizele și resursele acțiunii literare în funcție de specializarea sferelor în care se desfășoară comunicarea literară, pentru oamenii începutului de drum
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
despre Manieră și ocazie 70. Nu există spații sau momente mai adecvate decât altele și numai intersecția lor cu traseul banal al unei biografii le conferă caracterul excepțional al întâmplării. Și în acest sens, ocazia e expresia nevoii de a mobiliza orice aspect al lumii în producția de literatură. A fi la tine acasă sau a fi în exil, a trăi un eveniment interior precum iubirea sau a participa la un eveniment public precum inaugurarea unei școli - toate par să favorizeze
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și pe alții să creeze literatură exploatând conjuncturile realității în care trăiesc. Și de fiecare dată, prin ocazie, i se revelează alte puteri ale locului sau ale societății. Într-un fel, această biografie a lui Mumuleanu, în care toate poeziile mobilizează spontaneitatea unei alte circumstanțe, reprezintă gradul zero al creativității. Totul e favorizant aici, orice poate stimula opera și fiecare act de creație e avantajat de altă realitate. E momentul în care nimic nu a "înghețat" în noua cultură literară, nicio
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Kogălniceanu, Heliade Rădulescu etc.). Dar o asemenea cartografiere discursivă nu ne va ajuta să înțelegem felul în care geniul se aplică la literatura română și la realitățile productive ale locului, nu ne va spune cum reușesc ideile despre geniu să mobilizeze creația de literatură. Pentru că foarte multe sunt simple valori de tranzit din perspectiva domeniului literar, clișee despre geniu care răspund nevoilor diverse ale societății românești: dezvoltarea unei educații bazate pe strategii ale exemplarității, alimentarea cu imagini a unui discurs naționalist
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la bursă. Dacă am proiecta această perspectivă în literatură ar însemna să cuprindem în spațiul literar toată populația "atinsă" prin transferul, oricât de precar, incomplet sau alterat, al obiectelor literaturii: nu numai cei implicați în utilizarea operelor, ci și cei mobilizați prin "contagiune". O carte are un tiraj de 500 de exemplare și va fi citită efectiv poate de 1500 de oameni. Dar unele din imaginile ei se vor perpetua prin conversație, titlul va fi reținut și de cei care nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
populației sunt frământați de o mie de întrebări. În ce condiții masa poporului se angajează în literatură? Care e configurația demografică favorabilă? Cum poți se recrutezi din n milioane de locuitori pe scriitori și pe cititori? Care e algoritmul care mobilizează populația? Cum creează o societate literatură - ca unitate a unui "popor" sau ca reuniune plurală de indivizi? Raportul direct cu masa socială menține deschise mai multe scenarii ale productivității. Cine pariază pe "milioane" trebuie să asume un efort mereu reluat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e creată în același timp de devalorizarea politică a națiunii și de posibilitățile multiple de circulație virtuală sau reală pe care le creează economia și guvernanța globalizată: turism, fluxuri migraționiste, cosmopolitism, rețele de socializare. În toate aceste circumstanțe, ceea ce se mobilizează e o simplă aglomerare de indivizi diferiți care se întâlnesc, formează comunități provizorii - cum sunt grupurile pe Yahoo sau Facebook - însă fără să mai transfere spre aceste comunități prerogativele de reprezentare politică a propriei individualități, fără să renunțe la a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unui singur ins. Ea funcționează pe baza unui spirit de corp, ca o singularitate care nu acționează decât în grup. Ori toți, ori niciunul. Heliade Rădulescu putea accepta consacrarea simultană a unui front de talente; putea concepe o mișcare socială, mobilizând mai multe personalități capabile; putea înțelege o realitate sociologică a producției de valori literare. Însă acestui om care a făcut abuz de ideea de geniu, i-ar fi fost imposibil să conceapă figura unui singur - mare - poet național. De aceea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
era vorba numai de o sacralizare a unor resurse laice, ci și de secularizarea unor teme religioase. Figurile excepționale au fost implicate în toate afacerile zilei: orice domeniu care avea nevoie de îndrumare în îndeplinirea sarcinilor concrete, avea dreptul să mobilizeze, să utilizeze și prin urmare să califice genialitatea. Saint- simonismul a ușurat exploatarea economică și politică a noțiunii de geniu, operând o banalizare a apostolatului. Iar dacă azi ne mirăm cum oamenii din secolul al XIX-lea au putut să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
social se referă Heliade Rădulescu. Scriitorii sunt oameni noi. Ei nu fac parte din vechea aristocrație, ci dintr-o nouă elită. Calitățile lor nu se transmit ereditar, în virtutea unei continuități de sânge marcate printr-un nume de familie sonor. Literatura mobilizează o forță a individului de a-și crea un destin prin propriile puteri și numele în -escu, semn al unei noi populații orășenești legată de profesii, nu de moșii, atestă capacitatea de a se inventa pe sine. Heliade Rădulescu suspectează
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
corpul operei lui Cărtărescu. Nu contează dacă e sau nu un citat. Chiar și atunci când apare fraudulos în textul sau în imaginația altuia, îl observăm ca pe un transplant, ca și cum o bucată din omul ori scriitorul Cărtărescu ar fi fost mobilizată în alt context. Pipăim același membru pe care îl știam în opera autorului, aceeași cadență a frazei, același ton: autorul e "acolo", chiar dacă dezarticulat și transportat. Sufixarea în -an vorbește despre o formă de furt și, paradoxal, până și atunci când
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
era să antreneze întreaga generație de la 1850. În locul unei istorii a cercurilor literare, constituită din adversități și coagulări restrânse, antonomaza furniza suportul pentru o istorie a generațiilor, cu pasul ei reglat masiv. Ea reprezenta un prea plin în stare să mobilizeze mulțimi, să articuleze împreună o armată de scriitori, să pună în mișcare o masă enormă a literaturii, ca un fel de motor la vedere al dinamicii ei pachidermice. Și dincolo de tot ceea ce îi separă - pe istoricul literaturii franceze din 1930
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
productivitatea modelului lor. Pentru că au umplut câmpul la început, ei constituie automat materialul genetic din care se va produce literatura română în viitor. Este rezultatul previzibil al acestei reflecții în marginea productivității literaturii române care pleca de la nevoia de a mobiliza un popor statistic în creația și consumul de opere. Noțiunea generației este probabil figura cea mai permeabilă la exterioritățile societății, la răsfrângerea faptelor nașterii, eredității sau promoțiilor în dinamica producției spirituale. Lunga dezbatere din jurul acestui concept, care urmărește istoria literaturii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care îl poartă pe Heliade Rădulescu de la preocuparea pentru multitudine până la entuziasmul în fața modelului generațional. Faptul că pentru el generația e răspunsul la o întrebare legată de productivitatea nediferențiată a unui popor tânăr ne oferă o perspectivă asupra forțelor primare mobilizate în literatură, în care mecanica biologică, pasul regulat al unui corp social decupat pe linia de separație a vârstelor se manifestă înaintea voinței individuale și a singularității creatoare. Și ne ajută să înțelegem ce supraviețuiește - adesea inconștient, fără a-și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
patrimoniu - ci de precaritate. Pentru că ea generează raritate. Fie în sensul uitării, al distrugerii de structuri instituționale, al perimării lanțurilor de transmisie patrimonială, fie în acela al improvizării, al proiectului creator insuficient definit. În producția acestui tip de bogăție sunt mobilizate tocmai valențele negative ale culturilor periferice: deficitul de organizare, dispersia, descentralizarea, intermitența și inconsistența vieții culturale, uitarea. Averea nu emană dintr-o putere, ci dintr-o slăbiciune. Nuvela binecunoscută a lui Vasile Voiculescu, Capul de zimbru 2 relatează o aventură
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de pământ"28. Tot așa, Cezar Bolliac spune despre un vestigiu pe care nici măcar nu l-a văzut: "un primar ar fi având un foarte frumos obiect de o foarte frumoasă piatră"29. Pentru că spre deosebire de emoția estetică, în care e mobilizat direct corpul de senzații al privitorului, acestui "frumos științific" îi este de ajuns garanția de complexitate sau de tipicitate a obiectului oferită în descrierea unui străin. Nu trebuie să "simți" calitățile materiale ale obiectului pentru a putea spune că e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
intimitate care nu depindea de formele sociale consacrate de tradiție și de cadrele instituționalizate ale spațiului public. Punctul lui de referință era idealul francez al sociabilității definit de instituțiile publice ale salonulului, curții regale sau conversației. Prin contrast, cultura română mobiliza forme de atașament colectiv lipsite de dimensiune publică. Era sociabilitatea Franței minus instituțiile ei. Dacă versurile vorbeau despre sentimente față de iubită sau față de tovarăși, Michelet le presupunea ca ținând de sfera privată, constrânse de împrejurările istorice să se restrângă în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pot combina ca să alcătuiască un ansamblu constituie rezervorul de figuri care în epocă permit redarea proprietăților operelor și definirea experienței estetice. Arheologia hrănește acest univers de reprezentări însă nu e singura sursă. Orfevreria, lucrurile prețioase, micro-formațiunile naturale sau meșteșugărești sunt mobilizate constant în imaginarea obiectelor literare. Poezia ca "mărgăritar", cuvintele ca "geme nestemate" sau ca "grăunțe de aur"103, culegerile de texte diverse ca "mozaic"104 țin de doxa momentului și se întâlnesc pretutindeni, ca un loc evident al reprezentării literaturii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
numărul mare de "interiorități" a înlocuit numărul mare de practicieni. Și aceasta reflectă ce s-a schimbat în atmosfera epocii: corpul social a devenit străveziu și lasă să se vadă ce e înăuntru. Ca și cum dintr-o dată populația pe care o mobilizează literatura s-ar fi întors pe dos și ar umbla cu sufletele pe afară. Istoriile vocației încep de obicei de la analiza lui Max Weber din 1904, Etica protestantă și spiritul capitalismului. Reflecția e veche și multe dintre mijloacele și concluziile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
orbit ca ori de care altă patimă fără povățiutoriu 23. În același an, într-un text despre "Omul literat", Asachi avea să sublinieze pericolul geloziei care se ascunde în inima universului literar, ca o latură obscură a vehiculului afectiv care mobilizează pasiunea pentru literatură. Asemeni lui Bolliac, el vrea să reprezinte prin râvnitori mulțimea celor fac literatură și imaginează o vastă societate literară, care îi cuprinde pe cei care scriu, pe cei care citesc, dar și pe autorii morți, cei care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]