5,204 matches
-
muzica. Legat de mișcarea muncitorească, este alături de I. C. Frimu în lupta pentru refacerea Partidului Socialist Democrat după trădarea „generoșilor”. Debutează, sub numele D. Niculescu, în săptămânalul „Icoana vremei”. O parte dintre versurile apărute prin reviste („Adevărul ilustrat”, „Icoana vremei”, „România muncitoare”, „Lumea nouă literară și științifică”, „Viitorul social”, „Facla”) i-au fost adunate după moartea sa, datorată unei boli de inimă, în volumul Spre țărmul dreptăței (1907). A semnat și D. Azur, F. Crâng, Odin, N. Sorin. Post-mortem a fost ales
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288396_a_289725]
-
perpetuarea vechilor elite politice, care au acumulat capital în regimul anterior și devin elite politico-economice (Voicu, 2005). Structura de clasă actuală din România cuprinde clasa de sus cea mai bine conturată -, clasa de mijloc cea mai nouă, în formare -, clasa muncitoare, țărănimea și clasa de jos cea mai slab conturată datorită sărăciei generalizate. În rural, apariția întârziată și greoaie a antreprenorilor agricoli și neagricoli a dus la reconfigurarea clasei de mijloc, aceasta cuprinzând salariații cu studii superioare și studii medii profesori
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
editorial îl reprezintă romanul Banchetul, apărut în 1967. Prospectarea vieții studențești (Banchetul), construirea unui nou cartier pe ruinele ghetoului evreiesc (Provincia sufletelor, 1985), salvarea pământurilor gospodăriei agricole de stat de inundații sau pregătirea vilelor foștilor aristocrați pentru a primi pe muncitorii sindicaliști veniți la odihnă (Trinitate confidențială, 1968) sunt câteva dintre tentativele lui B. de a-și racorda tematic prozele (romane, schițe, povestiri) la norma ideologică cu privire la realitățile social-politice ale României postbelice. Precaritatea discursului artistic, modul palid și neconvingător în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285703_a_287032]
-
și 1944. Aici autorul, intrat fără efort în rândul celor care erau în consens cu ideologia oficială, face risipă de sarcasm și redimensionare grotescă a conjuncturilor politice și a reprezentanților „regimului burghezo-moșieresc”, așezați în contrast accentuat cu lupta și idealurile muncitorilor comuniști. L. a tradus din Șalom Alehem, Israel Zangwill, A. P. Cehov, Maxim Gorki ș. a. SCRIERI: Coada lui To, București, [1918]; Gorki în fața revoluției, Iași, 1918; Hodge-Podge, București, 1928; Mesia poate să aștepte, București, [1933]; Domnișoara Africa, București, 1935; Ghettouri, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
cu o apetență spre domeniul spiritual. Dar fiindcă mecanismele gândirii sunt puse în funcțiune de fiecare individ, la un moment dat, indiferent de activitatea desfășurată, o astfel de definiție ar "intelectualiza" întreaga omenire. Gânditorul marxist Antonio Gramsci subordona intelectualitatea clasei muncitoare și deosebea în acest context între intelectualii organici de la vârful ierarhiei, cu funcții organizatorice, ideologice și integrative într-un grup social și categoria celor ce alcătuiesc intelectualitatea medie - scriitori, filosofi, clerici, artiști - ce se autopercepe în mod eronat autonomă și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
onorurile ar părea să fie aspecte care caracterizează întreaga viață a profesorului, juristului, publicistului și omului politic Nicolae Titulescu. Era, de fapt, un spirit fin, cu inteligență subtilă, memorie uluitoare, capacitate de analiză și sinteză, voință fermă, luptător, rezistent și muncitor. S-a impus ca maestru neîntrecut al elocinței, blând, dar și vehement, caustic și necruțător în limbaj, politicos și protocolar, dar și comunicativ și familiar, cunoscător perfect a patru limbi străine, cu credință nestrămutată în monarhie, libertate și unitate națională
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
mai puțin clandestine și mai mult sau mai puțin extremiste, care au reușit să reziste represiunii autoritare. Acest proces este mai probabil atunci când există baze sociale solide ale opoziției (de exemplu, poate fi vorba de biserică sau de o clasă muncitoare destul de puternică, cu tradiții anterioare de organizare). Capacitatea de acțiune și de distribuire a resurselor coercitive, de influență și de presiune (chiar și doar cu mijloace economice), a diverselor grupuri din opoziție (atunci când aderă la etapa a doua a crizei
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
sigură spre soluții autoritare, un antagonism considerabil între elementele mercantile și industriale, pe de o parte, și aristocrația moșierească, de altă parte, favorizează o competiție pentru câștigarea unui sprijin popular cât mai larg, care, în cele din urmă, integrează clasa muncitoare în regimul democratic. Deoarece există doar presupuneri privitoare la "antagonism" și "concurență", este esențială existența unei burghezii urbane ample și viguroase. e) Al cincilea factor este o ruptură revoluționară cu trecutul. Moore o interpretează "pozitiv", considerând fenomenul indispensabil democratizării (de
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în scopul de a menține la putere partidul susținut de ei, mai întâi cel republican și apoi cel democrat. În aceste faze, o soluție autoritară nu ar fi fost plauzibilă din cauza existenței unui stat federal descentralizat și în absența clasei muncitoare (alcătuită din imigranți și divizată în interior). Excluderea claselor urbane de mijloc și a proprietarilor mici și mijlocii (cu o lungă tradiție de participare politică democratică) ar fi fost imposibilă, ba chiar inutilă, deoarece, după războiul civil, a existat o
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a satisfăcut interesele burgheziei și ale claselor urbane din Nord, cât și pe cele ale proprietarilor din Sud. După cel de-al Doilea Război Mondial, eliberarea negrilor din Sud, și, în consecință, o democratizare completă, devin posibile datorită unei clase muncitoare în mare parte organizată și recunoscută politic, din care făceau parte, începând cu anii treizeci (în Nord) și muncitorii negri. La acest rezultat a contribuit modernizarea agriculturii, industrializarea țării, o anumită centralizare statală după "New Deal", organizațiile negrilor și noua
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
internațională a Statelor Unite. Acestor cazuri de primă democratizare a celor trei mari democrații occidentale li se alătură democratizarea din țările mici din Europa de Nord (lipsesc din analiza lui B. Moore). În Danemarca, Norvegia și Suedia, deși cu unele diferențe, presiunea clasei muncitoare, bine organizată din punct de vedere sindical și cu puternice partide social-democrate, realizează succese datorită apariției unei alianțe cu proprietarii mici și mijlocii și cu clasa de mijloc urbană. În aceste țări (Suedia, de pildă), lipsește sau e foarte slabă
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a sugera că un sistem democratic consolidat garantează oportunități mai bune pentru creșterea economică 63, în timp ce un regim autoritar nu reușește să se stabilizeze chiar într-o țară dezvoltată (economic și social). Nu este posibil, în fapt, să excludem clasa muncitoare sau clasele de mijloc, relativ dezvoltate din punct de vedere economic și politic, pentru o lungă perioadă de timp [a se vedea, de asemenea, Rueschemeyer, Huber Stephens și Stephens, 1992: 152]. Dacă luăm în considerare mijloacele radio-TV, sau, în general
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
1934 (trei numere). Fondator și conducător: Petre Gh. Meițoiu; redactor: Vasile Ol. Stere. Subtitlul „Ziar independent în slujba muncii și umanitarismului” și sloganul de deschidere „Umanitatea înseamnă descătușare” indică fără dubiu intenția redacției de a se racorda la problemele clasei muncitoare. De altfel, articolul-program Crezul nostru, semnat de P.Gh. Meițoiu, este o autodefinire declarată în această direcție: „Deci cine suntem și ce vrem? Noi suntem niște muncitori [...]. Doctrina de care suntem însuflețiți este umanitarismul și pe temeiul acestui crez n-avem
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290335_a_291664]
-
60.000 de franci este adevărat, în circumstanțe identice, și pentru un miliard de franci. Când vine vorba de impozite, domnilor, dovediți-le utilitatea prin rațiuni extrase din fondul chestiunii, și nu prin această nefericită afirmație: "Cheltuielile publice susțin clasa muncitoare". Aceasta comite greșeala de a ascunde un fapt esențial, și anume că cheltuielile publice înlocuiesc întotdeauna cheltuielile private, și că, prin urmare, ele susțin un lucrător în locul altuia, dar nu adaugă cu nimic la soarta clasei muncitoare considerată în întregime
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
publice susțin clasa muncitoare". Aceasta comite greșeala de a ascunde un fapt esențial, și anume că cheltuielile publice înlocuiesc întotdeauna cheltuielile private, și că, prin urmare, ele susțin un lucrător în locul altuia, dar nu adaugă cu nimic la soarta clasei muncitoare considerată în întregime. Argumentația dumneavoastră este foarte la modă, dar ea este prea absurdă pentru ca rațiunea să nu aibă dreptate. Lucrările publice Că o națiune, după ce s-a asigurat că o mare întreprindere trebuie să aducă profit comunității, o pune
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și desfacerea teraselor de pe Câmpul lui Marte. Marele Napoleon, se știe, credea că face muncă filantropică punând să fie săpate și umplute șanțuri. El afirma de asemenea: "Ce contează rezultatul? Nu trebuie să se vadă decât bogăția răspândită printre clasele muncitoare". Să mergem la fondul lucrurilor. Banii creează ochilor o iluzie. A cere concursul, sub formă de bani, tuturor cetățenilor pentru o lucrare comună, înseamnă în realitate a le cere concursul în natură: căci fiecare dintre ei își procură, prin muncă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
este determinat de această considerație că are nevoie să cheltuie cei zece mii de franci în orice manieră. Astfel încât cheltuiala se face, în toate cazurile, fie de către Ariste, fie de către cei care se substituie lui. Din punct de vedere al clasei muncitoare, al încurajării muncii, nu există deci, între conduita lui Ariste și cea a lui Mondor, decât o diferență; cheltuiala lui Mondor fiind realizată în mod direct de către el și în jurul lui, se vede; cea a lui Ariste executându-se în
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
dar lansează an de an venituri tot mai mari. El contribuie la creșterea capitalului național, adică a fondurilor ce alimentează salariile, și cum de mărimea acestor fonduri depinde cererea de forță de muncă, contribuie la creșterea progresivă a remunerației clasei muncitoare. Și la moarte, lasă în urma sa copii pe care i-a pregătit să-l înlocuiască în această operă de progres și civilizație. Sub raport moral, superioritatea Economisirii asupra Luxului este incontestabilă. Este reconfortant să ne gândim că la fel se
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de acum înainte la toată lumea o remunerație uniformă? O întrebare care se reduce în fond la următoarea: un metru de draperie dus la piață de către un leneș se va vinde la același preț ca doi metri oferiți de un om muncitor? Și, lucru care întrece orice credință, acest om a proclamat că ar prefera uniformitatea profiturilor, oricare ar fi munca oferită la vânzare, și a hotărât astfel, în înțelepciunea sa, că, deși doi sunt doi prin natură, nu vor mai fi
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
vine, decret după decret, să-i oprească eforturile, să-i stânjenească combinațiile, să-i deruteze prevederea. La adăpostul acestei securități, capitalurile se vor forma rapid. Creșterea rapidă a capitalurilor este la rândul său motivul unic al creșterii valorii muncii. Clasele muncitoare vor fi deci într-o stare fericită; ele însele vor concura la formarea noilor capitaluri. Ele vor fi capabile într-o măsură mai mare de a se elibera de munca salarială, de a se asocia în întreprinderi, de a întemeia
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a zbura în ajutorul principiului opus, compromis de regimul protecționist; pentru că eram convins că proprietarii funciari și capitaliștii sădiseră ei înșiși, în chestiunea tarifelor, germenii acestui comunism care îi înspăimântă acum, pentru că cereau legii suplimente de profit în prejudiciul claselor muncitoare. Vedeam că aceste clase nu vor întârzia să reclame de asemenea, în virtutea egalității, beneficiul legii aplicate să niveleze prosperitatea, ceea ce înseamnă comunism. Să se citească primul document emanat de la Asociația noastră, programul redactat într-o ședință pregătitoare, în 10 mai
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mai răspândit ajunge la îndemâna unui număr mai mare de oameni. Prețul obiectelor de consum este ușurat de toată partea pe care capitalul o prelevează în fiecare lună; viața este ieftină și aceasta este o primă condiție esențială pentru liberarea claselor muncitoare. În același timp, și printr-un efect care are aceeași cauză (creșterea rapidă a capitalului), salariile cresc în mod necesar. Capitalurile, în fapt, nu produc absolut nimic decât cu condiția de a fi puse la lucru. Cu cât acest fond
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
este mai mare și mai ocupat, relativ la numărul determinat de muncitori, cu atât cresc salariile. Astfel, rezultatul necesar al acestui regim de justiție exactă, și prin urmare de libertate și securitate, este de a ridica nivelul de trai al calselor muncitoare în două feluri, mai întâi dându-le o viață ieftină, apoi crescând rata salariilor. Nu este posibil ca soarta muncitorilor să fie astfel în mod natural și dublu ameliorată, fără ca și condiția lor morală să se ridice și să se
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Se știa că recomandând economisire în ceea ce privește cheltuielile, refuzând, de exemplu, să voteze milioane pentru a transporta în Algeria nefericiți meșteri parizieni, nu acționa câtuși de puțin din duritatea inimii, ci asculta, dimpotrivă, de un sentiment luminat de simpatie pentru clasele muncitoare. Se știa că este un veritabil filantrop, deși respingea în mod nemilos toate măsurile care sugerau o filantropie superficială sau ipocrită. Nu a putut, fără îndoială, să prevină toate greșelile care au fost comise; nu a reușit întotdeauna să îi
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
SPIRIDON, Vasile (14.II.1958, Căciulești, j. Neamț), critic literar, eseist. Este fiul Mariei Spiridon (n. Pâslariu), muncitoare, și al lui Constantin Spiridon, pompier. Cursurile primare le-a urmat la Verșești și Căciulești, județul Neamț (1965-1973), apoi a absolvit Liceul Industrial de Chimie din Piatra Neamț (1978) și Facultatea de Limba și Literatura Română, secția franceză-română, a Universității din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]