60,569 matches
-
au murit. Iluzoriu spectacol! Într-o lume ce se deplasează în cu totul altă direcție decât cea preconizată de omul forte al PSD, Ion Ilici Iliescu, nu poți supraviețui la nesfârșit agitând drapelul purpuriu, iar la suflet să fii mai negru decât Ghionoaia din poveste. Dacă în primele săptămâni ale conflictului cu Traian Băsescu, pesedeii păreau pe cai mari, iată că acum s-au prăbușit la limita unui partid de nișă. Ce s-a observat în recenta și aiuritoarea "campanie" e
Mujici costumați în majorete by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9647_a_10972]
-
aceluiași impact). Visurilor, idealurilor li se substituie coșmarurile, halucinațiile: "un imens cireș sălbatic m-a acoperit/ cînd am sărit gardul să mă întorc/ cimitirul sărac în stînga mărea întunericul/ și o tăcere se interpunea încăpățînată/ între clapa albă și clapa neagră// această seară e fără sfîrșit/ se strecoară sub dimineți vesele/ și zile cenușii/ e ca un preș care ni se trage de sub picioare" (seară continuă cu rîul în spate). Sau: "stăteam într-un picior înghesuială mare/ alunecînd de pe glob puțin
Oroarea de realitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9654_a_10979]
-
cărțile înșirate pe jos și într-o noapte zbuciumată se lipește de Peter, iar acesta se înnegrește la suflet și la costum - am văzut asta în Războiul stelelor partea a VI-a -, devenind din păianjenul cruciat un fel de văduvă neagră însetată de răzbunare și popularitate. E haioasă transformarea ochelaristului tocilar (nurd!) într-un tînăr furios pe care John Obsborn l-ar fi putut recruta pentru un rol minor în piesele sale. Da, criza adolescentină cu dispariția ultimelor coșuri pubere și
Spiderman revine! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9665_a_10990]
-
moralei publice, Spidey apare în ochii concetățenilor un negativ, clișeul fotografic înainte de albirea developării. Americanii sunt zguduiți pînă în plăsele că Spidey și-a schimbat caracterul precum MacBurgerul maioneza, iar Peter trăiește clipe de extaz și coșmar în costumul său negru care pare să-l facă mai suplu și mai sarcastic. Opinia publica este decisivă în schimarea de atitudine a lui Peter și atunci cînd greșește și atunci cînd se vindecă. La rîndul ei, mătușa aplică consecvent cataplasma sfatului potrivit la
Spiderman revine! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9665_a_10990]
-
milioane de răni ale nedreptății!) - că n-ar fi nicio pagubă (comparabilă cu cele pe care le faceți voi țării, refuzând transfuzii cu înflăcăratul de Dumnezeu SÂNGE AL PROVINCIEI SACRE!!!), dacă am pierde un oraș din vedere - acel oraș prea negru DE PĂCATE, acel oraș care costă prea mult Neamul Românesc, prin inconștiența (cu valențe criminale tot mai vizibile!) și aroganța lui prostească?" Aceeași furie apocaliptică și aceeași beție de cuvinte - și la combatantul Dumitru Pricop care, sub titlul La Uniunea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9670_a_10995]
-
în eternitate, vor fi pe sticla magică și în 2020, când schimbările de climă vor transforma bărăganele și văioagele noastre - inclusiv cele din regiunea secuiască - în jungle cutropite de uriașe ferigi, bambuși, orchidee, canguri, papagali multicolori, cobre albe și mamba negre. Când Bucureștii vor fi, în mod natural, port la Marea Neagră, mare cu toate conflictele dezghețate. Din ce pricini vom fi și atunci polarizați, prin ce urmări ale trecutului și nefericite poziționări ale momentului, tot ei ne-o vor spune. Dacă
In imago veritas by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9672_a_10997]
-
Catelain, Rod la Roque, Paul Richter, Gaidarov ș.a.15), galelor de box16, varieteurilor (O noapte la Alcazar d'été), recepțiilor (Recepția de la d-l Suisse, cu orchestră de jazz, cu poeți avangardiști, cu dansatoare exotice și interpretări din piesa Cocoșul negru al lui Victor Eftimiu), ștrandurilor și sejururilor pe litoralul Mării Negre (la Balcic, la Techirghiol-Movilă ori la Farul Tuzla). Rareori acești tineri citesc (romanul lui Proust sau Les Faux monnayeurs al lui André Gide) și numai în cazul Vaniei Sokanian interioritatea
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
ei în rândul societății civile și al cetățenilor capabili de rațiune, ea nu ar trece. Motivul e simplu: în actuala conjunctură, nici o idee de bun simț nu are cea mai mică șansă în fața mașinăriei de vot a conjuraților din pentagonul negru. A, dacă era vorba să facem praf și pulbere tot ce există, s-ar fi rezolvat fără probleme. Și anume, în stilul atacurilor mârșave, pe la spate, în care s-a specializat jenanta noastră clasă politică. S-a făcut un capăt
Țânțăriada politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9673_a_10998]
-
cei care fac teatru. Dacă înainte boemia se traducea prin euforia bahică, prin euforia creației puse doar sub semnul autentic al valorii, al umanității, astăzi avem mintea întunecată și sufletul mic de stări și contexte reziduale, astăzi se fac spectacole negre, din care, tot mai des, este alungat umanul, căldura și culorile lui. Hermanis rămîne preocupat de spectacolul umanului privit în mii de detalii - Viață lungă s-a jucat și la București, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru B-FIT - de tăcerile ce-
Teatrul și marea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9687_a_11012]
-
în mijlocul ei, 1985), urmat de Cet extreme amour (Această iubire extremă, 1986). Din 1987, colecția lui Sollers trece la Editura Gallimard, iar Jauffret o va urma. În 1993 îi apare un alt roman, Sur un tableau noir (Pe un tablou negru). Apoi, o dată cu trecerea într-o altă "etapă a operei", scriitorul va părăsi colecția lui Sollers și, după un titlu încredințat lui Julliard, va trece la o editură nou-înființată, Verticales, cumpărată apoi tot de Gallimard. Succesul vine o dată cu Fragments de la vie
Régis Jauffret - Poveste de iubire by Dragoș Jipa () [Corola-journal/Journalistic/9692_a_11017]
-
unei teme propuse de organizatori. Un adevărat eveniment cultural îl va constitui ediția din acest an - a zecea - a cursurilor Școlii de vară, la care au fost invitați să țină prelegeri exegeți de marcă ai comunismului: Stephane Courtois (coordonatorul Cărții negre a comunismului), Thomas Blanton (Washington), Goran Lindblad (Stockholm) și alții. De asemenea, cei 100 de elevi care vor fi admiși vor putea audia prelegeri despre Mircea Eliade (cu prilejul centenarului), despre cărțile, filmele și spectacolele cenzurate, despre demolările și viața
Tineri frumoși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9697_a_11022]
-
șapte ferestre ale labirintului, cu un anume Brădescu, tâlhar care de fapt nu-i chiar așa de tâlhar și care, din păcate, n-are nici o legătură cu conflictul și miza romanului. În schimb, apariția fantomatică a calului jumătate alb, jumătate negru al lui Ucsnit Sedescu (onomastica din F e un capitol aparte), la moartea Mariei, este de o remarcabilă complementaritate realist-fantastică; și anunță, totodată, finalul lui Tică și al cărții. De fiecare dată când acest cal "nebun", straniu își bate copitele
Oameni de piatră (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9704_a_11029]
-
el în vremea de dinainte de război. Timpul din roman este o sfidare subtilă la adresa timpului scrierii romanului. E un efect de distanțare făcut de scriitor, un joc pe care ambii autori îl vor plăti scump. Ioanide este umilit în Scrinul negru (1960), obligat să se conformeze. Moromete va suferi și el, în volumul II al romanului, obligația unei adaptări. Lui Marin Preda nu i-a plăcut "literatura cu aristocrați" a lui G. Călinescu și a denunțat-o răspicat. Nu-i nici o
Sfidările unui inactual by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9706_a_11031]
-
cea a binelui. Justiția, dreptatea nu sunt alterate ireversibil, astfel încât romanul să poată fi prins în imaginea cadru a lumii întoarse. Nefiind o distopie, întrucât unele dintre faptele relatate sunt de o atrocitate imediat perceptibilă, F nu este nici un roman negru, de atmosferă gotică în Pătârlagele. E un excepțional roman realist, cu structurare modernistă și irizări poetice; un text polifonic și ambiguu, derutant și impredictibil. Până la ultima propoziție din carte, D.R. Popescu se încăpățânează să nu-și amestece vocea printre cele
Oameni de piatră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9725_a_11050]
-
doua oară mă lovi. Era ciudat cum ningea imperturbabil afară și cum luna ce răsărise rotundă făcea să se vadă fiecare fulg legănându-se în aer și stingându-se în nisip. Auzii la fereastră nechezând calul jumătate alb și jumătate negru al lui Ucsnit Sedescu și anotimpurile începură să se încurce în mine ca într-o joacă, probabil datorită frigului ce intra pe fereastră și căldurii din sobă ce-și căuta loc afară (...) călare am pornit galop pe străzi și pe
Oameni de piatră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9725_a_11050]
-
ca de-atîtea ori, impecabil. Citite "după starea cerului și a sinelui", pe sărite, răsar fragmente de prier pe care fie le dramatizează în stilul lui Emil Botta : "Întunecatule April, de ce adăpostești, gazdă de hoți, în lumina rece a nopților tale negre năluci hăituite de poterele vîntului?", fie le induce mult rîvnita "stare de Univers" prin chiar capriciul filigranat al Erosului : "Un univers aprins și-un univers cernit se joacă și se schimbă în ochii tăi și în slava șovăielnică a crudului
Calendar Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9716_a_11041]
-
faci cumva să treci peste weekend. Mettez-vous les lunettes chiar dacă stă să plouă și, cu aparatul foto pe umăr, pornești în cucerirea Bucureștiului. Ca un artsy hoidy toidy ce ești..." l Asta nu mai e o perlă, ci o bilă neagră: în același număr din Time Out, Mihai Iovănel publică o recenzioară improvizată la romanul lui Serghei Dovlatov, Rezervația Pușkin, recent apărut în colecția "Cartea de pe noptieră". Cu fix același text își îndeplinește și obligația de la rubrica sa, "Cartea săptămînii" din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9739_a_11064]
-
trebuie o enormă rea-credință pentru a respinge - așa cum face cvasi-totalitatea clasei politice - ideile sale reformiste privind Justiția, anihilarea corupției și reforma Parlamentului. Am văzut și citit, în ultima vreme, atâtea ticăloșii, minciuni sfruntate și încercări de a face din alb negru și din negru alb, încât îmi dau seama că orice tentativă de a-ți da cu părerea despre mizeria în care s-a scufundat România e sortită eșecului. Ca la un semnal, oameni care păreau în deplin control asupra propriilor
Dumnezei de uz intern by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9741_a_11066]
-
vague a l'âme sunt explicit enunțate: "am 52 de ani/ nu mai știu ce știu/ nici cine sunt/ încotro s-o apuc/ îmi însoțesc fiul/ pe drumul calvarului/ în hôpital avicenne/ de la periferia unde înflorește liliacul/ și cântă mierle negre./ înghit șarpele endoscopic/ și descopăr un continent nou:/ harta zdrențuită a sângelui meu." (p. 27) Pentru un om cu sufletul împovărat de griji, Parisul este un oraș dezbrăcat de mister. În raport cu drama care îl sfâșie pe nefericitul tată literatura devine
Parisul sufletelor împovărate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9742_a_11067]
-
impregnează în corp/ ca mirosul/ ca bătrânețea// nici o umbră nici o urmă de milă.// (băiețelul întinde mâna Ťhi my name is stereo mikeť" (peisaj); "jeleuri colorate sau străvezii/ și cauciuc și inox/ și neoane și amfetamine/ jgheaburi și țevi/ și petrol negru cu miros greu/ dar tu faci out// spațiile astea la limită care te scot din normal// - oare ce s-a întâmplat cu/ mâncarea de pe pereții borcanului aruncat la gunoi/ a mucegăit singură printre alte ambalaje -// jeleuri colorate și străvezii/ și
Conectică și butoane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9746_a_11071]
-
reacțiile ei nu sunt niciodată visceral-expresioniste, de oroare a ființei, precum în versurile unui Dan Coman. Aici, fișierele sunt alternate rapid, cursorul pâlpâie și, deși "jumătatea mea bună/ s-a defectat și bâzâie/ scârțâie bâzâie scârțâie bâzâie", dispoziția nu devine neagră. Chiar dacă, sub fluxul razelor X, realitatea se dezmembrează și demistifică, accentul liric pe care este făcută constatarea nu e unul amar. Ceea ce la alți autori - inclusiv din ultima generație - reprezintă o probă incontestabilă a (de)căderii omului, a împuținării substanței
Conectică și butoane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9746_a_11071]
-
a ilustra motivul cheii de fier - Bagneuse ouvrant une cabine, 1928 - singurul element ponderal și, în mod evident, pivotul întregii compozitii, este cheia. într-un peisaj marin numai lumină și culoare, ușor ca un fulg, cheia de fier atârnă grea, neagră, citadină. Totul: marea, cerul, nisipul, trupul înotătoarei - și el ușor ca o minge de plajă - se organizează în jurul cheii gata să intre în broască. Dar tocmai pentru că ancorează pe pânză elementele compoziției, cheia de fier introduce o ruptură. De-a
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
-
de dincolo, prin care se puteau întorce și duhurile. Multe din tablourile lui Bacon sunt populate cu morți (tous les gens dont j'ai été réellement épris sont morts se lamentează Bacon), capetele acestora se profilează pe fundalul unui contur negru (fereastră deschisă în neant, sau nimb profan, cum sugerează Deleuze?). Adesea, trupurile roz-vineții ale morților sunt mâncate, descompuse, erodate de neantul negru din care vin (sau pleacă). Deși Bacon (în interviurile cu Sylvester) se declară ateu convins, arta sa abundă
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
-
j'ai été réellement épris sont morts se lamentează Bacon), capetele acestora se profilează pe fundalul unui contur negru (fereastră deschisă în neant, sau nimb profan, cum sugerează Deleuze?). Adesea, trupurile roz-vineții ale morților sunt mâncate, descompuse, erodate de neantul negru din care vin (sau pleacă). Deși Bacon (în interviurile cu Sylvester) se declară ateu convins, arta sa abundă în simbolurile unui profan sacralizat, ce par să actualizeze un cult arhaic al morților. Nimic din toate acestea la Picasso: ușa cabinei
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
-
atârnă în cute inerte, chiar atunci când pare că se desprinde total sau are o textură străveziu-cartilaginoasă, carnea feței nu scoate la vedere oasele, atât de vizibile prin carnea corpului; locul lor e adesea luat de o gaură, de un gol negru (Trei studii pentru autoportret, 1972). Singura excepție o reprezintă gura, care, deschisă, expune dinții-oase. 6. Căderi Deleuze notează importanța căderilor (chutes) la Bacon. E vorba de carnea care cade de pe oase, ca în Crucificarea din 1962 și cea din 1965
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]