5,043 matches
-
și păstrat, de aici necesitatea creerii unor principate, în stăpânirea cruciaților, înainte ca aceștia să ajungă la Ierusalim, dacă aveau să mai ajungă la acest capăt de lume, cum se întrebau, pe bună dreptate, mulți dintre cruciați și conducători de oști. Planul întocmit în pripă a fost de a se ataca mai întâi Niceea, de puțin timp capitala sultanatului de Rum, și să-l surprindă pe Kîlîdj Arslan Suleiman Daud ibn Qutulmish, devenit primul sultan turc, dar care tocmai lipsea din
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
comun au devenit problematice, cu toate acestea, succesele cruciaților i-au înlesnit considerabil lui Alexios operațiunile în Asia Mică: cucerirea orașelor Laodiceea, Sardes, Smyrna, Efes, a litoralului sudic al Mării Negre etc. Convinși că apropierea de țintă depinde de efortul propriu, oștile ferecate în armură grea s-au îndreptat spre Dorileea, următorul punct strategic important. Kîlîdj Arslan, alarmat, a încheiat în grabă pace cu adversarii săi și, cu forțe sporite, a venit în întâmpinarea dușmanilor creștini. Bătălia decisivă s-a dat la
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
strategică, situată la poalele munților Taurus, munții înalți de o ariditate binecunoscută, cu poteci abrupte, greu de străbătut. Ajunsă în acest punct, fără prea mari pierderi, armata cruciată trebuia să adopte un nou plan de înaintare. Discuția dintre conducătorii de oști a fost aprinsă iar la o unitate de vederi nu s-a putut ajunge. În timp ce cei mai mulți erau de părere să se treacă munții, cu orice risc, să se facă un ocol pentru a se curăța regiunea de dușmani și să
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
pentru a se curăța regiunea de dușmani și să se asigure spatele, Balduin și Tancred de Sicilia preferau drumul direct prin sud. Urmarea a fost că armata s-a împărțit în două; cei doi conducători menționați, cu un corp de oaste nu prea numeros, au trecut prin Porțile Ciliciei (între Taurus și Antitaurus) și au înaintat spre Maraș; grosul armatei, condus de Godefroy de Bouillon, a descris un arc mare luând-o spre Caesareea apoi s-a răsucit spre sud-est și
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
flancul nordic, dinspre Edessa. Din nefericire pentru cruciați, primul stat latin în Orientul Apropiat a avut o durată scurtă, de numai 46 de ani. În timp ce Balduin părăsea cruciada, Boemund de Tarent, Raymond de Saint Gilles, Godefroy de Bouillon etc, împreună cu oștile lor, și-au continuat drumul spre Antiohia și nu mică le-a fost uimirea când, după mai multe zile de mers, le-a apărut în fața ochilor, răsărit ca din pământ, impunătorul oraș-cetate. Era înconjurat de ziduri lungi de peste 10 km
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
prin 1703. În capul nordic al acestei văi, la o depărtare de aproximativ 1 km. de monumentul în discuție, se află punctul denumit "La Răpaos", iar ceva mai încolo, locul numit "Stegăreasca", denumiri care după tradiția locală, pomenesc de o oaste care ar fi adăstat aici înainte sau după o luptă. Toponimul Seman pledează, considerăm pentru seimen și variantele sale: sămen sau simen. În susținerea ideii că oastea lui Gheorghe Rakoczi al II-lea (1648-1660), voievodul transilvan venit în ajutorul lui
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
mai încolo, locul numit "Stegăreasca", denumiri care după tradiția locală, pomenesc de o oaste care ar fi adăstat aici înainte sau după o luptă. Toponimul Seman pledează, considerăm pentru seimen și variantele sale: sămen sau simen. În susținerea ideii că oastea lui Gheorghe Rakoczi al II-lea (1648-1660), voievodul transilvan venit în ajutorul lui Const. Șerban, s-a odihnit o clipă pe aceste locuri, survin și Însemnările lui Ioan Nemeș de Hidveg privind marșul oastei lui Gheorghe al II-lea Rakoczi
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
sau simen. În susținerea ideii că oastea lui Gheorghe Rakoczi al II-lea (1648-1660), voievodul transilvan venit în ajutorul lui Const. Șerban, s-a odihnit o clipă pe aceste locuri, survin și Însemnările lui Ioan Nemeș de Hidveg privind marșul oastei lui Gheorghe al II-lea Rakoczi pentru înăbușirea răscoalei slujitorilor din Țara Românească 1655 în care este consemnat: 27<iunie>. Ne-am unit cu voievodul Moldovei (Gheorghe Ștefan, venit și el în ajutor - n.n) și am așezat tabăra lângă
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
tabăra lângă Ploești. 28 - Am rămas acolo. 29 - Am poposit lângă apa Cricovului (subl. nstr). 30 - La Gherghița. Acolo a venit Constantin Vodă în întâmpinarea Măriei Sale domnului nostru . De unde putem trage concluzia că, după ce l-a învins pe Hrizea și oastea sa de seimeni, Rakoczi și-a așezat tabăra lângă Ploiești, unde, după cum zice Miron Costin, avea oastea tocmită în două . Aflând că o parte din seimenii învinși se regrupau undeva pe Cricov, Rakoczi și-a luat călării pentru a-i
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
Gherghița. Acolo a venit Constantin Vodă în întâmpinarea Măriei Sale domnului nostru . De unde putem trage concluzia că, după ce l-a învins pe Hrizea și oastea sa de seimeni, Rakoczi și-a așezat tabăra lângă Ploiești, unde, după cum zice Miron Costin, avea oastea tocmită în două . Aflând că o parte din seimenii învinși se regrupau undeva pe Cricov, Rakoczi și-a luat călării pentru a-i urmări mai ușor pe fugari și a-i distruge. După îndeplinirea misiunii călărimea sa a beneficiat de
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
dintâi, sub comanda lui Baidar a atacat prin Polonia și a învins armata ducelui Sileziei Henric al II-lea cel Pios în Bătălia de la Liegnitz. O a doua armată, comandată de Kuyuk, a atacat Transilvania, unde a învins armata voievodului. Oastea principală, condusă de Batu Han, a intrat în Ungaria prin trecătoarea nordcarpatică fortificată Verețki unde a zdrobit forțe aflate sub comanda palatinului regatului, la 12 martie 1241. În fine, o a patra coloană, aflată sub ordinele experimentatului general Subutai, a
Bătălia de la Muhi () [Corola-website/Science/313867_a_315196]
-
regatului, la 12 martie 1241. În fine, o a patra coloană, aflată sub ordinele experimentatului general Subutai, a trecut prin trecătoarea Mehadiei, pe la Orșova și prin regiunea Timișoarei. În condițiile acestea Bela al IV-lea a început să își ridice oastea, inclusiv pe recenții săi supuși cumani, în orașul Pesta. I s-a alăturat ducele Austriei și Styriei, Frederic al II-lea Babenberg. Pregătirile au fost însă perturbate de izbucnirea conflictului între cumani și unguri și uciderea hanului cumanilor, Kuthen, aflat
Bătălia de la Muhi () [Corola-website/Science/313867_a_315196]
-
vechiul însemn heraldic al Moldovei - tradiționalul cap de bour și culorile naționale ale neamului moldovenesc. Drapelele au existat, cu certitudine, încă din timpul lui Bogdan, voievod al Moldovei, care cu ajutorul steagurilor sale și ale celor boierești a învins la 1359 oastea regelui Ungariei Ludovic de Anjou . Cel ce a ridicat la un nivel superior valoarea lor a fost Ștefan cel Mare (1457-1504), întrucât toate cele 24 ținuturi ale principatului Moldovei aveau steagurile lor. Imaginea celui mai vechi steag moldovenesc de asemenea
Drapelul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/313920_a_315249]
-
domnia lui Ștefan cel Mare armata a fost reformată prin promovarea bărbați puternici la infanterie (răzeși) și cavalerie ușoară (hânsari) atât încât să se facă mai puțin dependentă de boieri. El a mai introds și arme. În vremuri de criză, Oastea Mică - care a constat în jur de 10.000 de la 12.000 de bărbați - era gata să se angajeze inamică, în timp Oastea Mare - care ar putea ajunge pana la 40.000 - sunt partea a țărănimii libere mai mari de
Principatul Moldovei () [Corola-website/Science/313919_a_315248]
-
se facă mai puțin dependentă de boieri. El a mai introds și arme. În vremuri de criză, Oastea Mică - care a constat în jur de 10.000 de la 12.000 de bărbați - era gata să se angajeze inamică, în timp Oastea Mare - care ar putea ajunge pana la 40.000 - sunt partea a țărănimii libere mai mari de 14, și suficient de puternici pentru a transporta o sabie sau de a folosi arcul. În Evul Mediu și Renașterea timpurie, moldovenii s-
Principatul Moldovei () [Corola-website/Science/313919_a_315248]
-
contra lui Pierre de Brézé, și el om de încredere al regelui, prințul delfin a fost în cele din urma gonit de la curte în provincia pe care o stăpânea. Mânios pe fiul său, Carol al VII-lea a recrutat o oaste pentru a readuce la ordine Dauphiné și Savoia. Ludovic a reușit și de astă dată să negocieze un armistițiu. Ceea ce nu l-a împiedicat însă să ducă o campanie de calomnii împotriva tatălui său, acuzându-l pe acesta de depravare
Ludovic al XI-lea al Franței () [Corola-website/Science/314774_a_316103]
-
sfetnicul său, cardinalul Jean de la Balue, descoperit trădător, îi dărui în aprilie fratelui său Carol, în semn de reconciliere, ducatul Guyenne în apanaj și în anul următor declară tratatul cu Carol Temerarul nul și neavenit. El începu să-și reclădească oastea, dorind să distrugă puterea Burgundiei și să pună capăt odată pentru totdeauna unui conflict care dăinuia deja de trei generații, de la asasinarea lui Ludovic de Orléans în 1407. Războiul a urmat să reizbucnească în 1472 și să se încheie cu
Ludovic al XI-lea al Franței () [Corola-website/Science/314774_a_316103]
-
a reținut în mod deosebit episodul în care s-a distins Jeanne Hachette. În 1474 Ludovic și-a propus să supună ducatul Anjou unde domnea René I de Anjou .Sub masca unei vizite de curtoazie, Ludovic sosi la Angers cu oastea sa și îl puse pe ducele René în fața unui fapt împlinit. Ceru cheile orașului și instală de îndată în cetate o garnizoană regală, comanda ei încredințând-o lui Guillaume de Cerisay. Simțindu-se deja slăbit de bătrânețe la 65 ani
Ludovic al XI-lea al Franței () [Corola-website/Science/314774_a_316103]
-
schimb, le-a adus diferite jigniri precum că erau cât pe aici să piardă cetatea Antiohiei, că au contribuit la slăbirea armatei, că nu au dat dovadă de vitejie și nici de alte virtuți vrednice de o adevărată căpetenie de oaste. În aceste condiții comandanții oștilor din răsărit au făcut un al doilea demers pe lângă împărat. Ei ar fi apelat ca intermediar la Leon Strabospondilos, ministrul lui Mihail al VI-lea, dar și acest demers a fost lipsit de un rezultat
Mihail al VI-lea Bringas () [Corola-website/Science/314800_a_316129]
-
jigniri precum că erau cât pe aici să piardă cetatea Antiohiei, că au contribuit la slăbirea armatei, că nu au dat dovadă de vitejie și nici de alte virtuți vrednice de o adevărată căpetenie de oaste. În aceste condiții comandanții oștilor din răsărit au făcut un al doilea demers pe lângă împărat. Ei ar fi apelat ca intermediar la Leon Strabospondilos, ministrul lui Mihail al VI-lea, dar și acest demers a fost lipsit de un rezultat pozitiv. Mihail Psellos spune că
Mihail al VI-lea Bringas () [Corola-website/Science/314800_a_316129]
-
reușise în 1186 să se încoroneze rege si era de așteptat că el nu va continua politica regentului. Așadar, Saladin, sigur de forța și capacitatea sa militară, a deschis ostilitățile, ca totdeauna surprinzându-și adversarul prin bruschețea atacului. Cu o oaste numeroasă egipteană, el a pătruns pe teritoriul cruciaților, fără a le da timp să se dezmeticească, a înaintat, fără să întâmpine prea multă rezistență, până la lacul Tiberiada și aici și-a așezat tabăra de luptă. Primul lui gând a fost
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
hotărât să vină în ajutorul orașului. Se spune că toți francii din Acra au răspuns la apelul regelui, nici un bărbat adult nu a rămas în interiorul cetății, astfel încât armata strânsă în pripă număra 80 200 luptători călare și pedeștri, dublu față de oastea musulmană. Cruciații au ajuns însă prea târziu în fața Tiberiadei. Musulmanii ocupaseră pozițiile cele mai avantajoase. Așezați pe malul lacului, ei tăiau inamicului orice posibilitate de aprovizionare cu apă și acesta în plină căldură a lunii iulie. Cruciații nu se mai
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
trupelor, au rătăcit dintr-un loc în altul, până au întâlnit cruciații francezi, sosiți și ei în Palestina, după o întârziere de un an, cărora, mai apoi, li s-au alăturat englezii. Filip al II-lea August se îmbarcase cu oastea sa la Genova în 1190. La plecare, așa cum era obiceiul, își făcuse testamentul, lăsând regența regatului în mâinile mamei sale Alice de Champagne și ale arhiepiscopului de Reims, Guillaume. Ei trebuiau să conducă în numele micului Ludovic, un copil încă în
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
o ocazie bună de destindere și desfătare. Cruciada pentru ei, deocamdată, nu avea nimic comun cu penitența, dimpotrivă, până aici, ea le oferise nenumărate momente de bucurie. Astfel că, la mijlocul verii, când, în sfârșit, ajungeau și cruciații englezi în Palestina, oastea era bine odihnită, cu moralul ridicat, în timp ce francezii, care veniseră cu mult timp înainte, deja sufereau din cauza climei fierbinți de vară, mulți dintre ei erau bolnavi și descurajați. Când cruciații francezi debarcaseră într-un port de lângă Acra, baronii din Tyr
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
de ofensivă. Pe furiș, încălcând tratatul de pace, a atacat Jaffa (1 august 1192) și nu era departe să o și cucerească, dacă Richard nu ar fi prins de veste și nu ar fi fost transportat, în grabă, cu o oaste de 2000 de luptători la locul bătăliei, de către galerele pizane și genoveze, aflate în porturile Palestinei. Lupta decisivă a avut loc la 5 august, în urma ei Saladin fiind din nou înfrânt. Saladin, temutul sultan de altădată, îmbătrânea și pe zi
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]