4,569 matches
-
acord] eticii comportamentale (vită activă care se încheie, spre deosebire de vită contemplativa) depinde de evaluarea pe care o face asupra naturii umane. În contextul în care iudaismul învăț] c] omul este creat dup] chipul lui Dumnezeu și atinge un nivel de perfecțiune prin imitarea lui Dumnezeu, evaluarea naturii umane depinde într-o mare m]sur] de evaluarea naturii divine. Dac] Dumnezeu este perceput ca fiind activ, omul își g]sește perfecțiunea în activitate, iar etică devine un element important care însoțește efortul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este creat dup] chipul lui Dumnezeu și atinge un nivel de perfecțiune prin imitarea lui Dumnezeu, evaluarea naturii umane depinde într-o mare m]sur] de evaluarea naturii divine. Dac] Dumnezeu este perceput ca fiind activ, omul își g]sește perfecțiunea în activitate, iar etică devine un element important care însoțește efortul uman; iar dac] Dumnezeu este perceput ca fiind contemplativ, omul își g]sește perfecțiunea în contemplare, iar etică joac] un rol mai puțin important în viața sa, fiind v
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de evaluarea naturii divine. Dac] Dumnezeu este perceput ca fiind activ, omul își g]sește perfecțiunea în activitate, iar etică devine un element important care însoțește efortul uman; iar dac] Dumnezeu este perceput ca fiind contemplativ, omul își g]sește perfecțiunea în contemplare, iar etică joac] un rol mai puțin important în viața sa, fiind v]zut] că o propedeutic] în vederea atingerii perfecțiunii intelectuale (contemplative). Acest aspect este subliniat în lucrarea celui mai de seam] filosof evreu din perioada medieval], Moise
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
element important care însoțește efortul uman; iar dac] Dumnezeu este perceput ca fiind contemplativ, omul își g]sește perfecțiunea în contemplare, iar etică joac] un rol mai puțin important în viața sa, fiind v]zut] că o propedeutic] în vederea atingerii perfecțiunii intelectuale (contemplative). Acest aspect este subliniat în lucrarea celui mai de seam] filosof evreu din perioada medieval], Moise Maimonide (1138-1204). Într-o oper] relativ cunoscut], Legile tr]s]turilor de caracter, Maimonide prezint] o versiune puțin modificat] a doctrinei lui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
doctrinei lui Aristotel privind „aurita cale de mijloc”, v]zut] că o înv]ț]tur] etic] a iudaismului. În C]l]uză r]ț]ciților, lucrare filosofic] a lui Maimonide, acesta prezint] o interpretare pur intelectual] a iudaismului, considerând c] perfecțiunea etic] (și în același timp halahic]) este un nivel propedeutic inerent atingerii perfecțiunii intelectuale. Totuși, pan] la sfarsitul lucr]rii, orientarea moral], practic] a iudaismului, iese înving]toare, iar Maimonide își informeaz] cititorul c] atingerea perfecțiunii se face prin imitarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ț]tur] etic] a iudaismului. În C]l]uză r]ț]ciților, lucrare filosofic] a lui Maimonide, acesta prezint] o interpretare pur intelectual] a iudaismului, considerând c] perfecțiunea etic] (și în același timp halahic]) este un nivel propedeutic inerent atingerii perfecțiunii intelectuale. Totuși, pan] la sfarsitul lucr]rii, orientarea moral], practic] a iudaismului, iese înving]toare, iar Maimonide își informeaz] cititorul c] atingerea perfecțiunii se face prin imitarea milostivirii și drept]ții divine, dup] atingerea, în prealabil, a celui mai înalt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a iudaismului, considerând c] perfecțiunea etic] (și în același timp halahic]) este un nivel propedeutic inerent atingerii perfecțiunii intelectuale. Totuși, pan] la sfarsitul lucr]rii, orientarea moral], practic] a iudaismului, iese înving]toare, iar Maimonide își informeaz] cititorul c] atingerea perfecțiunii se face prin imitarea milostivirii și drept]ții divine, dup] atingerea, în prealabil, a celui mai înalt nivel posibil de perfecțiune. Astfel, filosoful Maimonide ne îndeamn] la a-L imită pe Dumnezeu ținând cont de speculații de ordin metafizic; rabinul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la sfarsitul lucr]rii, orientarea moral], practic] a iudaismului, iese înving]toare, iar Maimonide își informeaz] cititorul c] atingerea perfecțiunii se face prin imitarea milostivirii și drept]ții divine, dup] atingerea, în prealabil, a celui mai înalt nivel posibil de perfecțiune. Astfel, filosoful Maimonide ne îndeamn] la a-L imită pe Dumnezeu ținând cont de speculații de ordin metafizic; rabinul Maimonide insist] că aceast] imitare s] aib] un impact practic asupra vieții desf]surate în cadrul comunit]ții. Poate că r]spuns
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se știe în ce m]sur] folosea creștinismul că pe o arm] în luptele sale politice -, a condus la reacția dur] a P]rinților deșertului și apoi la începuturile obștei c]lug]rești și la dublul etalon al indemnului la perfecțiune și al preceptelor. Astfel, pan] la sfârșitul perioadei Noului Testament, tensiunea creatoare generat] de Hristos s-a descompus în elemente disparate, deși a r]mas mereu o surs] a înnoirii în Biseric], încurajând schimbarea. iv. Critici la adresa eticii creștine Problemele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conducere șiit], Tuși atrage atenția asupra necesit]ții acțiunilor etice bazate pe superioritatea cunoașterii și preponderenta discrimin]rii, adic] de o persoan] care se deosebește de ceilalți prin faptul c] deține sprijinul divin pentru a putea s] le înf]ptuiasc] perfecțiunea (Tuși, 1964, pp. 191-192). Wilfred Madelung a încercat s] arate c] Tuși a îmbinat în opera să etic] elemente neoplatoniene, precum și perspective filosofice și morale Shi’a Ismaili și Twelver Shi’a. Perspectivele Twelver Shi’a sunt întitulate astfel datorit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
voința s] fie orientat] în direcția binelui. Pentru a realiza aceast] orientare benevol], Dumnezeu ilumineaz] sufletul printr-o revelație a propriei Sale bun]ț]ți, iar acest fapt induce virtutea, având în vedere c] sufletul se încarc] cu iubire pentru perfecțiunea lui Dumnezeu și caut] s] se uneasc] cu El. Aceast] psihologie a gratiei este exprimat] mai puțin prozaic de c]tre Augustin, care susținea c] iubirea trage sufletul înspre Dumnezeu, așa cum o greutate trage trupul înspre p]mânt; dar, bineînțeles
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Așadar, virtuțile sunt acele obiceiuri de a acționa care duc la împlinirea naturii raționale a agentului. Deci, când vorbim despre „legea natural]” ne referim la acea parte din ordinea general] a lucrurilor care implic] omenirea și progresul s]u spre perfecțiune. Aceast] lege transpare în tendințele umane naturale, cum ar fi conservarea vieții, procrearea și creșterea copiilor, cooperarea cu ceilalți din societate ș.a.m.d. În completarea acestei surse empirice de valori și cerințe morale exist] „legea lui Dumnezeu”, promulgat] omenirii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vechilor scriitori greci, vom fi impresionați de modul în care aceștia concep formarea personalit]ții și a caracterului prin urmărea idealurilor care țin de frumos, curaj și noblețe. Sistemul etic al Greciei Antice era unul de tip perfecționist, prin accentuarea perfecțiunii cet]ții, a individului și a viitorului omenirii. Perfecționismul reprezint] o sfidare la adresa egalit]ții promovate de sistemul democratic. Nu exist] nici un lucru care s] rivalizeze cu idealurile Antichit]ții referitoare la caracter și care s] poat] funcționa ca principiu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al XVIII-lea și al XIX-lea joacă rol de far călăuzitor în gândirea istorică, filosofică și socială. Evoluționiștii consideră că în spatele schimbărilor stau legi universale ce pot fi descoperite. Pentru Comte, schimbarea urmează calea legii naturale a progresului spre perfecțiune. Postulatul fundamental al acestei perspective este schimbare = creștere. Cu alte cuvinte, societățile se dezvoltă, ajung la o perioadă de maximă înflorire și apoi intră în declin asemenea organismelor cu care sunt comparate. Viața înseamnă armonie perfectă. De aici derivă în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
e orizontul deschis unor trăiri îndreptate spre viitor percepția istoriei se face în sensul unei evoluții viitoare spre ceva pozitiv -, timpul-cascadă e orizontul deschis trăirilor orientate spre dimensiunea trecutului percepția istoriei se face în sensul degradării unui ideal sau a perfecțiunii plasate în trecut -, iar timpul-fluviu își are accentul pe prezentul permanent modul de percepere a istoriei e etapizat în epoci independente una de alta (vezi Blaga, 1965:51-2). Orizonturile inconștiente spațial și temporal reprezintă doar cadrul în care ceilalți factori
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a lungul nasului, ce aluviuni enorme pe marginea bujorilor ce înconjurau fața cu masa lor opacă și refractară". Parada măștilor (unui Ensor francez) umple cu surle vineții paginile de după (primul) război și numai cadența unică a frazei poate anula, prin perfecțiune, eventuala indispoziție. Dar și, iată, referirea ca atare la neschimbat-fermecătoarea Odette: "... un ultimatum adresat legilor cronologice, mai miraculos decît conservarea în ciuda legilor naturii". În sfîrșit, ca radicalul contrast să decidă: "... cocul încîlcit de păpușă mecanică enormă suprapus unei fețe mirate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a reamintit tot ce are mai distins, profund și pur". Să revin, în finalul sumarei mele explorări saphice, la triunghiul psihanalitic Jung, Sabina Spielrein, Freud, notînd credo-ul ultimului: Felul în care aceste femei pot să ne farmece prin toate perfecțiunile psihice conceptibile, pînă cînd își ating scopurile, este cel mai măreț spectacol al lumii". Și, atenție!, nu o spune poetul, ci omul de știință... 13 decembrie Petrecere cu lăutari... și fără. De data asta, nu doar petreceri cu gîndul, ci
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
neconsonînd cu entuziasmele/ umorile personale, au fost convocate să decidă pe loc, ci: 1. Da Vinci, unicul, neconcurat în rafinament coloristic de congenerii săi renascentiști. 2. El Greco, pentru incredibila (în acea vreme) pensulație alegră, prefigurînd gestica... modernă; dar Velasquez, cu perfecțiunea compoziției? 3. Hals, din același motiv, al spontaneității fără cusur, determinînd captarea miraculoasă a solarității; dar din alt motiv, cel al nobleței cromatice și al confortului civilizat Vermeer?; dar cumintele Chardin? 4. Turner, impresionistul avant la lettre, magicianul aburului învăluitor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
minim, cu o forță de muncă, o energie și un capital minime. Noua definiție a eficienței a migrat rapid de pe bancul de Încercare al mașinilor, În fabrici și birouri, În casa și viața personale, pentru a deveni o măsură a perfecțiunii umane și criteriul pentru a determina valoarea activității umane. Mai mult decât atât, eficiența a devenit instrumentul indispensabil pentru a asigura succesul personal și a realiza visul american. Cel mai eficient și deci cel mai productiv, spunea raționamentul, este cel
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din Trento Conciliul din Trento a avut loc între anii 1545 și 1563 și a fost convocat pentru a rezolva problema reformei protestante. Spre sfârșitul sesiunii, părinții conciliari au discutat și reforma muzicii sacre. După cum am văzut, muzica a atins perfecțiunea în arta polifonică, ajungându-se la un superb florilegiu de opere, autori și școli. În muzica sacră, însă, dincolo de incontestabila valoare artistică a compozițiilor, au avut loc și abuzuri, ceea ce a provocat nemulțumiri în rândul prelaților bisericii, mai sensibili față de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
special în catedrale, în seminarii sau în alte institute ecleziastice: „Calitățile expuse mai înainte sunt de asemenea prezente într-un grad optim și în polifonia clasică, în special a Școlii Romane, care, în secolul al XVI-lea, a obținut maximul perfecțiunii sale, prin opera lui Pier Luigi da Palestrina, și a continuat apoi să producă și alte compoziții de o excelentă valoare liturgică și muzicală. Polifonia clasică se apropie destul de bine de supremul model al oricărei muzici sacre, care este cântul
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
ridica și nu poate dura decât prin dărâmarea, prin moartea celei vechi; Nistrul separă două concepțiuni de viață: în locul vechii concepțiuni, în locul concepției, al transformării lente și evolutive a omenirii spre o lume realizând treptat și pașnic tot mai multă perfecțiune și tot mai multă dreptate caută să se substituie concepțiunea cealaltă, a transformării brutale a societății prin teroare și violență. Concepțiunea aceasta, deși nu nouă, îmi amintesc că dl. profesor Iorga ne arăta astă-vară că această concepțiune nu este nouă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fantezistă, ci este însemnată în fiecare zi cu rănirea și asasinarea soldaților și agenților noștri. În fața acestei amenințări a stat și stă Basarabia noastră. [...] Domnilor, dacă crezul comunist poate fi prezentat, aievea, ca un ideal suprem, ca idealul ei de perfecțiune, către care trebuie să tindă întreaga omenire, dacă cultul comunist poate fi apărat aievea, ca ceva ce poate duce la fericirea eternă pe pământ, socotesc că aici la noi, în colțul acesta de lume unde trăiește un popor dornic de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
domeniul moralei, Sfântul Clement Alexandrinul opune caracterului practic al comportamentelor etice, promovat de filosofii greci, principiul universalității moralei creștine. Identificând în bună măsură credința cu înțelepciunea, el a ajuns să considere că aceasta de pe urmă este necesară pentru atingerea idealului perfecțiunii umane în lumea pământeană. El recomandă purificarea ființei umane, prin suprimarea pasiunilor și pacticarea consecventă a virtuții. Această concepție a stat la baza viziunii pe care Sf. Clement Aleandrinul a avut-o asupra educației. În scrierea Pedagogul, prima lucrare sistematică
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
renunțarea la orice plăcere imorală. Nu va putea trăi evitând păcatul decât omul care a primit o educație aleasă, de aceea el trebuie format încât să aspire la sfințenia absolută, la a-l imita pe Hristos în actele sala, la perfecțiune. În lucrarea Pedagogul, autorul arată și ce înțelege el prin noțiunea de „pedagogie”, pornind de la etimologia inițială a cuvântului: „Pedagogia înseamnă educarea copiilor”<footnote id="24">Ibidem, p. 173<footnote>. Dar nu pedagogia de care uzează omul atunci când se ocupă
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]